CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
CLASA: a IV-a
INVATATOARE:
ARIA CURRICULARA: Om si societate
DISIPLINA: Geografie
UNITATEA DE INVATARE: Relieful
OBIECTIVE DE REFERINTA:
1.1- sa localizeze corect elemente ale spatiului geografic;
2.3- sa ientifice si sa descrie caracteristici ale elementelor geografice;
3.1- sa construiasca enunturi simple despre fenomene si fapte geografice observate.
DETALIERI DE CONTINUT: Luncile si Delta Dunarii
BIBLIOGRAFIE: M.E.N., Curriculum National, Plan cadru de invatamant
pentru invatamantul primar si gimnazial, Programa scolara pentru geografie, clasa a IV-a, Bucuresti, 1998;
B.L. Rudescu, A.C. Banu, Deltele lumii, Editura Enciclopedica romana, Bucuresti, 1970;
Eugen Panighiant, Delta Dunarii, Editura pentru turism, Bucuresti, 1972;
XXX, Orase si privelisti, Delta Dunarii, Editura Meridiane, Bucuresti, 1963;
Simion Mehedinti, George Valsan, Lecturi geografice, Editura Albatros, Bucuresti, 1973.
Obiective operationale |
Activitati de invatare |
Continutul esential |
Metode si procedee |
Mijloace de invatare |
Forma de organi-zare |
Evaluare |
-pe baza cunos-tintelor doban-dite anterior, sa completeze rebu-sul raspunzand corect la intre-bari; -sa denumeasca caracteristicile fizico-geografice ale luncilor din tara noastra, definind noti-unea de lunca; -cu ajutorul atla-sului, sa desco-pere pozitia geo-grafica a Deltei Dunarii; -sa defineasca notiunea de del-ta; -cu ajutorul dio-ramei, sa identi-fice principalele aspecte ale vege-tatiei si faunei Deltei Dunarii; -sa completeze fisa cu schema lectiei. |
-exercitii de completare a unor enunturi lacunare; -exercitii de defi-nire a unor ter-meni noi pe baza observatiei; -exercitii de citi-re a atlasului si a hartii; -exercitii de in-susire si fixare a unor termeni noi; -exercitii de citi-re a atlasului; -exercitii de re-cunoastere a plantelor si ani-malelor din Del-ta Dunarii; -exercitii de des-prindere a im-portantei florei si faunei din Delta Dunarii; -exercitii de re-cunoastere a pozitiei, for-marii, caracte-risticilor si im-portantei luncilor si Deltei Dunarii. |
Verificarea cunostintelor din lec-tiile anterioare prin rezolvarea rebu-sului (anexa numarul 1). Ce observati intre Dunare si Campia Romana? Observam de-a lungul Dunarii o fasie ingusta de pamant, de o parte si de alta. Aceasta fasie se numeste lunca. Cu ajutorul observatiei vom defini luncile. luncile=fasii inguste de pamant netede si joase, intinse de-a lungul raurilor, de o parte si de alta a acestora. -Cum sunt luncile in zona de campie, fata de cele din zona de deal sau de munte? (mai largi) Luncile sunt rezultatul apelor curgatoare care au depus materiale aduse din regiunile deluroase si muntoase. Se va prezenta flora si fauna luncilor, precum si importanta vegetatiei. Marea parte a Deltei Dunarii este cuprinsa intre cele trei brate ale Dunarii: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe, dar se continua si in zona lacurilor Razim si Sinoe. Delta Dunarii este cel mai nou pamant al tarii, format prin depunerea aluviunilor (nisip, mal) aduse de Dunare. Delta Dunarii este darul suprem pe care "frumoasa Dunare albastra il face uscatului inainte de a-si contopi apele sale, cu acelea ale Marii Negre". In locul unde este astazi Delta Dunarii a fost un golf. golf=parte a unui ocean, unei mari care patrunde in uscat printr-o deschizatura larga Portiunile mai intinse de uscat din delta se numesc grinduri. Pe acestea s-au construit sate si orase. Scrierea cuvintelor noi in vocabular. Voi imparti elevii in 4 grupe. Prima grupa va cauta lacuri. A doua grupa va cauta grinduri. A treia grupa va cauta rauri. A patra grupa va cauta orase. lacuri: Razim, Sinoe, Golovita, Zneica grinduri: Chilia, Sulina, Dranov, Frasin rauri: bratele Dunarii: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe In sala de clasa se va realiza o diorama reprezentand Delta Dunarii si cuprinzand elemente din vegetatie si fauna. Vegetatia Deltei Dunarii cuprinde diferite medii: apele curgatoare, apele statattoare, terenurile inundabile, grindurile. Principalele plante din delta sunt: stuf, papura, pipirig, salcie, nufar alb si galben. Principalele animale sunt: pestii: crap, salau, somn, stiuca, morun, nisetru, pastruga, sturion pasari: pelican, egreta. lebada, rata si gasca salbatica, cormoranul mamifere: lup, vulpe, mistret, vidra, nurca, nevastuica, pisica salbatica, cainele enot si nutria Se vor prezenta planse, imagini si se vor citi lecturi. Pentru frumusetea si bogatia ei, Delta Dunarii a fost numita Rezervatia naturala a biosferei. Importanta: -din stuful recoltat se produc fire pentru tesaturi, hartie si carton. -din salcie si plop se produc la Braila placi aglomerate -Romania este un mare exportator de icre nergre produse de sturionii din delta Voi distribui fise in care sunt punctate subpunctele lectiei (anexa numarul 2). Elevii vor completa aceste fise. |
-conversatia; -explicatia; -observatia; -conversatia; -explicatia; -observatia; -descoperi-rea; --explicatia; -conversatia; -observatia; -descoperi-rea; -explicatia; -observatia; -conversatia; -conversatia; -exercitiul. |
-fise cu rebusul; -harta fi-zica a Ro-maniei; -atlasul; -harta fizico-geo-grafica; -atlasul; -harta fizico-geo-grafica; -diorama; -planse cu pesti; -imagini din delta; -imagini; -fisa cu schema lectiei. |
-individual; -frontal; -frontal; -frontal; -pe grupe; -frontal; -frontal; -individual. |
-raspunsurile corecte si aflarea rapida a solutiei (Delta Dunarii); -definirea co-recta a luncilor; -explicarea cu-vintelor noi; -descoperirea corecta a pozitiei Deltei Dunarii; -explicarea si definirea terme-nilor noi (aluvi-uni, golf, grin-duri); -recunoasterea lacurilor, rau-rilor, grindurilor, oraselor din delta; -recunoasterea a cel putin trei plante si trei animale din delta; -completarea corecta a fisei. |
1. Luncile
-definitie:
2. Lunca Dunarii
a) pozitia geografica:
b) caracteristici:
c) vegetatia:
3. Delta Dunarii
a) pozitia geografica:
b) formare:
c) caracteristici:
d) vegetatia si fauna:
e) importanta:
Anexa 1
P |
O |
D |
I |
S | |||||||||
B |
U |
C |
E |
G |
I | ||||||||
T |
R |
A |
N |
S |
I |
L |
V |
A |
N |
I |
E |
I | |
M |
U |
N |
T |
E | |||||||||
C |
A |
M |
P |
I |
A | ||||||||
|
D |
O |
B |
R |
O |
G |
E |
I |
|||||
O |
M |
U | |||||||||||
P |
A |
R |
A |
N |
G | ||||||||
M |
A |
S |
I |
V | |||||||||
D |
E |
P |
R |
E |
S |
I |
U |
N |
E | ||||
M |
E |
R |
I |
D |
I |
O |
N |
A |
L |
I | |||
O |
B |
C |
I |
N |
A |
1. Forma de relief intinsa, mai inalta decat campia;
2. Grupa de munti in Carpatii Meridionali cuprinsa intre Prahova si Dambovita;
3. Depresiune situata in mijlocul arcului carpatic;
4. Cea mai inalta forma de relief;
5. Treapta cea mai joasa a reliefului tarii noastre;
6. Podis cuprins intre Dunare si Marea Neagra;
7. Cel mai inalt varf din muntii Bucegi;
8. Grupe de munti in Carpatii Meridionali, cuprinsa intre Olt si Jiu;
9. Unitate de relief formata dintr-un grup de munti sau de dealuri grupate in jurul unui varf;
10. Forma de relief cu aspect neted sau deluros, situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare;
11. Carpatii ........ sunt asezati intre C. Orientali si cei Occidentali;
12. Culme muntoasa prelunga, marginita de vai largi
Anexa 2
1. Forma de relief intinsa, mai inalta decat campia;
2. Grupa de munti in Carpatii Meridionali cuprinsa intre Prahova si Dambovita;
3. Depresiune situata in mijlocul arcului carpatic;
4. Cea mai inalta forma de relief;
5. Treapta cea mai joasa a reliefului tarii noastre;
6. Podis cuprins intre Dunare si Marea Neagra;
7. Cel mai inalt varf din muntii Bucegi;
8. Grupe de munti in Carpatii Meridionali, cuprinsa intre Olt si Jiu;
9. Unitate de relief formata dintr-un grup de munti sau de dealuri grupate in jurul unui varf;
10. Forma de relief cu aspect neted sau deluros, situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare;
11. Carpatii ........ sunt asezati intre C. Orientali si cei Occidentali;
12. Culme muntoasa prelunga, marginita de vai largi.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3423
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved