DEMERSURI DIDACTICE PENTRU FORMAREA COMPORTAMENTULUI MORAL CIVIC LA MICUL SCOLAR

DEMERSURI DIDACTICE PENTRU FORMAREA COMPORTAMENTULUI

MORAL CIVIC LA MICUL SCOLAR

I. Necesitatea formarii profilului moral-civic la scolarul mic

Noua realitate sociala, economica si culturala impune ca traseul de baza al educatiei sa reactualizeze elemente si structuri firesti, naturale care au fost eliminate prin excesiva rationalizare a procesului.

Omul inceputului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Familiile sunt configurate diferit (creste procentul familiilor monoparentale), oamenii se muta dintr-un loc intr-altul, iar societatea trece de la modul de viata traditional la era informationala bazata pe servicii. Din punct de vedere politic si civic, individul se confrunta cu probleme ridicate de noile tehnologii in planul libertatii, egalitatii si moralei intr-un context aproape total diferit de perioadele anterioare de dezvoltare sociala.

Scoala are ca sarcina formarea persoanelor capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga, sa se adapteze flexibil la noile medii si conditii, sa lucreze in mod efectiv in echipa, sa aiba o atitudine empatica autentica fata de alte grupuri si culturi si sa rezoneze moral in mod responsabil la noile provocari si influente distructive.

Consider ca oricat de bine ar fi pregatit un elev, nu se va integra in viata sociala daca nu practica in comportament civic (activ, liber, responsabil, deschis, tolerant, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ), unele atitudini si valori morale (cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul fata de prieteni, parinti, oameni in general, fata de scoala, munca).

Elevul trebuie sa inteleaga ca societatea in care traieste se conduce dupa anumite reguli si norme, pe care si el trebuie sa le cunoasca, sa le aplice si sa le respecte printr-un comportament corespunzator specific varstei, prin valori sociale si atitudini morale care sa duca la armonia comunitatii si la progresul acesteia. Aceasta s-ar putea realiza prin readucerea emotiei si a trairii active a naratiunii in care este implicat elevul in spatiul scolar.

II.        Educatia moral-civica: basmul ca suport didactic

Educatia civica se refera la insusirea si practicarea virtutilor civice, a unui comportament dezirabil din punct de vedere moral. Educatia civica ofera elevilor cunostintele, valorile si aptitudinile necesare unei prezente active in societate. Este un domeniu al educatiei aflat in legatura cu dezvoltarea spirituala, morala, sociala si culturala a elevilor, fiind segmentul responsabil in cea mai mare masura de formarea capitalului social si de dinamica lui.

In palierul formal, noul curriculum al scolii romanesti este diferentiat in curriculum-nucleu si curriculum la decizia scolii, curriculum virtual fiind ignorat sau insuficient valorificat in structura procesului in care sunt antrenati elevii din scoala.

Curriculum virtual este compus din totalitatea elementelor formative transmise prin intermediul mass-media, cinematografie, jocurilor pe computer, internetului, televiziunii etc.. Puterea formativa a televiziunii este bazata pe forta exemplului: povestea prezinta personaje cu care privitorul se identifica involuntar.

Desenul animat este cea mai populara poveste adresata copiilor in prezent si este tot mai mult un tip de naratiune cu acelasi tipar. "Popeye" sau "Tom si Jerriy" sunt povesti-tip in care unul dintre personaje este in final batut chiar pana la anihilare fizica.

Eroii benzilor desenate, ai romanelor de aventura, ai trupelor de muzica pop-rock, ai manelelor, ceea ce putem numi "eroii strazii" si mai ales eroii productiilor cinematografice cunosc in prezent succesul si extinderea generala. Acesti eroi se constituie in modele cu care generatia tanara se identifica imitandu-le comportamental si vestimentar.

Valorile impuse de curriculum virtual sunt exprimate cu claritate in: violenta, nesupunere fata de regulile societatii si fata de legi, lipsa de respect fata de munca, apologia consumului de alcool si droguri, relatii sexuale libere, pornografia etc..

Frapant este faptul ca, desi aceste valori negative sunt impuse tinerilor si presupun efecte pe termen lung, fenomenul este acceptat in sine de societate, iar scoala priveste cu o uimitoare pasivitate succesul tot mai mare al noii naratiuni in care elevii sunt antrenati.

Pentru a recompune povestea educatiei noului mileniu, trebuie sa avem noi povesti de spus. Care sunt povestile, naratiunile ce pot crea un nou context narativ pentru educatie in care sa se regaseasca valorile fundamentale ale culturii civice?

Basmele sunt suporturi didactice eficiente oferind modelul unui traseu educativ natural, ce valorifica necesitatea omului de se raporta la/ sau a imita modele exemplare care ii ofera reperele comportamentelor dezirabile. Motivele pentru care aceste naratiuni prezinta interes sunt urmatoarele:

Basmele sunt interactive;

Educa prin atractie si nu prin impunere. Utilizeaza puterea educativa a modelului;

Invita, nu obliga;

Rezoneaza afectiv si "captureaza" imaginatia;

Naratiunile basmului au caracter performativ;

Basmul utilizeaza un itinerar initiatic complex, integrand elemente de or-din estetic, axiologic si epistemologic intr-o structura educativa eficienta.

Cum pot fi utilizate naratiunile basmului folcloric in procesul educativ specific noilor realitati ale erei informationale?

Basmul poate fi utilizat ca atare, oferind un spatiu de formare si de dezvoltare a competentelor, conform urmatoarelor directii:

Textele pot fi citite fara a fi comentate, efectul pe care il au asupra elevilor fiind suficient;

Calatoria eroului poate fi un model pentru construirea de catre elevi a unui traseu imaginar propriu;

Etapele calatoriei eroului pot fi relevante pentru elaborarea unui segment de instruire ca o "calatorie";

Textele pot fi citite si apoi se discuta aspectele estetice, trasaturile personajelor, dinamica intrigii etc.

Primul exemplu "real" al actiunii umane in basmul romanesc este sustinut de Fat-Frumos. Acesta este un model ideal care apare pentru a releva faptul ca suma calitatilor umane este superioara defectelor si pentru a prezenta modul in care aceste calitati pot fi aplicate in comportamente si situatii de viata. Fat-Frumos este din punct de vedere educativ, o replica impotriva individualismului egoist. Eroul reprezinta in basmul romanesc un model, exprimat prin atitudinea acestuia in timpul itinerarului si a valorii cooperarii. Fat-Frumos isi indeplineste sarcinile eroice impreuna cu ajutoarele sale, este semnificativ faptul ca in basm eroul nu trece niciodata incercarile si teste singur. El isi obtine ajutoarele si tovarasii de calatorie prin intreprinderea unor acte caritabile (salvarea de la moarte a unor animale sau acordarea ajutorului dezinteresat unor personaje nesemnificative in aparenta) ori prin intelepciunea dovedita in desconsiderarea aparentelor si aspectului exterior.

Calul, cel mai important personaj auxiliar este descoperit de regula sub o infatisare absolut dezagreabila. Sub aspectul dezagreabil al Calului se ascund atribute magice si puteri supranaturale care au un rol esential in succesul actiunilor intreprinse de Fat-Frumos.

Acest "impreuna" care caracterizeaza intriga basmului este un interesant punct de reper pentru ilustrarea importantei pe care o prezinta cooperarea prin intermediul activitatilor didactice. Cooperarea presupune depasirea egocentrismului si sta la baza activitatilor presociale, a increderii si comunicarii.

Fat-Frumos desemneaza un model educational care intruchipeaza si pune in practica urmatoarele seturi de valori:

Empatia este una dintre formele eficiente de educatie moral-civica pe care o punem in discutie. In cadrul educatiei pentru valori, ea poate sa dezvolte capacitatea de a intelege, a aprecia si a comunica efectiv cu cei din jur. Empatia este o cale de formare a caracterului.

Practicarea empatiei porneste de la un demers simplu in aparenta: a asculta. Distinctia intre a auzi si a asculta, de regula ignorata in viata cotidiana, este semnificativa in planul contactelor interumane. Pentru a stabili un climat pozitiv si pentru a incuraja empatia in clasa, se pot stabili reguli initiale:

Fiecare elev poate avea un punct de vedere;

Orice punct de vedere exprimat merita sa fie ascultat;

Fiecare punct de vedere exprimat are un sens;

Cauta intai sa intelegi si dupa aceea sa-ti faci inteles punctul de vedere.

Pentru a forma deprinderea de a asculta in mod efectiv, este necesar ca in practica didactica acest aspect sa fie intarit prin intermediul intrebarilor de verificare: "Ce a spus colegul/invatatorul?", "Ce semnificatie are punctul de vedere exprimat?"

Naratiunea basmului subliniaza importanta comunicarii tolerante si a empatiei: eroul este prezentat ca un personaj care, inainte de a intreprinde actiunile propuse, asculta sfaturile unui batran, ale parintilor, ale calului etc.. Aspectul este subliniat de faptul ca succesul sau total este datorat in mare masura respectarii indicatiilor intelepte.

In cadrul educatiei pentru valori, traseul narativ al basmului poate fi transpus in activitati consacrate unor scopuri distincte:

Educatia pentru toleranta suport pentru tematica multietnica si multiculturala;

Rezolvarea conflictelor. Activitatile se bazeaza pe exercitiul asumarii de rol si jocul de rol; prin aceste practici elevul isi asuma un rol al unui caracter real sau fictional si traieste imaginar experientele din puncte de vedere diferite, care ii devin familiare;

Prezentarea si discutarea responsabilitatilor de ordin social si moral Elevii trebuie sa afle drepturile si responsabilitatile pe care le au ca cetateni si ca membri activi ai societatii;

Alfabetizarea politica. Elevii sunt implicati in naratiuni utilizate ca activitati centrate pe punerea in practica a abilitatilor, valorilor si cunostintelor dobandite in scoala.

Avantajul oferit de aceasta abordare consta in stabilirea si sublinierea unui cod moral. Conditie a educatiei civice, codul moral constituie fundamentul sau punctul de pornire al oricarui proiect de educatie in domeniul valorilor.

III. Concluzii

Basmul ofera modelul unui traseu educational care integreaza aceste valori, apropriindu-se mai mult de realitatea "traita" a vietii. Elevii nu intalnesc situatii in care este pusa in discutie o singura trasatura etica, ci intregul cod moral. Basmul vorbeste despre fiecare experienta pe care o traim, despre calea pe care o urmam in dezvoltarea personala si despre modul in care putem ajunge eroi sau monstri.

Este important sa organizam activitati care sa contribuie efectiv la dezvoltarea personalitatii fiecarui copil si la educarea pentru o buna convietuire a grupurilor de apartenenta si de referinta. Merita orice efort daca ne gandim la efectele in timp si de durata pe care le are aceasta disciplina de invatamant si la amprenta pe care o lasa activitatea si personalitatea invatatorului in viata oricarui individ.

Bibliografie

Popenici, Stefan - "Pedagogie alternativa"- "Caracterul initiatic-educativ al

Basmului", Bucuresti, Editura Polirom, 2001

Calinescu, George - "Estetica basmului", Bucuresti, Editura pentru literatura,

1965

Cucos, Constantin - "Pedagogie si axiologie", Bucuresti, E.D.P., 1995