DERIVAREA COMPETENTELOR

DERIVAREA COMPETENTELOR

In demersul de stabilire a competentelor s-a avut in vedere intersectia dintre:

domeniul didactic, respectiv ariile curriculare;

domeniul socio-economic, respectiv pregatirea pentru piata muncii ;

domeniul de cunoastere concretizat in scoala printr-un obiect de studiu.

Pentru a asigura o marja cat mai larga de acoperire a obiectelor de studiu, s-a pornit de la o diferentiere cat mai fina a etapelor unui proces de invatare. Astfel, s-au avut in vedere urmatoarele sase etape vizand structurarea operatiilor mentale:perceptie, interiorizare, construire de structuri mentale, transpunere in limbaj, acomodarea interna, adaptare externa. Acestora le corespund categorii de competente organizate in jurul catorva verbe definitorii:

Perceptie . Receptare, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

identificarea de termeni, relatii, procese;

observarea unor fenomene, procese;

perceperea unor relatii, conexiuni;

nominalizarea unor concepte;

culegerea de date din surse variate;

definirea unor concepte.

Exemplu (1)

CD1

Observarea fenomenelor de miscare in interiorul celulelor, miscarile de locomotie, miscarile de crestere;

Identificarea miscarilor de crestere: tropisme si nastii folosind modele receptoare

Concepte operationale(sarcini de lucru)

observarea miscarilor cloroplastelor la frunzele de lintita

observarea miscarii la euglena

identificarea nastiilot pe baza materialului din laborator.

Interiorizare - prelucrarea primara (a datelor), care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

compararea unor date, stabilirea unor relatii

calcularea unor rezultate partiale

clasificarea de date

sortarea - discriminarea

investigarea, descoperirea, explorarea

experimentarea.

Construire de structuri mentale Algoritmizate, care pot fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

reducerea la o schema sau model

anticiparea unor rezultate

reprezentarea datelor

remarcarea unor invariatii

rezolvarea de probleme modelare si algoritmizate

Transpunere in limbaj - Exprimare, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

descrierea unor stari, sisteme, , fenomene, procese

generarea de idei, concepte, solutii

argumentarea unor continuturi

demonstrarea

Exemplull (3)

CD3

Argumentarea geotropismului si fototropismului prin raportarea fenomenelor respective la viata cotidiana.

Concepte operationale (sarcini de lucru):

Argumentarea pozitiei colotidiilor la floarea soarelui in functie de soare;

Argumentarea revenirii la pozitie normala a plantelor de grau cazute

Acomodarea interna - Prelucrarea secundara (a rezultatelor), care pot fi concretizate prin urmatoarele concepte operationale:

compararea unor rezultate, date de iesire, concluzii

calcularea, evaluarea unor rezultate

interpretarea rezultatelor

analiza situatiei

elaborarea de strategii

relationari intre diferite tipuri de reprezentari, intre reprezentare si obiect.

Exemplul (2):

CD2

Compararea tipurilor de tropisme, explorare, experimentare

Concepte operationale(sarcini de lucru):

Compararea tipurilor de tropisme

Geotropisme

Fototropisme

Adaptarea externa - Transfer, care poate fi concretizat prin urmatoarele concepte operationale:

aplicarea

generalizarea si particularizarea

integrarea

verificarea

optimizarea

transpunerea

Cateva aspecte legate de evaluare

SUMATIVA (FINALA)

FORMATIVA (CONTINUA)

PREDICTIVA(INITIALA

TIPURI DE EVALUARE

Probe scrise

TRADITIONALE - Probe orale

Probe practice

Observarea sistematica a elevilor

Interventia

Proiectul

ALTERNATIVE - Portofoliul

(MODERNE)  - Tema pentru acasa

Tema de lucru in clasa

Autoevaluarea

	PROBA

= OROCE INSTRUMENT DE EVALUARE PROIECTAT,

ADMINISTRAT SI CORECTAT DE CATRE PROFESOR

ITEM

- ELEMENT COMPONENT AL UNEI PROBE

TIPURI DE ITEMI

ITEMI OBIECTIVI- caracteristici:

Testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

Fidelitate³ si validitate⁴ ridicate (sunt folositi in teste standardizate);

Obiectivitate⁵ si aplicabilitate⁶ ridicate;

Scheme de notare foarte simple;

Timp scurt de raspuns si de corectare;

Posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi intr-un text

Dezavantaje:

elaborarea de distractori plauzibili si paraleli este dificila

rationamentul prin care elevul ajunge la raspuns nu poate fi evidentiat (urmarit)

posibilitatea ghicirii raspunsurilor

familiarizarea elevilor cu aceasta tehnica si deci obisnuirea cu un anumit tip de invatare

necesitatea explicatiilor la inceput

- itemi cu alegere duala - solicita raspunsuri de tip DA/NU, adevarat / fals, acord / dezacord

- itemi de tip pereche - solicita stabilirea de corespondente / asociati intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriul sau criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul concret sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri,

- itemi cu alegere multipla - solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative;

ITEMI SEMIOBIECTIVI - caracteristici:

Raspuns limitat cu spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebari;

Sarcina foarte bine structurata; utilizeaza materiale auxiliare;

Elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

Libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsuri in forma dorita;

Elevii trebuie sa demonstreze, pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si scurt raspuns;

Usurinta si obiectivitate in notare;

Dezavantaje

- Nu verifica realizarea unor capacitati si competente cu caracter foarte complex;

Itemi cu raspuns scurt - intrebare directa care solicita un raspuns scurt( expresie, cuvanr, numar, simbol etc.)

Recomandari:

raspunsul sa fie scurt

sa nu existe dubii (ambiguitati in formularea propozitiilor)

tipul de raspuns trebuie precizat in cazul unitatilor numerice

Itemi de completare - enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1 - 2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat.

Recomandari:

spatiul liber nu va fi pus la inceputul propozitiei

daca intr-o fraza exista mai multe raspunsuri de completare ce trebuie gasite, acestea trebuie sa aiba aceeasi lungime

Intrebari structurate - mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau eseuri) legate printr-un element comun; modul de prezentare include:

Un material / sti,ul (texte, date, diagrame, grafice etc.);

Sunintrebari;

Date suplimentare

Alte subintrebari.

Atentie: raspunsul la fiecare subintrebare nu trebuie sa fie dependent de raspunsul corect la intrebarea precedenta!

ITEMI SUBIECTIV - caracteristici:

Forma traditionala de evaluare in Romania;

Usor de construit;

Solicita raspunsuri deschise;

Evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

Verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea.

Dezavantaje:

Fidelitate si validitate scazuta;

Necesita scheme de notare complexe si greu de alcatuit;

Corectarea dureaza mult;

Rezolvarea de probleme (situatii problema) - activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema; se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer etc.)

Itemi de tip eseu - solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi por fi:

T Eseu structurat / semistructurat - raspunsul asteptat este dirijat , orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indicii, sugestii, de exemplu: Compunere / eseu dupa un plan de idei

T Eseu liber (nestructurat) - valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Observarea sistematica a elevilor

poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua compartimente efectiv-atitudinale

caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:

- concepte si capacitati

- organizarea si interpretarea datelor

- selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru

- descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii

- utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva

- identificarea relatiilor

- utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare

- atitudinea elevilor fata de sarcina data

- concentrarea asupra sarcinii de rezolvat

- implicarea activa in rezolvarea sarcinii

- punerea unor intrebari pertinente profesorului

- completarea / indeplinirea sarcinii

- revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor

- comunicarea: discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acestuia

investigatia

reprezinta o situatie complicata care nu are o rezolvare simpla

desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung

incepe, se desfasoara si se termina in clasa

poate fi individuala sau de grup

presupune obiective care urmaresc:

- intelegerea si clarificarea sarcinilor

- aflarea procedeelor pentru gasirea de informati

- colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare

- formularea si testarea ipotezelor de lucru

-schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar

- scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei

caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

- creativitate si initiativa

- participarea in cadrul grupului

- cooperare si preluarea conducerii / initiativei in cadrul grupului

- persistenta

- flexibilitate si deschidere catre idei noi

Dorinta de generalizare

i proiectul

Activitate mai ampla decat investigatia care incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii (eventual si prin inceperea rezolvarii acesteia), se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani (timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul) si se incheie tot in clasa, prin repartizarea in fata colegilor a uni raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.

Criterii de alegere a proiectului. Elevii trebuie:

i. sa aiba un anumit interes pentru subiectul respectiv;

ii. sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

iii. sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri:

iv. sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;

Capacitatile / competentele care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

metode de lucru;

utilizarea corespunzatoare a bibliografie;

utilizarea corespunzatoare a materialelor si a echipamentelor;

corectitudinea / acuratetea tehnica;

generalizarea problemei;

organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

calitatea prezentarii;

acuratetea cifrelor / desenelor/etc.

portofoliul

reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare

utilitatea portofoliilor;

- elevii, devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

- elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

- elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

- factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

Ce contine un portofoliu ?

Selectii din insemnari

care exemplifica

reflectii, originalitate

culoare, patrundere . . .

Portofoliul Produse care

Continutul focalizat arata

Produse pe concepte si procesul de

elaborate,  capacitati esentiale dezvoltare:

variate  inceput,

de tipuri planificare,

revizuiri

Produse care indica

interesele, stilul elevului

si folosirea unei varietati

de inteligente

&

Criteriile pe baza carora munca va fi evaluata

Autoevaluarea

- intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna

- Exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta problema?

- Am rezolvat sarcina suficient de bine?

- Ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

- Ce produs, care ma reprezinta, ar trebui sa-l pun in portofoliu?

- conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi

- prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga

- incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris

- completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de geniul

1. Am invatat . . .
2. Am fost surprins de faptul ca . . .
3. Am descoperit ca . . .
4. Am folosit metoda . . . deoarece . . .
5. In realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati . . .

PROBELE ELABORATE DE PROFESOR

Pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:

T Ce tipi de itemi trebuie construiti ?

T Ce grad de dificultate trebuie sa aiba?

T Cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?

T Cum se face asamblarea itemilor (relevanta, concizie)?

T Cum vor fi formulate instructiunile textului ?

T Va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii ?

MATRICE DE EVALUARE

Un singur instrument de evaluare nu poate masura totul. De aceea este necesar sa se proiecteze evaluarea avandu-se in vedere varietatea instrumentelor ce pot fi utilizate, astfel incat prin evaluarea realizata pe intreg parcursul anului (formativa + sumativa) sa se acopere toate (cat mai multe) obiective / competentele din programa. Proiectarea eficienta a evaluarii pe obiective / competente se poate realiza prin intocmirea unei matrice de evaluare centrata pe capacitati / competente. In mod similar, pentru disciplinele la care insusirea / cunoasterea unor elemente de continut este esentiala, se pot construi matrice de evaluare pe continuturi si domenii de continut.

Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea capacitatilor / competentelor sau continuturilor prevazute de programe.

Unitatea de invatare (cls. A IX.a ) ......................

va fi trecut intre paranteze in dreptul fiecarui obiectiv numarul obiectivului de referinta corespunzator din programa

Unitatea de invatare (cls. A X.a ) ......................

va fi trecut intre paranteze in dreptul fiecarui obiectiv numarul obiectivului de referinta corespunzator din programa

PROIECT DIDACTIC

ETAPELE LECTIEI:

1. Pregatirea pentru punerea problemei (reactualizarea)

Observarea si identificarea variatiilor desfasurarii fotosintezei la o planta acvatica si indicarea metodei de evidentiere a procesului la o planta acvatica.

2. Prezentarea situatiei problema si formularea problemei

Recunoasterea dependentei intensitatii desfasurarii fotosintezei de variatiile factorilor de mediu si stabilirea cauzelor ce pot asigura optimizarea procesului.

3. Emiterea ipotezei (ipotezelor)

IOTEZA:la o anumita valoare a factorilor de mediu investigati fotosinteza va fi accelerata

4. Rezolvarea problemei prin descoperire si dirijarea invatarii

a. elevii sunt organizati in sase grupe de lucru (pentru compararea datelor rezultate in urma desfasurarii experimentelor, fiecare experiment va fi realizat de doua grupe)

b. metoda de lucru: "Metoda bulelor"

c. fiecare grup de lucru:

- va determina numarul bulelor de oxigen degajate in trei munite in conditiile de mediu precizate in fisa de activitate

- va inscrie in fisa de activitate rezultatele obtinute si concluzia grupului

- va raporta aceasta concluzie.

Fisa de activitate

ATELIER 1

CONCLUZII:Fotosinteza s-a desfasurat cu intensitate maxima la lumina produsa de becul de .... W

ATELIER 2

CONCLUZII: Fotosinteza s-a desfasurat cu intensitate maxima la lumina produsa de becul de culoare .....

ATELIERUL 3

CONCLUZII:Fotosinteza s-a desfasurat cu intensitate maxima la temperatura de .....

5. Evaluarea rezultatelor si stabilirea concluziilor

a) sunt comparate datele obtinute de grupe pe ateliere

b) se construiesc grafice cu datele obtinute in urma realizarii fiecarui experiment in parte

c) se stabilesc valorile optime ale factorilor de mediu investigati

d)se decide strategia de urmat pentru accelerarea fotosintezei in acvariu

e) fiecare grup isi prezinta strategia elaborata si va fi notat pentru prezentarea strategiei si pe baza observatiilor individuale facute de profesor pe parcursul orei

6. Aplicarea cunostintelor descoperite

a) asigurarea conditiilor de lumina si temperatura determinate anterior pentru acvariul din laborator

NOTA:

* se poate extinde aplicarea cunostintelor propunandu-se ca tema de proiect: "Relatie productivitatea vegetala factori de mediu" unele din obiectivele proiectului putand fi:

* aplicarea strategiei de optimizare a desfasurarii procesului de fotosinteza

* verificarea efectelor mentinerii valorilor optime ale factorilor de mediu investigati asupra fotosintezei

Se recomanda:

Organizarea grupelor de elevi si stabilirea graficului de urmarire a modului de desfasurare a fotosintezei in noile conditii

Stabilirea unor indicatori de apreciere a optimizarii fotosintezei (ex.:cresterea plantelor, dezvoltarea pestilor din acvariu etc.)

Proiectarea optionalelor in invatamantul general

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.

Pentru Argument, se va redacta - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale, formarea unor competente de transfer etc.

Obiectivele de referinta (pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 5-6 obiective de referinta - pe care elevii urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului ) - vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala (a materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluari ale acestora. Daca optionalul ar repeta obiectivele de referinta ale curriculum-ului nucleu, atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii (ar aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, competentele care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa nationala).

Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebarea "ce poate sa faca elevul?". Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat) atunci obiectivul este prea general definit.

Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea competentelor vizate de obiective. Astfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi vehiculate, introduse, combinate si recombinate intre ele si cu altele invatate anterior.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii ale disciplinelor de trunchi comun, informatiile din lista optionalului nu vor fi considerate un scop in sine ci mijloace pentru formarea intelectuala.

Modalitati de evaluare. Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). nu vor fi incluse probele ca atare.

ATENTIE:In cazul in care optionalul este prevazur pentru un nivel de scolarizare sau un ciclu curricular se vor defini si obiective cadru din care se vor deduce obiectivele de referinta  pentru fiecare an de studiu.

Proiectarea optionalelor la clasele X-a - aXII-a

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.

Pentru Argument, se va redacta - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale, formarea unor competente de transfer etc.

A - optional de curriculum aprofundat: Pentru anumite competente ale programei de trunchi comun se vor proiecta continuturi noi care vor conduce la aprofundarea competentelor respective. In programa de optional se vor trece deci competentele existente in programa de trunchi comun si se vor adauga noi continuturi care contribuie la formarea competentei / competentelor respective.

B - optional de curriculum estins: Pornind de la competentele generale ale disciplinei (definite in programa de trunchi comun) se vor deduce noi competente specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi continuturi vizand teme, capitole care nu sunt cuprinse in programa de trunchi comun. In programa de optional se vor trece deci noi competente specifice, eventual in corelare cu cele deja existente in programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul carora se pot construi aceste competente.

C - Optional ca disciplina noua: Se vor izola temele, capitolele, unitatile de informatie cu care opereaza respectiva disciplina si ne vom pune apoi intrebarea " de ce dorim parcurse aceste continuturi". Raspunsul la intrebare trebuie dat in termeni de competente pe care le dorim formate la elevi (de exemplu, pentru identificarea fenomenului x in scopul de a . sau pentru evaluarea procesului y in vederea optimizarii . . .)

D - Optionalul cu tema integratoare se proiecteaza asemanator cu cel de mai sus (tipul C) cu diferenta ca unitatile de continut vor cuprinde informatii din mai multe discipline / domenii, iar competentele vizate vor fi in genere competente de integrare si transfer.

Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmarii 6-8 competente specifice care vor fi formulate dupa modelul celor din ale acestora. programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluari . o competenta specifica este corect formulata daca ea defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performant si verificat.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele de trunchi comun, informatiile incluse in programa de optional nu vor fi considerate un scop in sine ci mijloace pentru formarea intelectuala.

Sugestiile metodologice vor include tipuri de activitati de invatare (care sunt recomandate pentru formarea competentelor) precum si modalitati de evaluare. Din aceasta perspectiva, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

ATENTIE: In cazul in care optionalul este prevazut pentru intreg liceul, se vor defini si competente generale din care se vor deduce competente specifice pentru fiecare an de studiu.

AVIZAT ,

Inspector de specialitate

FISA DE AVIZARE -

A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL

A * Avizul scolii

Denumirea optionalului

Tipul

Clasa .......................

Durata

Numar de ore pe saptamana

Autorul ........... Abilitatea pentru sustinerea cursului .........

Institutia de invatamant

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Scolii (CCS)

CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE - clasa a IX-a

DA, cu recomandari

NU

DA

AVIZUL CCS:

Avizul conducerii scolii ........

NOTA: Pentru a fi acceptat proiectul de programa trebuie sa intruneasca "DA" la punctele I si II si cel putin 5 "DA" / "DA cu recomandari" la punctul III