DIMENSIUNI ALE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

DIMENSIUNI ALE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

Unitati de continut

Dimensiunea ergonomica a managementului clasei.

Dimensiunea psihologica a managementului clasei.

Dimensiunea normativa a managementului clasei de elevi

Dimensiunea operationala a managementului clasei de elevi.

Dimensiunea inovatoare a managementului clasei de elevi.

Dimensiunea sociala a managementului clasei.

Obiectiv

Formarea unei conceptii sistemice privind structura dimensionala a managementului clasei.

1. Dimensiunea ergonomica a managementului clasei

Mobilierul scolar reprezinta o componenta a bazei tehnico-materiale, iar din punct de vedere ergonomic trebuie sa fie realizat corespunzator caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si in conformitate cu caracteristicile spatiului clasei.

Atributele mobilierului de clasa, in opinia lui Ullich (1995), sunt:

Simplitatea;

Functionalitatea;

Durabilitatea;

Instructionalitatea;

Modularitatea.

Dispunerea mobilierului in maniera traditionala favorizeaza stilul expozitiv al cadrului didactic si atitudinea pasiva a elevilor, pretandu-se la activitati tip predare, conferinta, prelegere.

Dispunerea moderna a mobilierului (semicerc, oval etc.) schimba accentul interpersonal al relatiei educationale, favorizand si incurajand interactiunile permanente si activismul elevilor.

Vizibilitatea reprezinta o constanta ergonomica ce presupune adaptarea spatiului scolar al clasei, al mobilierului la necesitatile somato-fiziologice ale elevilor. Vizibilitatea este conditionata de dispunerea mobilierului in clasa si de starea de sanatate a elevilor. Se recomanda stimularea dinamicii pozitiilor ocupate in banci de catre elevi.

Amenajarea salii de clasa reprezinta o variabila a mediului cultural-estetic al clasei. Din acest motiv cadrul didactic trebuie sa tina seama de faptul ca, din perspectiva sociala, clasa de elevi se poate identifica, la nivelul culturii manageriale, cu elemente de individualizare (de exemplu, mascota) si isi poate eficientiza structura prin printr-un spatiu amenajat dupa legi instructiv-educative, estetice si manageriale (peretii clasei, piese de mobilier, alele decat cele strict scolare).

Cultura clasei de elevi presupune si promovarea unor valori expresive (simboluri, sloganuri, ceremonii, ritualuri). Un simbol al clasei, o melodie preferata sau un joc, fotografii cu elevii clasei sau o poveste reprezentativa constituie ocazii de configurare a unei culturi expresive. Acesta este si motivul pentru care, prin demersuri manageriale, cadrul didactic trebuie sa orienteze elementele incipiente al culturii grupale in acord cu obiectivele activitatii instructiv-educative.

2. Dimensiunea psihologica a managementului clasei

Dimensiunea psihologica a managementului clasei de elevi are in vedere atat caracteristici de ordin psihologic, cat si pe cele ce tin de psihologia educatiei. Elementele de baza ale acestei dimensiuni sunt date de cunoasterea, respectarea si exploatarea particularitatilor individuale ale elevilor, factorul central al acestora fiind capacitatea de munca a elevilor in clasa.

Componentele capacitatii de munca a elevilor sunt:

Capacitatea de munca nominala: reprezinta ansamblul resurselor energetice si functionale ale organismului si ale sistemului psihic, ce pot alcatui potentialul maxim de efort fizic si intelectual al elevilor, in conditii optime de ritm biologic, sanatate si motivatie;

Capacitatea functionala de munca: reprezinta energia fizica si psihica solicitata si utilizata efectiv in activitatea scolara;

Capacitatea de munca disponibila: este rezultatul diferentei dintre capacitatea de munca nominala si capacitatea functionala de munca si reprezinta rezervele de energie disponibila de care dispune elevul la un moment dat;

Capacitatea de munca auxiliara: repezinta potentialul energetic de rezerva, necesar elevului pentru desfasurarea cu succs a altor sarcini ecat cele scolare (sarcini extrascolare).

Capacitatea de munca a elevilor se concretizeaza in:

A.    Capacitatea de invatare, conditionata de:

Nivelul de dezvoltare biopsihosociala;

Starea de pregatire (abilitati, cunostinte etc.);

Componenta motivationala.

Determinantii structurali ai capacitatii de invatare sunt:

1. Resurse intelectuale:

a) informatia deja stocata;

b) strategii de gandire etc.

2. Resurse reglatorii:

a) trebuinte;

b) motive;

c) interese;

d) calitati de vointa.

3. Resurse comportamental-instrumentale:

a) deprinderi;

b) comportamente;

c) conduite.

B.     Trasaturile de personalitate.

Resursele invatarii pot fi exploatate in plan managerial de cadrul didactic care, prin distribuirea rationala a sarcinilor, le poate converti i conditii decisive ale eficientizarii activitatii la nivelul clasei de elevi.

3. Dimensiunea normativa a managementului clasei de elevi

Orice domeniu de studiu, orice actiune sau proces se fundamenteaza pe baza unui set de principii, legi, norme sau reguli care capata valoare de proceduri, acestea asigurand orientarea demersului respectiv spre atingerea obiectivelor propuse initial, precum si legitimitatea sa. Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, norma reprezinta o "regula, dispozitie obligatorie, fixata prin lege sau prin uz, ordine recunoscuta ca obligatorie sau recomandabila", ceea ce ne permite sa avansam ipoteza conform careia normativitatea vizeaza ansamblul regulilor, principiilor, cerintelor care capata caracter de norma ce asigura eficienta unei actiuni.

Normele reprezinta, asadar, ansamblul regulilor care reglementeaza desfasurarea unei activitati. Acestea pot fi:

1. Explicite - aplicarea normelor explicite se face uniform si unitar pentru toti elevii

a) constitutive - decurg din caracteristicile procesului de predare - invatare (normativitatea didactica);

b) institutionale - decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala.

Aplicarea normelor explcite se face in mod uniform pentru toti elevii.

2. Implicite - ansamblu de reguli produse de viata in comun a grupului. Acestea au drept surse de constituire:

a) interiorizarea normelor explicite (acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind resimtite ca exterioare si constrangatoare);

b) "importul de norme" din afara scolii/clasei;

c) interactiunile din viata grupului.

Normele implicite pot fi considerate si expresii ale unui ethos implicit al clasei, exprimat prin ritualuri, ceremonii, povesti care exprima starea de spirit a membrilor respectivi. Ele reprezinta si "cartea de vizita" a clasei.

Rolul managerial al cadrului didactic consta in:

modul de raportare la cultura normativa ( aceta accepta si cunoaste normele implicite);

modul de impunere a normelor explicite (de multe ori aversiunea elevilor nu este fata norma in sine, cat fata de modalitatea de "impunere" a normei);

modul de functionare paralela a normelor explicite si implicite.

Factorii care determina coeziunea grupului in raport cu structura normativa sunt:

masura in care grupul este un spatiu de satisfacere a unor trebuinte afectiv-intelectuale;

atitudinea celorlalte grupuri din scoala fata de clasa respectiva;

tehnicile de motivare a elevilor pentru viata de grup.

4. Dimensiunea operationala a managementului clasei de elevi

Aceasta dimensiune reprezinta consecinta fireasca a convertirii dimensiunii normative intr-un ansamblu de strategii de interventie a cadrului didactic la nivelul clasei. Instrumentarul traditional de interventie recomanda focalizarea pe varierea raportului recompensa - sanctiune ca forme motivationale.

Strategiile interventioniste sunt eficiente numai in conditiile unei maturitati psiho-afective a elevilor si a constiintei de sine.

Strategiile moderne de interventie se focalizeaza pe:

a)      Strategia de dominare;

b)      Negocierea;

c)      Fraternizarea;

d)      Strategia bazata pe ritual si rutina;

e)      Terapia ocupationala;

f)        Strategia de sustinere morala.

5. Dimensiunea inovatoare a managementului clasei de elevi

Inovatia = un ansamblu de relatii intre procesul de elaborare a deciziilor care genereaza structura de continut a inovatiei si procesul de aplicare a deciziilor inovatoare la nivelul clasei scolare.

Dimensiunea inovatoare - reprezinta o conditie fundamentala a optimizarii interactiunilor si deciziilor educationale la nivelul grupului. Decizia devine purtator de inovatie prin:

Fundamentarea informationala;

Coeficientul de noutate realizat;

Efectele specifice asteptate.

Schimbarea - trasatura de baza a demersului managerial al cadrului didactic, ce presupune un set de corectii permanente aduse actiunii educationale.

6. Dimensiunea sociala a managementului clasei

M. Zlate definea grupul - clasa ca "ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric,intre care exista diverse tipuri de interactiune si relatii comune determinate".

Caracteristicile clasei ca grup social sunt:

Intinderea clasei - are in vedere numarul de elevi ce compun grupul;

Interactiunea membrilor clasei - fiind vizate interactiunile directe si multivariate;

Scopurile

a)      pe termen scurt

b)      pe termen lung

c)      expresive

d)      instrumentale.

Acestea devin motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolaritatii.

Structura grupului

Compozitia si organizarea - sunt rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului.

Alti parametrii specifici grupului - clasa sunt:

a)      sintalitatea - personalitatea grupului;

b)      leadership-ul.