EDUCAREA INTERESELOR COGNITIVE - FUNDAMENT AL ORIENTARII CARIEREI ELEVILOR

EDUCAREA INTERESELOR COGNITIVE - FUNDAMENT AL ORIENTARII CARIEREI ELEVILOR

Conform "Dictionarului de psihologie" (Paul Popescu- Neveanu), interesul este raportul sau relatia intre o cerinta subiectiva si un dat obiectiv care devine pentru subiect interesant. Interesul cognitiv presupune curiozitatea epistemica a carei satisfacere produce placere, dar nu duce niciodata la reductia de tensiune, el fiind sustinut de motivatia de crestere. De aceea se produce un efect de facilitare in activitatea preferata, efortul depus fiind peste limitele solicitate, insotit de veritabile satisfactii si de obtinerea unor rezultate foarte bune. Interesele cognitive sunt orientari selective, relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate, de cunoastere in general.

Introducerea conceptului de interes in educatie a marcat un moment important in istoria invatamantului si a practicii pedagogice.

Deoarece la baza oricarui interes se afla un interes de cunoastere, iar maturizarea vocationala a tinerilor implica cu necesitate variabila interese, se poate considera ca interesul cognitiv constituie fundamentul orientarii carierei elevilor.

Dupa M. Golu (anul) important este faptul ca la om procesul motivational e profund modificat prin inalta dezvoltare a functiei cognitive, fenomen cunoscut sub denumirea de "elaborare cognitiva a trebuintelor". Starile de motivatie se dezvolta in interiorul zonei de reglare ca rezultat fie al cerintei echilibrului homeostazic, fie al autoreglajului de dezvoltare. Asa se intampla in cazul curiozitatii epistemice ale carei satisfaceri secventiale nu inlatura tensiunea cautarii si problematizarii.

Similar, interesele de cunoastere actioneaza in sensul acumularii, prelucrarii si integrarii unei cantitati cat mai mari de informatie si a elaborarii unei game cat mai largi de scheme si modele comportamentale adaptative.

Aceasta sensibilitate "primara" fata de tot ceea ce este nou permite elaborarea unui sistem de motive integrate la nivel psihic superior si anume interesele propriu-zise de cunoastere, de invatare.

Ele se supun feed-back-ului pozitiv, cu fiecare secventa cristalizandu-se si consolidandu-se tot mai mult, determinand ca un sistem informational odata elaborat sa deschida calea pentru trecerea spre altul de nivel superior.

Stabilind un paralelism intre dezvoltarea structurilor de gandire si cele moral- afective, Jean Piaget sustine ca interesele se structureaza odata cu elaborarea sistemului de valori (stadiul formal) care devine factor reglator al conduitei.

Organizarea optima a serviciilor de orientare a carierei elevilor trebuie sa aiba in vedere atat trasarea cadrului socio-profesional pentru care se pregatesc tinerii cat si cunoasterea particularitatilor individuale.

Pentru a eficientiza orientarea carierei elevilor prin actiuni care sa vizeze educarea intereselor cognitive, ar trebui urmarite anumite demersuri prezentate succint de catre Mariana Amariei in cadrul Revistei de Pedagogie:

asigurarea unei informari de calitate privind domeniile tehnico- stiintifice si profesionale;

stimularea curiozitatii epistemice prin elementele de noutate si promovarea metodelor activ- participative;

valorificarea valentelor de care dispun diferitele forme ale motivatiei: pozitiva, negativa, cognitiva, afectiva;

sprijinirea procesului de autocunoastere la varsta preadolescentei, factori ce favorizeaza autoevaluarea si autoorientarea;

diversificarea activitatilor desfasurate in timpul liber;

prevenirea situatiilor de inadaptare sau esec scolar;

crearea in scoala a unui cadru socio-afectiv stenic.