COMUNICAREA EDUCATIONALA

COMUNICAREA  EDUCATIONALA

A.  Definirea conceptului de comunicare educationala

Prin comunicarea educationala se intelege transferul complex, procesual, autoreglabil si prin mai multe canale, al mesajului educational intre educator si educabil, acestia asumandu-si succesiv rolurile de emitator si de receptor.

Prin urmare comunicarea educationala este tocmai modalitate sociala practica de realizare a relationarii educationale dintre educator si educabil.

B.  Interdisciplinaritatea abordarii comunicarii educationale in pedagogie

In pedagogie comunicarea educationala este abordata sub multiple aspecte rezultate din intersectia obiectului de studiu al acesteia cu cele ale mai multor ramuri ale cunoasterii.

Lingvistica si semantica - atunci cand se studiaza relatiile dintre semnele, semnalele, semnificatiile si sensurile, notiunilor vehiculate intre educator si educabil.

Aceste studii releva caracterul tridimensional al comunicarii educationale:

- a) dimensiunea verbala, sau aspectul verbal al comunicarii;

- b) dimensiunea non-verbala. sau aspectul non-verbal al comunicarii (cu referire la mimica, gestica, tinuta, etc.).

- c) dimensiunea paraverbala, sub aspectul paraverbal, sau latent, sau nemanifest al comunicarii educationale.

Psihologia - prin care se studiaza conditiile psihologice ale comunicarii educationale si modificarile psihologice prin care trec partenerii comunicarii, in timpul acesteia .

Cibernetica - relativ la care, comunicarea educationala se studiaza in cadrul conceptual al teoriei informatiei si sistemelor cu autoreglare.

Axiologia (ramura a filosofiei) - in raport cu care comunicarea educationala este abordata din punct de vedere al contextului axiologic (contextul de valori si de valorizare) al acesteia.

C.  Tipologiile pedagogice ale comunicarii educationale

Tipologiile pedagogice asupra comunicarii educationale se construiesc pe baza a doua clase de criterii:

Criteriul structural-functional pe baza caruia se disting doua aspecte ale comunicarii educationale:

- a) comunicarea educationala sub aspect general , care se refera la realizarea comunicarii educationale privita, doar ca relatie informationala, adica realizabila in general prin limbaj (oricare ar fi acesta ).

- b) comunicarea educationala sub aspect particular , care se refera la realizarea comunicarii educationale prin intermediul unui limbaj de specialitate.

Criteriul " modului organizatoric de ansamblu", pe baza caruia se disting urmatoarele tipuri, sau moduri posibile de comunicare educationala:

- a) modul uni-directionat - comunicare monologata;

- b) modul bi-directionat - comunicare monodialogata;

- c) modul multi-directionat - comunicare multi-dialogata.

4. Analiza informationala asupra comunicarii educationale

Definitii

- a) Informatie - inlaturarea unei nedeterminari; informatiei i se pot atribui doua   valori - potentiala / efectiva

Cunostinta - informatie insusita de un agent comunicational; cunostintei i se pot atribui tot doua valori - adevarata / falsa.

b) Mesajul - ansamblu de informatii potentiale codificate in semne si care circula intre agentii educationali.

Deci in continut el este ansamblu de informatii potentiale, iar in forma el este un ansamblu de semne.

- c) Canalul comunicarii )- suportul material al transportului semnelor, legatura materiala intre emitatorul, ( ), si receptorul, ( ), mesajului.

- d) Roluri comunicationale elementare

- Emitator ( ) - cel ce emite, (trimite), sursa efectiva a mesajului;

- Receptor ( ) - cel ce receptioneaza (primeste) mesajul, "adresa potentiala a mesajului".

- e) Repertoriu R - ansamblu de semne si operatori pentru codificarea / decodificarea, mesajelor, stocate in memoria agentului comunicational.

- f) Limbajul ) - Repertoriu (ansamblu de semne si operatori) si reguli de operare (logice, matematice , gramaticale, etc.), stocate in memoria agentului communicational si utilizate de subsistemul codor / decodor, al acestuia, in realizarea functiilor sale.

- functia de codificare (c) - la emisie, scrie informatiile de continut ale mesajului intr-un ansamblu de semne compatibile cu un canal de comunicare, si astfel transportabile pe acesta.

- functia de decodificare (d) - la receptie, efectuaza transcriptia semnelor mesajului receptionat, in informatii efective.

Subsistemul codor (c) / decodor (d) - subsistem al agentului communicational care realizeaza functiile codificare (c) / decodificare (d), definite mai sus

- g) Zgomot Z - orice perturbatie aplicata mesajului, pe canalul de comunicare. Zgomotele produc modificari asupra semnelor mesajului determinand ca acesta sa fie mai partial, sau gresit, sau deloc inteligibile (citirea, decodificarea si recodificarea sunt imposibil de realizat,sau se realizeaza cu erori).

Zgomotele pot fi: naturale, sau artificiale (neintentionate sau intentionate) 

fig.1

2) Tezele informationale privind comunicarea educationala

In cadrul oricarei comunicari, deci si a celei educationale, intre emitator si receptor circula doar informatie potentiala, efectivarea acesteia ca inlaturarea efectiva a unei nedeterminari, se poate realiza in mai mare, sau mai mica masura, sau deloc in receptor, si aceasta in functie de mai multe conditii.

- a) Pentru realizarea comunicarii intre educator si educabil , este necesar sa existe intersectie nevida intre Repertoriile celor doi: R_E R_e = R_E,e ¹ Æ

- c) Daca intersectia R_E,e este vida ( R_E,e = Æ ) , comunicarea este imposibila - informatia potentiala continuta de mesaj nu poate fi decodata, cea ce atrage dupa sine in final blocarea receptiei.

- d) Daca exista identitate intre repertoriile celor doi agenti educationali, R_E º R_{e ,} comunicarea apare ca nefiind necesara , ceea ce atrage dupa sine plictiseala educabilului si in final dispare motivatia de baza a comunicarii, conducand la blocarea receptiei.

- e) O comunicare educationala este considerate eficienta daca repertoriul comun R_E,e = R_E,e(t), al educatorului si educabilului creste (se extinte) in timpul comunicarii: R_E,e(t)  / t

- f) Cu cat zgomotele (Z care intervin pe canalul de comunicare sunt mai puternice, sau mai frecvente, mai bine organizate, cu atat comunicarea este mai defectuasa si in ultima instanta mai putin eficienta.

- g) Eficienta unei comunicari educationale mai este dependenta si de concordanta dintre continutul mesajului si forma., ex.: informatiile vizuale pot fi transmise si verbal, dar cu o eficienta extreme de scazuta.

- h) Eficienta unei comunicari educationale mai este dependenta si de functionalitatea subsistemelor codor / decodor, ale educatorului si educabilului - cu cat decodorul receptorului este mai putin functional (atentie scazuta etc.), cu atat eficienta comunicarii este mai redusa.

- i) La replicarea-copierea informatiei, se produc pierderile de semene.

3) Reltia dintre comuicarea educationala si contextual axiologic al acesteia

Prin relationarea educationala educatorul si educabilul cominica despre unele lucruri, fenomene, procese, stari de fapt etc. in raport cu care ca persoane au si o anume pozitie axiologic-valorizatoare

, unde:

A(X) = ansamblul valorizator al agentului educational asupra ideaticii continute de mesajul X

a(x_i) = atitudinea valorizatoare a agentului educational fata de ideea x_i continuta de mesajul X

fig. 2

- a) Daca intre ansamblul valorizarii educatorului asupra ideaticii mesajului , A(X)_E, si ansamblul valorizarii educabilului asupra ideaticii aceluiasi mesaj , A(X)_e, exista o interesectie nevida, atunci se poate vorbi despre o comunicare in acord axiologic intre educator si educabil,   A(X)_E A(X)_e = A(X)_E,e ¹ Æ

- b) Cu cat pozitia axiologic-valorizatoare comuna, A(X)_E,e, a educatorului si educabilului fata de ideatica mesajului X este mai extinsa, cu atat acordul axiologic este mai extins. Cazul ideal si anume cel al comunicarii in acordul axiologic complet este cel al identitatii intre pozitile axiologice ale educatorului si educabilului fata de ideatica mesajului X -  A(X)_E º A(X)_e º A(X)_E,e

- c) Daca intre ansamblul valorizarii educatorului asupra ideaticii mesajului , A(X)_E, si ansamblul valorizarii educabilului asupra ideaticii aceluiasi mesaj , A(X)_e, exista o opozitie partiala, atunci se poate vorbi despre o comunicare in dezacord axiologic partial intre educator si educabil - / X' < X

A(X - X^' )_E A(X - X^' )_e = A(X - X^' )_E,e ¹ Æ

- d) Daca intre ansamblul valorizarii educatorului asupra ideaticii mesajului , A(X)_E, si ansamblul valorizarii educabilului asupra ideaticii aceluiasi mesaj , A(X)_e, exista o opozitie totala, atunci se poate vorbi despre o comunicare in dezacord axiologic total intre educator si educabil -

Relativ la contextul axiologic al comunicarii educationale, exista strategii educationale bazate atat pe acordul axiologic cat si pe un dezacord axiologic optim.

E. Componenta afectiva a comunicarii educationale

Prin componenta afectiva a comunicarii educationale se intelege transmiterea unei trairii afective intre doi agenti educationali comunicationali. Aceasta componenta afectiva este prin excelenta non-verbala si astfel fiind ea este dependenta de :

a) expresivitatea afectiva a emitatorului;

b) capacitatea afectiv perceptiva ( sensibilitatea) receptorului.

a) Expresivitatea afectiva a emitatorului consta in capacitatea acestuia de a-si exterioriza trairile afective prin expresii emotionale.

Expresiile emotionale se pot manifeste prin:

Ø    mimica (modificari expressive la care participa elementele mobile ale fetei)

- gradul de deschidere al ochilor

- directia privirii

- pozitiile sprancenelor

- miscarile buzelor

Ø     pamtomima (modificari expressive ale intregului corp)

- postura

- mersul

- pozitii si miscari ale:-gatului, umerilor, bratelor

- pozitii ale picioarelor

Ø     schimbari ale vorbirii

- tonalitate

- ritmul vorbirii

- intonatie

- timbrul vocii

Ø     modificari de natura vegetative (observabile):

- amplificarea sau diminuarea ritmului respiratiei

- vasoconstructie sau vasodilatatie (inrosirea fetei, a urechilor, etc.)

- transpiratie

- hipertonie sa hipotonie musculara

- modificaea secretiei hormonale manifestata prin modificari exterioare observabile (paloare a fetei, tremuraturi ).

Functiile expresivitatii emotionale:

- de comunicarea starii afective

- de influentare a conduitei partenerului de comunicare

- de autoreglare adoptativa

- de contagiune (in grup)

- de accentuare sau diminuare a propriilor stari afective (plansul usureaza ) etc.

b) Capacitatea afectiv-rerceptiva a receptorului

Capacitatea afectiv-receptiva a receptorului este putinta acestuia de a recepta si decodifica mesajele afective, adica totalitatea semnelor expresiei emotionale a emitatorului.

Aceasta capacitate afectiv-receptiva depinde de urmatorii factori:

- tipul de temperament (determinare ereditara)

- intreaga experienta de viata (anteriora momentului comunicarii) a receptorului

- educatia receptoului un rol deosebit avandu-l educatia estetica, adica cea relative la operele de arta (literare, muzicale, plastice, teatral cinematografice etc.), mai precis bagajul de cultura umanista cu care receptorul a fost inzestrat pana in momentul comunicarii.

F. Importanta motivatiei in cadrul comunicarii educationale

- a) In eficientizarea comunicarii educationale rolul determinant il are educatorul, deoarece acesta creeaza "situatiile educationale" circumstantiale ale lectiei.

- b) In orice astfel de situatie educationala, pentru a se realiza o comunicare educationala eficienta, este de maxima importanta ca educatorul sa determine constituirea unei motivatii comunicationale pozitive la educabil.

- c) Pentru a determina constituirea unei astfel de motivatii comunicationale pozitive, educatorul are mai multe posibilitati, pe care le concretizeaza in strategia didactica de lucru aleasa, ca de exemplu:

- formularea unei probleme (strategie construita ca centrata pe problematizare)

- reorientare unor imbolduri, pulsiuni interioare ale elevilor (strategie construita ca centrata pe conversatie).

- activarea unor interese de mare actualitate (trezirea curiozitatii) printr-o expunere cu elemente interdisciplinare sau interculturale.

G. Cele trei dimensiuni ale comunicarii educationale relativ la natura claselor de repertorii care functioneaza simultan in timpul acesteaia

- a) Dimensiunea verbala se realizeaza prin sub-clasa repertoriului constituita din forme verbale (cuvinte) si reguli de operare cu acestea ( logice, matematice, gramaticale)

Relativ la aceasta dimensiune se evidentiaza necesitatea claritatii vorbirii, a logicii argumentatiei, a corectitudinii exprimarii gramaticale.

- b) Dimensiune non-verbala se realizeaza prin sub-clasa repertoriului constituita din forme nonverbale, adica din semne senzorio-perceptive (vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative).

Relativ la aceasta dimensiune si vizand realizarea unei eficiente comunicari educationale, se evidentiaza:

- utilitatea mijloacelor audio-vizuale

- importanta modelelor si schemelor, in predare

- importanta imaginii agentilor educationali

- c) Dimensiunea para-verbala se realizeaza prin subclasa repertoriului fomata din paternuri afectiv-emotionale constituite din tonalitatile afective asociate atat semnelor verbale cat si semnelor non-verbale:intonatie, gestica, mimica, miscare / repaus, ritm (al emiterii mesajului).

Relativ la aceasta dimensiune si vizand realizarea unei eficiente comunicari educationale apare ca necesara cunoasterea de catre educator a relatiei de pozitie dintre semne:

- efectul halou, care consta in extinderea actiunii afectiv-emotionale a unui semn asupra celor din proximitatea sa

- efectul de retinere accentuata a extremelor (inceputului si sfarsitului mesajului).

Totodata relativ la aceasta dimensiune a comunicarii educationale se impune necesitatea ca educatorul sa evite activarea unor complexe afective negative:

- complexul de teama (teama de a gresi),

- complexul de aparare,

- complexul de prestigiu,

etc.