Educatie estetica si educatie artistica

Educatie estetica si educatie artistica

Omul exista, nu numai pe baza legilor intelectuale si practice, dar si in strinsa legatura cu legile frumosului, armoniei si esteticului, care ne inconjoara, a societatii si opera de arta.. Foarte des vedem pecetea frumosului pe diferite obiecte, activitati si lasa impresii placute ochiului si nu numai.

Pentru om exista nu numai o arta frumosului, dar si o arta de a trai. Orisicine poate utiliza aceasta arta, in urma caruia viata sa poate deveni o capodopera, dar de cele mai multe ori aceasta depinde si de societate, in care ar trebui sa existe conditiile necesare. Pentru a fi cu adevarat fericit, trebuie sa fie si cei din jur fericiti, altfel, ceilalti din jur nu pot intra in acelasi joc cu tine.

O societate estetica impune vestimentatie eleganta, bunuri de consum, arhitectura, ceremonii, spatii comerciale, verzi, etc.

La rindul sau, educatia, trage dupa sine frumosul. in acest context, exista o arta a invatarii si educatiei, in care rolul principal este jucat de profesor, pe baza unui scenariu didactic bine definit. Frumosul este acela, care se evidentiaza in toate activitatile umane: nasterea, moartea, casatoria, razboiul, pacea, etc.

Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos -ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta despre frumos, ea studiind legile si categoriile frumosului.
Arta este o componenta esentiala a esteticului, exprima realitatea sub forma de imagini artistice (estetice), fiind o exprimare concret-senzoriala tipica a creatiei artistice, avand nuante si limbaje specifice fiecarei ramuri a ei: pictura, gravura, sculptura, muzica, literatura, film, teatru, desen, dans etc. Educatia estetica reprezinta actiunea de formare si dezvoltare a personalitatii umane prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului din natura, societate si arta. Nucleul educatiei estetice il reprezinta educatia artistica, care are o sfera de actiune mai restransa, operand numai cu frumosul din arta. Educatia estetica are ca obiect de studiu comportamentul uman estetic si artistic, pentru explicarea caruia se apeleaza la doua limbaje:
. limbajul estetic - compus din un nucleu de termeni: frumosul, sublimul, uratul, tragicul, comicul etc,
. limbajul artistic - alcatuit din: - imagine si creatia artistica,
- stil artistic,
- metoda si tehnica artistica etc.

Educatia estetica reprezinta "activitatea de formare - dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul frumosului din arta, societate, natura, receptat, evaluat si cultivat la nivelul sensibilitatii, al rationalitatii si al creativitatii umane".
Educatia artistica nu se confunda cu educatia estetica.
Educatia artistica, factor esential al educatiei estetice, se realizeaza prin cunoasterea frumosului, prin mijlocirea diferitelor arte: literatura, muzica, desenul, pictura. Educatia artistica reprezinta o latura esentiala a educatiei estetice.
Activitatile artistico-plastice constituie un important mijloc de dinamizare a vietii psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afectiv-volitionale si motivationale.
Desenul infantil este un domeniu de studiu fascinant. Incepand de la varste mici, copiii fac cunostinta cu tehnicile clasice: desenul liber in creion, cerapastel, carioca, "pictura" in tempera / acuarela. Primul contact pare coplesitor. Aplicate insa pe pachet de sarcini, preluate si aprofundate, vom obtine o imagine concreta a posibilitatilor de realizat. Evident vom tine cont de varsta si de dificultatile temei plastice. Si, lucru esential, este nevoie de rabdare.
Incurajarea si stradania copilului este foarte importanta pentru evolutia sa. Multa vreme va "mazgali"; cu timpul, imaginile se vor limpezi. Acestea sunt "acumularile prin acoperire". Subiectele vor fi aceleasi, dar capacitatea de exprimare plastica incepe sa se modifice. Educatorul va trece si el la o etapa superioara a obiectivelor. Nu se va renunta la o ciclicitate a temelor plastice. In esenta:
- copilul este situat in centrul atentiei; importanta este atitudinea pozitiva fata de indeletnicire. Abia apoi urmeaza conturarea comportamentului creativ;
- esenta lucrului consta in familiarizarea cu unul dintre limbajele generale, ca o forma noua de comunicare;
- oferta curriculara: contactul cu probleme esentiale de limbaj specific;
- selectionarea lucrarilor realizate, includerea in expozitii locale, nationale si internationale; mediatizarea succeselor
Este necesar ca oferta educationala, artistica-plastica sa fie neimpusa: va fi practicat exercitiul, sub pretextul jocului, subiectul este un pretext, activitatea este predominant practica; culoarea se descopera, se exerseaza capacitatea de expresie a culorilor cu ajutorul limbajului artistico-plastic.

Arta este principala modalitate prin care se infaptuieste relatia estetica dintre om si realitate ,constind intr-o sesizare a generalului in particular ,un mijloc de a reflecta realitatea in plina dezvoltare. Arta exprima intotdeauna ceva, poarta un mesaj, comunicand sentimentele si ideile creatorului pe care ,,beneficiarul," de arta le recepteaza si le asimileaza intr-un mod propriu

In studii consacrate educatiei estetice se evidentiaza ca arta aduce o contributie importanta la formarea si dezvoltarea receptivitatii generale. Aceasta capacitate a psihicului uman, sensibilitatea fata de ceea ce se petrece in lumea exterioara, ca si in cea interioara-spirituala, de a sesiza, de a retine si de a reda creator multiple aspecte ale realitaatii, constituie o premisa si, totodata un rezultat al demersului educational.

Educatia estetica asigura conditii propice pentru stimularea si promovarea creativitatii in toate domeniile de activitate, inclusiv in activitatiile de invatare.

Educatia estetica, prin literatura si celelalte discipline poate sa-i indeplineasca elevului imaginea despre lumea inconjuratoare, sa i-o redea mai concret, sa-l ajute s-o patrunda mai adanc. Prin aceastai ajuta sa inteleaga, sa simta aspectele realitatii studiate la diferite obiecte de invatamant si din unghiul de vedere artistic.

Obiectivele specifice ale educatiei estetice pot fi prezentate si din perspectiva finalitatilor psihologice angajate progresiv intr-o 'alternativa posibila ca forma si continut - dezvoltarea receptivitatii estetice, educarea sensibilitatii estetice; educarea gandirii estetice; echicaiea gustului estetic; educarea conduitei estetice;   dezvoltarea motivatiei estetice: educarea intereselor estetice; educarea stilului de viata estetic; educarea competentelor estetice pentru atingerea unui ideal estetic interdisciplinar; dezvoltarea creativitatii estetice: cultivarea aptitudinilor creative, generale si specifice; cultivarea atitudinilor creative, deschise (auto)perfectioarii.
Continutul si metodologia educatiei estetice solicita o abordare sistemica a activitatii At formar e-dezvoltare a personalitatii, modelata dmtr-o perspectiva psihologica si sociala.
Metodologia educatiei estetice valorifica (re)sursele existente in mediul scolar si extrascolar, prin:

a) discipline scolare care contribuie. in mod indirect, la realizarea o-biectivelor educatiei estetice prin ordinea si regularitatea definitorie pentru continutul lor (matematica, fizica, biologie, chimie, informatica etc);

b) discipline scolare care contribuie, in mod direct, la realizarea obiectivelor educatiei estetice prin specificul continutului ior ; literatura, filosofie, stiinte socio-umane, educatie estetica, educatie tehnologica;

c) activitati de educatie nonformala, extradidactice si extrascolare, cu continut prioritar estetic: cercuri si cluburi artistice si sportive; serbari, concursuri, excursii scolare tematice; vizionari de spectacole, expozitii, filme etc.
Metodologia educatiei estetice, operabila in conditiile societatii contemporane, trebuie raportata si la numeroasele influente informale provenite din campul psihosocial al mediului inconjurator: strada, cartierul, familia, grupul de prieteni, locul de munca; mass.media, in general, sistemele de televiziune prin cablu. in mod special.
Aceste influente, multiplicate de progresul tehnologic al mass-mediei, intretin un risc apreciabil la nivelul formarii-dezvoltarii personalitatii. O criza a artei nu este datorata lipsei de artisti din acest domeniu, dar lipsa receptivitstii societatii fata de acest lucru. Ca atare, nu se poate vorbi de o criza in arta, ci mai bine zis, o lipsa de comunicare, a sensibilitatii, care nu se adapteaza noilor valori. De aceea este nevoie in permanenta de innoirea sensibilitatii receptive.

Adevarata arta nu este acea, care este pe placul publicului, dar care forteaza sa fie placuta. Educatia estetica pregateste individul in intelegerea frumosului si esteticului, care la randul sau, stimuleaza si intemeiaza comportamentul uman.

Educatia estetica nu limiteaza indivizii la alegerea adevaratului frumos. Ea pregateste intilnirea dintre om si frumos, lumineaza mintea umana, si deschide multe cai: de alegere, de optiune, de asimilare. Nici o persoana nu poate iubi arta, pana nu intelege graiul acesteia, adica nu face legatura dintre diferite expresii artistice ale scolilor si anumiti artisti. Un alt tip de analfabetism, care exista in prezent, in afara de cel scolar, este si cel estetic. Acest analfabetism te lasa impasibil in fata frumosului din jur.

Bibliografie :

Berescu, Gheorghe, Etic si estetic in actiunea educativa, Bucuresti, 1978.

Barlogeanu, Lavinia, Psihopedagogia artei, Iasi, 2001.

Moraru, Ion, Stiinta si filosofia creatiei, Bucuresti, 1995.