Obiective formative din domeniul afectiv si motivational

Obiective formative din domeniul afectiv si motivational

Pornind de la adevarul ca inteligenta este pusa in functie si orientata de factorii emotiv-activi ai personalitatii si de faptul ca in structura aptitudinii scolare alaturi de factorii intelectuali fiinteaza si factori nonintelectuali, in randul carora cei motivationali si afectivi detin o pondere insemnata, orice profesor urmareste ca intentionalitati permanente, cu posibilitatea de atingere dupa perioade temporale mai lungi, si obiective complexe, de nuanta formativa din aceste domenii ale personalitatii.

Desigur, motivatia intrinseca a invatarii, interesele epistemice, sentimentele epistemice se formeaza mai greu si nu la toti elevii, dar alte componente afective legate de cunoastere si diverse trebuinte si motive cognitive pot fi stimulate si dezvoltate la niveluri care sa permita valorificarea potentialitatilor cognitive reale ale elevilor.

Obiectivele din domeniul motivational si afectiv nu se pot operationaliza in sensul clasic, magerian, dar ele sunt intentionalitati permanente ale profesorului in cadrai demersurilor instructiv-educative, pe care le poate atinge prin crearea unor situatii de predare-invatare stimulative. Transpunerea in fapt a principiului invatarii prin actiune si a principiului stimularii si dezvoltarii motivatiei cognitive faciliteaza atingerea unor asemenea obiective didactice formative.

Urmarind tabelul 3.IV., ne dam seama ca o parte din obiectivele motivationale (de pilda, motivele extrinseci, "disonanta cognitiva', trebuinta de a sti, trebuinta de a intelege) pot si trebuie stimulate, puse in actiune, dezvoltate in fiecare activitate didactica. De asemenea, in stransa interrelatie cu crearea optimului motivational se va urmarii de fiecare profesor, in orice activitate didactica, dezvoltarea unor stari afective stenice, care sa reduca anxietatea unora dintre elevi, sa se manifeste la toti - pe fondul echilibrului afectiv -atractia fata de continutul disciplinei scolare predate. Pornind de aici, pe baza strategiilor didactice activizante, a unor tehnici motivogene, sa se stimuleze si sa se dezvolte placerea de a invata, curiozitatea, mirarea, indoiala epistemica, increderea in capacitatile cognitive, bucuria succesului, bucuria descoperirii/redescoperirii solutiilor unor probleme, a unor reguli, principii etc.

Substructurile psihice si trasaturile vizate de obiectivele afective si motivationale sunt atat premise, cat si consecinte ale atingerii obiectivelor cognitive, vazute in desfasurarea lor procesuala, inclusiv a celor operationalizate. Pentru atingerea obiectivelor cognitive este necesar ca profesorul sa stimuleze emotiile si sentimentele cognitive ale elevilor, sa declanseze, sa mentina la cote optime si sa cladeasca treptat motivatia invatarii de nuanta intrinseca, sa stie regla adecvat motivatia extrinseca; dar, desigur, este necesar in stransa interrelatie cu componentele afective si motivationale legate de cunoastere, sa dezvolte la elevi si emotii si sentimente estetice, morale, precum si atitudini/valori si trasaturi caracteriale pozitive. Asemenea obiective, precum atitudinile-valori, convingerile, sentimentele estetice sunt foarte complexe si presupun demersuri educationale convergente. In cadrai tuturor activitatilor scolare si periscolare ele necesita o coordonare adecvata a activitatilor instructiv-educative pe termen lung, intrucat procesul structurarii si organizarii unor asemenea trasaturi psihice este complex.

In proiectele de sisteme de. lectii si de lectii trebuie sa-si gaseasca locul obiectivele formative din domeniul afectiv, motivational si atitudinal urmarite prin crearea unor situatii adecvate, a caror semnificatie valorica sa fie relationata cu praxisul social. Desigur, in functie de caracteristicile continutului informational al activitatilor didactice si de metodele, procedeele si mijloacele de invatamant folosite, se stimuleaza si se dezvolta treptat si sentimente estetice si morale, capacitati de valorizare afectiv-cognitiva, se formeaza opinii si sa stimuleze procesul de formare a unor atitudini si convingeri. Or, toate acestea sunt scopuri din care deriva numeroase obiecte de nuanta formativa pentru a caror atingere este necesara nu numai optimizarea procesului instructiv-educativ, ci este necesara si conlucrarea tuturor factorilor educationali in contexte de viata si munca stenice, in cadrul mai larg al unei societati care parcurge complexele trepte ale democratizarii.