Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

JOCURI INTERACTIVE DE FIZICA - III

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic





Argument

Invatarea, fixarea si consolidarea notiunilor de fizica studiate intr-un capitol se regasesc intr-o activitate didactica ce se poate realiza prin:

  • metode de intensificare a memorari notiunilor;
  • prin efectuarea de exercitii si rezolvari de probleme specifice lectiilor;
  • efectuarea de experimente suplimentare;
  • jocuri interactive. Acestea se constituie intr-o activitate prin care invatarea, fixarea si consolidarea notiunilor se realizeaza sub forma de implicare directa a elevilor in realizarea de "materiale simple" cu care vor opera in etapele de aprofundare a cunostintelor de fizica.

Aceste activitati sunt complementare si li se repartizeaza durate de aplicare dupa cum am reusit ca elevii nostri sa fie interesati pentru a dobandi noi deprinderi de activitate intelectuala, iar pe plan local se gasesc resurse materiale de care putem beneficia si sunt conditii specifice pentru a depasi desfasurarea de simple lectii la clasa.

Jocurile interactive.

Prezentare

Prin "jocuri interactive" numim activitatea didactica in care fiecare elev este implicat direct in invatarea, fixarea si consolidarea cunostintelor de fizica datorita ofertei de sarcini concrete de a confectiona "materiale didactice" cu care sa participe in etapele lectiilor.

Sarcinile elevilor se constituie la nivel individual, de grupe de doi, triade sau in numar mai mare, in functie de posibilitatile lor de a se implica sub aspect material, al interesului pentru invatare si al competentelor dobandite anterior.

Etapele de aplicare. De regula, initial, li se propun seturi de "materiale didactice" pe care sa le realizeze cu investitii minime si mai ales din materiale refolosibile. Apoi li se prezinta cadrul tehnic de care se vor folosi in realizarea materialelor. Intr-o anumita perioada de timp fiecare elev se preocupa sa confectioneze materialul, il prezinta pentru a se verifica detaliile de realizare si se fac modificari pentru a se incadra in limitele de eficienta si calitate. Aprecierea activitatii fiecarui elev se realizeaza pe baza unor criterii stabilite initial.

Activitatea se constituie intr-o participare individuala a elevilor, prin activitatea ce o desfasoara acasa. Durata se stabileste prin negociere, deoarece elevul poate sa opteze intial la un termen de predare a lucrarii, care ulterior se poate modifica.

Acest set cuprinde "jocuri interactive" pentru lectiile: lungime, arie si volum + masa, densitate, greutate, presiune, .., (corelatiile se pot realiza de catre cel intresat)

Oferta este prezentata dupa ce s-a discutat notiunile in fiecare din lectiile respective. Elevilor li se pun la dispozitie corpuri cu forme de prisma si ei au ca sarcina determine valorile marimilor fizice implicate in jocul de invatare, fixare si consolidare a cunostintelor si deprinderilor prevazute in obiectivele de referinta din programa de fizica.

Materiale necesare: creion, trusa de geometrie, foarfece, coala de hartie A4 , bucati de carton (recomandam cartonul de la cutiile de detergent). Denumirile, codurile si dimensiunile sunt cele din tabelul de mai jos.

Cerintele jocului interactiv

Denumirea probei Studiul proprietatilor fizice ale  unui grup de corpuri

Materiale

la dispozitie

Vas cu apa; Un grup de corpuri: pahar, apa din pahar, o bara metalica; Rigla; Creion; Seringa de10ml; un servetel;

Cerinte

Continutul cerintelor

I

Se cere sa transfere in pahar o cantitate de apa egala volumul barei metalice daca bara are profil cilindric.

Din vasul cu apa, transfera in pahar 120cm3. Descrie, intr-un minim de cuvinte, procedeul de lucru prin care ai realizat transferul apei.

II

Analizeaza grupul de corpuri (pahar, apa din pahar, bara metalica) si pe foaia de concurs, separat pentru fiecare corp, precizeaza proprietatile fizice observate.

Analizeaza si cazul cand bara este introdusa in paharul cu apa.

III

Determina pentru:

a)   Apa din pahar: inaltimea coloanei si masa ( = 1000kg/m3);

b)  Bara metalica: volumul si densitatea substantei sale (mbarei = .g);

c)   Compara greutatea apei din pahar cu greutatea barei metalice (g = 9,8N/kg)

d)  In fiecare caz, descrie pe scurt procedeul aplicat;

e)   In fiecare caz indica sursele de erori (cel putin doua in fiecare caz).

Determinarile vor fi inregistrate pe foaia de concurs conform metodologiei de lucru.

IV

Precizeaza ce se va intampla cu fiecare corp cand il asezi langa o sursa de caldura.

V

Bara ar putea fi un profil de triunghi si traiectoria va fi lungimea totala a muchiilor.....

O furnica se deplaseaza, pe o traiectorie rectilinie egala cu de 500 ori lungimea marginii superioare a paharului (Lcerc), cu viteza constanta de 17,27cm/s. Sa se afle:

a) Distanta parcursa de furnica (descrie cum ai determinat aceasta distanta);

b) In cate minute va parcurge furnica distanta respectiva?

VI

Bara metalica se poate acoperi cu un strat protector. Stiind ca pentru 32mm2 se folosesc 8mg de substanta protectoare. Calculati:

a) Suprafata ce trebuie acoperita;

b) Cantitatea de substanta protectoare ce va fi utilizata pentru acoperirea barei;

c) Grosimea stratului de substanta protectoare ( = 8800kg/m3)

Informatii utile

1dm3 = 1litru; D = 2R; Lcerc = 2R; D = diametru cerc; R = raza cerc; = 3,14; Acerc= R2; m = . V; Vbarei = aria bazei x inaltimea; Atotala a barei = Alat + 2 Acerc;

Alat = Lcerc + h; Al = aria laterala; h = inaltimea barei; d = v.t;

SUCCES

Continuturi si modalitate de apreciere

Cerinte

Continutul cerintelor

Punctajul

Total

I

Operatia de transfer a apei

Conversia ml.in . cm3

Descrierea procedeului de lucru

II

stare de agregare, forma, culoare, substanta pentru pahar si bara metalica, dimensiuni, masa, densitate, volum, greutate, temperatura, conductor, izolator (termic, electric), interactia cu magnetul, ...

Bara in apa din pahar, nivelul apei, refractie,.

III

Inaltimea coloanei de apa ...cm (mm)

Masa apei, 1000kg/m3 = 1g/cm3 ,

m = 1g/cm3. 120cm3 = 0,12kg

Greutatea apei, G = m.g, Gapa = 1,2N

Volumul barei, Vbarei = aria bazei x inaltimea, V = . cm3

Densitatea substantei sale, = m/V, =.g/cm3

Greutatea, G = m.g, Gbara =.

Comparatia greutatilor: Gapa . Gbara

Descrierile pe scurt procedeelor aplicate (2+2)

Sursele de erori (cel putin doua in fiecare caz).

IV

Precizarile cu ce se va intampla cu fiecare corp asezat langa o sursa de caldura. 3 x 1pct

V

Descrierea determinarii

D = 66mm, R = 33mm, Lcerc= 207,24mm; d = 500.Lcerc, d = 103620 mm

t = d/v, t = 600s = 10 minute

VI

Suprafata acoperita; Atotala a barei = . cm2

Cantitatea de nichel ce va fi utilizata pentru acoperirea barei; daca pt. 32mm2.8mg, rezulta pt. At = .

m = .g

Grosimea stratului de nichel ( = 8800kg/m3); Gr. = m/ At ., Gr. = .mm



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1954
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved