Jocul de baschet in programa scolara la liceu, scoli profesionale si invatamant universitar de neprofil

Jocul de baschet in programa scolara la liceu, scoli profesionale si invatamant universitar de neprofil

Caracterul eterogen al colectivelor claselor a IX-a, sub aspectul cunostintelor, al capacitatilor si al atitudinilor dobandite la disciplina Educatie fizica in ciclul gimnazial impune adoptarea succesiva de catre cadrul didactic a urmatoarelor masuri

ð         evaluarea predictiva a nivelului de pregatire a elevilor, realizata inaintea abordarii ciclurilor tematice vizand capacitatea de practicare a probelor atletice, a jocurilor sportive pentru care se poate realiza instruirea in liceul respectiv si a ramurilor gimnasticii

ð         constituirea si parcurgerea unor cicluri de initiere/consolidare a deprinderilor specifice a minimum trei jocuri sportive dintre cele prevazute in programa scolara, pentru care exista conditii de practicare in liceul respectiv atat in aer liber cat si in sala

Pentru formarea capacitatii de organizare, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase, consolidarea si extinderea fondului de deprinderi motrice de baza si utilitar-aplictive, dezvoltarea calitatilor motrice, se vor folosi continuturi specifice si unitare pentru toti elevii clasei.

Pe parcursul semestrului al II-lea, avand la baza observatiile si datele inregistrate, se poate actiona diferentiat, pe grupe de nivel valoric deschise, pentru dezvoltarea calitatilor motrice.

Desi in procesul didactic s-a urmarit instruirea in mai multe probe si discipline sportive, cat si dezvoltarea formelor de manifestare a fortei tuturor lanturilor/grupelor musculare, elevul va opta la evaluarile semestriale, doar pentru unul dintre jocurile sportive.

Aceste sugestii metodico-organizatorice vor asigura, pe de o parte, posibilitatea elevilor de a opta pentru practicarea in clasa a X-a a unor probe/discipline sportive in deplina cunostinta de cauza, iar pe de alta parte, vor facilta cadrului didactic constituirea in anul urmator de grupe omogene valoric, create pe relatia oferta-optiune si de tratare diferentiata a acestora.

In finalul semestrului al II-lea, cadrul didactic va prezenta elevilor oferta sa de instruire pentru clasa a X-a si va solicita elevilor precizarea optiunilor.

Pentru liceele care nu beneficiaza de sala de sport recomandam includerea jocului de baschet in planificarea anuala in semestrul I in luna octombrie iar in semestrul al II-lea in luna mai -iunie.

Pentru unitatile de invatamant cu sala de sport recomandam includerea jocului de baschet in planificarea anuala pe perioada intregului an de invatamant.

Avand ca obiectiv de referinta cuprins in programa scolara practicarea in conditii regulamentare a probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat noi recomandam urmatoarele obiective operationale utilizate in proiectarea didactica

ð         acomodarea cu obiectul de joc

ð         executarea pasei cu doua maini din priza simetrica;

ð         mentinerea pozitiei fundamentale joase in timpul deplasarilor;

ð         executarea triplei flexii inaite de aruncarea la cos;

ð         executia miscarii de biciuire la pasa si la finalizare;

ð         aterizarea echilibrata la prinderea mingii cu oprire;

ð         driblingul sa fie executat langa corp;

ð         sa execute pasa si aruncarile din deplasare fara sa comita abaterea de pasi;

ð         sa execute recuperarea la cos din punctul maxim al sarituriisa;

ð         se execute variatie de ritm dupa schimbarea de directie;

ð         executarea depasirii in conditii de adversitate fara comiterea abaterii de pasi

ð         respectarea regulilor jocului.

EVALUARE

Semestrul I

1. Executarea structurii din unghi de 45˚ autolansare a mingii-prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos.

2. Joc bilateral 3x3 pe ½ teren

Semestrul II

Executarea structurii dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-dribling-aruncare la cos din dribling.

Joc bilateral 5x5 pe tot terenul

In clasa a X-a, cu care se finalizeaza invatamantul obligatoriu, vor fi valorificate cunostintele, deprinderile, priceperile, capacitatile si atitudinile dobandite in anii scolari anteriori, in activitati de invatare care sa determine manifestarea competentelor prevazute pentru ciclul inferior al liceului, la discipplina Educatie fizica.

In acest sens, profesorul va przenta elevilor si va realiza practic cu acestia modele variate de "incalzire", de influentare selectiva si globala a aparatului locomotor, de dezvoltare a calitatilor motrice (izolate si combinate) de prevenire si corectare a atitudinilor corporale deficiente, angrenandu-i si pe elevii care le manifesta in conceperea, conducerea si organizarea exersarii. Aceste componente ale instruirii se vor realiza cu intreaga clasa.

Pe baza optiunilor exprimate de elevi, la finalul clasei a IX-a, cadrul didactic va organiza in clasa a X-a instruirea in probele/disciplinele sportive pe grupe de optiuni, dupa caz, separate dupa criteriul sexului sau mixte. La nivelul acestor grupe, instruirea va urmari aprofundarea si extinderea cunostintelor si a competentelor pregatirii fizice si tehnico-tcatice, dandu-se o pondere crescuta activitatilor de exersare globala, inclusiv sub forma de intrecere, in regim de autoorganizare, cu indeplinirea de catre elevi (prin rotatie) a rolurilor de arbitru, capitan de echipa, sef de grupa.

In aceste domenii de instruire optionala, cadrul didactic, spre deosebire de varianta de lucru frontal cu intreaga grupa, va indeplini rolul de organizator, mediator, consiliind alternativ fiecare grupa si pe componentii acestora.

Dupa caz in cadrul fiecarei grupe optionale, se pot constitui subgrupe de nivel valoric, periodice si deschise, pentru care se stabilesc trasee particulare de instruire.

Cadrul didactic are posibilitatea sa planifice jocul de baschet in perioade diverse in functie de baza materiala pe care o are la dispozitie si fara a neglija traditia liceului in care-si desfasoara activitatea didactica. Cand beneficiaza de teren in aer liber si de sala de sport este obligat sa planifice jocul de baschet pe toata perioada anului de invatamant. Atunci cand are la dispozitie doar terenul de baschet din aer liber planifica sezonier jocul de baschet.

Pentru obiectivul de referinta (2.1) din programa scolara - practicarea in conditii regulamentare a probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat recomandam cateva obiective operationale:

ð         sa execute corect elementele si procedeele tehnice in conditii de intrecere si joc

ð         sa realizeze coordonarea bratelor si picioarelor atat la aruncarile la cos de pe loc cat si la cele din deplasare (din dribling si din alergare);

ð         sa manifeste precizie la finalizari;

ð         sa execute corect actiunile tehnico-tactice in conditii de intrecere;

ð         sa evitare comiterea de greseli personale la efectuarea actiunilor tehnico-tactice de aparare;

ð         sa coordoneze prinderea mingii din alergare cu oprire si finalizare din saritura;

ð         sa execute contraatacul in viteza;

ð         sa coordoneze actiunile proprii cu cele ale coechipierului cu care realizeaza combinatia tehnico-tactica de 2 si chiar 3 jucatori;

ð         sa realizeze cu eficienta crescuta combinatia "da si du-te" in cadrul sistemului de atac;

ð         sa se autoarbitreze si sa respecte regulamentul jocului.

Pentru realizarea obiectivelor operationale propuse recomandam cateva dintre multitudinea de mijloace de instruire

ð         din alergare opriri in pozitie fundamentala la semne si semnale

ð         exercitii din scoala mingii;

ð         dribling cu schimbari de directie la semne si semnale;

ð         "Micul maraton" in dribling;

ð         suveica simpla si dubla;

ð         concurs de aruncari la cos de pe loc;

ð         concurs de aruncari la cos din dribling pe echipe sau grupe;

ð         pase in doi din deplasare cu finalizare cu aruncare la cos din alergare;

ð         pase-n doi cu schimb de locuri in dribling;

ð         pase-n trei si patru cu schimb de locuri cu finalizare;

ð         structuri de procedee tehnice;

ð         exercitii pretactice: pentru patrundere, pentru depasire, pentru combinatia tehnico-tactica "da si du-te";

ð         relatia 1contra 1;

ð         jocul de relatie 2 contra 2 si 3 contra 3 la un panou;

ð         invatarea sistemului de atac.

EVALUARE

Semestrul I

1. Executarea structurii: dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-fenta de aruncare-fenta de deasire-aruncare la cos din dribling.

Joc bilateral 5x5 pe teren redus (la panourile de pe latimea terenului)

Smestrul II

Executarea structurii dribling-pasa din deplasare-schimbare de directie-patrundere-finalizare cu aruncare la cos din alergare.

Joc bilateral 5x5 pe tot terenul

Educatia fizica la clasele a XI-a si a XII-a, clasele terminale ale invatamantului liceal, va urmari realizarea competentelor generale si a competentelor specifice, precum si asigurarea contributiei specifice la atingerea finalitatilor invatamantului liceal.

La aceste nivele de invatamant, se extinde organizarea procesului didactic pe principiul ofertei profesorului si al optiunilor individuale ale elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum si al parcurgerii traseelor particulare de invatare, cu precadere pentru elevii cuprinsi in clasa a XI-a, proveniti din alte unitati scolare.

Competenta generala nr. 1 si competentelor specifice subordonate acesteia, in special 1.1., 1.2, si, partial 1.3, 1.4 se realizeaza cu intreaga clasa, sub directa conducere a profesorului, particularizand unele categorii de continuturi, in functie de domeniile de specializare ale elevilor. Competenta generala nr.2 si competenta specifica 2.1 se realizeaza diferit fata de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor disciplinelor sportive are la baza oferta profesorului si optiunile individuale ale elevilor, care se centralizeaza, constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte.

La nivelul acestor grupe, se va urmari aprofunarea si extinderea cunostintelor, a componentelor pregatirii fizice si tehnico-tactice, dandu-se pondere crescuta activitatilor de exersare globala, preponderent sub forma de intrecere, in regim de autooragnizare si autoarbitrare, cu indeplinirea de catre elevi, prin rotatie, a rolurilor de sef de grupa, arbitru, capitan de echipa, dupa caz.

In aceasta forma de organizare a instruirii optionale, spre deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesoul va indeplini rolul de coordonator, organizator oferind consiliere alternativa grupelor constituite si componentilor avestora.

Dupa caz, la jocurile sportive, fiecarei grupe valorice, stabile sau periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.

Cunoscut fiind ca instruirea elevilor, la disciplina Educatie fizica se realizeaza preponderent in domenii stabilite pe baza de oferta si optiune, se impune ca si sistemul de evaluare sa contina instrumente diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii avand posibilitatea sa opteze pentru probele de evaluare pe care le va sustine (minimum doua semestrial).

In vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicarii exercitiilor fizice in activitatea independenta, profesorul va furniza elevilor interesati variante de programe, in special de intretinere fizica pentru dezvolatrea fortei, a mobilitatii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea pe role etc.

Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor, profesorul, in functie de conditiile materiale existente, poate asigura instruirea elevilor si in discipline sportive alternative, mentionate in programa scolara de Educatie fizica, inlocuind astfel une discipline sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, in perioadele cand acestea sunt planificate.

Pentru obiectivul de referinta 2.1, valorificarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite, in rezolvarea eficienta a situatiilor specifice disciplinelor sportive in intreceri/concursuri propunem cateva obiective operationale sa integreze procedeele tehnice in structuri de procedee, sa realizeze actiuni de intrajutorare in cadrul sistemului de aparare, sa execute corect combinatiile tehnico-tactice si sa aplice corect regulile jocului etc.

Pentru continuturile si obiectivele cuprinse in programa clasei aXI-a recomandam urmatoarele mijloace de instruire

ð         structuri de procedee tehnice

ð         jocuri pregatitoare pentru perfectionarea paselor, driblingului si aruncarilor la cos;

ð         pase-n doi cu schimbarea locurilor in dribling;

ð         din formatie de suveica pase-n doi pe tot terenul;

ð         pase-n trei cu doua mingi;

ð         exercitii pe jumatate de teren si pe tot terenul pentru pase, dribling si finalizare cu aruncare la cos din dribling, din alergare si din saritura;

ð         consolidarea actiunilor tehnico-tactice depasirea, patrunderea, demarcajul

ð         consolidare combinatiilor tehnico-tactice de 2 jucatori pentru atac si pentru aparare

ð         joc de relatie 1x1, 2x2 la un panou sau la panourile laterale

ð         concurs de aruncari libere, aruncari de la semidistanta si distanta de pe loc si din saritura;

ð         exercitii de contraatac;

ð         joc 3x3 pe ½ teren;

ð         joc 5x5 pe tot terenul.

EVALUARE

Semestrul I

1. Executarea structurii de la linia de fund a terenului de baschet executa dribling cu schimbari de directie - pasa la jucator situat in cercul central in trenul de aparare - deplasare - prindere - oprire - dribling - pasa din deplasare la un jucator aflat in prelungirea liniei de aruncari libere - deplasare - prinderea mingii - aruncare la cos din alergare.

2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

Semestrul II

1. Executarea combinatiei "da si du-te" (executantul va fi pe rand patrunzator si apoi pasator) - din cercul de la centrul terenului dribling - pasa -deplasare - schimbare de directie - patrundere - prinderea mingii - aruncare la cos din alergare;

Iesire la minge - prinderea mingii - fenta de aruncare - angajarea patunzatorului.

3. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

CLASA a XII-a

Educatia fizica la clasele aXI-a si aXII-a, clasele terminale ale invatamantului liceal, va urmari realizarea competentelor generale si a competentelor specifice, precum si asigurarea contributiei specifice la atingerea finalitatilor invatamantului liceal.

La aceste nivele de invatamant, se extinde organizarea procesului didactic pe principiul odertei profesorului si al optiunilor individuale ale elevilor sau ale gruprurilor de elevi, precum si al parcurgerii traseelor particulare de invatare, cu precadere pentru elevi cuprinsi in clasa aXI-a, proveniti din alte unitati scolare.

Competenta generala nr. 1 si competentelor specifice subordonate acesteia, in special 1.1., 1.2, si, partial 1.3, 1.4 se realizeaza cu intreaga clasa, sub directa conducere a profesorului, particularizand unele categorii de continuturi, in functie de domeniile de specializare ale elevilor. Competenta generale nr.2 si competenta specifica 2.1 se realizeaza diferit fata de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor disciplinelorsportive are la baza oferta profesorului si optiunile individuale ale elevilor, care se centralizeaza, constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte.

La nivelul acestor grupe, se va urmari aprofunarea si extinderea cunostintelor, a componentelor pregatirii fizice si tehnico-tactice, dandu-se pondere crescuta activitatilor de exersare globala, preponderent sub forma de intrecere, in regim de autooragnizare si autoarbitrare, cu indepplinirea de catre elevi, prin rotatie, a rolurilor de sef de grupa, arbitru, capitan de echipa, dupa caz.

In aceasta forma de organizare a instruirii optionale, spre deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesoul va indeplini rolul de coordonator, organizator oferind consiliere alternativa grupelor constituite si componentilor avestora.

Dupa caz, la jocurile sportive, fiecarei grupe valorice, stabile sau periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.

Cunoscut fiind ca instruirea elevilor, la disciplina Educatie fizica se realizeaza preponderent in domenii stabilite pe baza de oferta si optiune, se impune ca si sistemul de evaluare sa contina instrumente diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii avand posibilitatea sa opteze pentru probele de evaluare pe care le va sustine.

Probele de evaluare a elevilor (minimum doua semestrial) vor viza:

1. dezvoltarea fortei segmentare - exprimata printr-un cuplu de doua probe, vizand doua segmente corporale diferite, altele decat probele sustinute in clasa anterioara

2. proba atletica aleasa dintre cele doua practicate optional

3. un exercitiu liber ales la una dintre ramurile gimnasticii sau o saritura la un aparat de gimnastica

4. randamentul in jocul sportiv practicat optional sau efectuarea unei structuri tehnico-tcatice stabilite de catre profesor.

In vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicarii exercitiilor fizice in activitatea independenta, profesorul va furniza elevilor interesati variante de programe, in special de intretinere fizica pentru dezvolatrea fortei, a mobilitatii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea pe role etc.

Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor, profesorul, in functie de conditiile materiale existente, poate asigura instruirea elevilor si in discippline sportive alternative, mentionate in programa scolara de Educatie fizica, inlocuind astfel unel discippline sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica , in perioadele cand acestea sunt planificate.

Pentru obiectivul de referinta 2.1, valorificarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in rezolvarea eficienta a situatiilor specifice disciplinelor sportive in intreceri/concursuri recomandam la aceasa clasa urmatoarele obiective operationale: sa execute corect si cu precizie aruncarile la cos sa urmareasca precizia paselor, protectia mingii in dribling, sa execute aruncarea in punctul maxim al sariturii, sa execute corect actiubnile si combinatiile tehnico-tactice si sa aplice in joc regulile jocului de baschet etc.

Pentru toate aceste obiective de referinta si operationale dar si pentru trecerea probelor de evaluare recomandam urmatoarele mijloace de instruire

ð         structuri de procedee tehnice

ð         drbling cu schimbari de directie, cu variatii de ritm;

ð         pase din deplasare cu incrucisare in dribling;

ð         exercitii cu desfasurare pe tot terenul cu finalizare cu aruncare la cos din alergare, din dribling;

ð         concursuri de aruncari libere, din dribling;

ð         stafete cu structuri de procedee tehnice;

ð         relatia 1x1x fara minge si cu minge;

ð         joccuri pregatitoare pentru invatarea tacticii colective ;

ð         joc de relatie 2x2, 3x3 la un panou;

ð         pase-n trei cu si fara schimbarea locurilor;

ð         consolidarea depasirii, patrunderii si combinatiei de doi jucatori "da si du-te";

ð         consolidarea marcajului si demarcajului in jocul de relatie la un panou;

ð         incadrarea actiunilor si combinatiilor tactice in sistemul de atac cu un pivot;

ð         joc 5x5 bilateral cu tema.

EVALUARE

Semestrul I

1. Executarea structurii pase-n trei cu schimb de locuri.

2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

Semestrul II

1. Executarea structurii deplasare - prinderea mingii din alergare si finalizare cu aruncare la cos din alergare pasa lunga de contraatac

Elevul trece prin cele doua situatii de varf de contraatac si de pasator.

Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

Baschetul in invatamantul superior de neprofil

Recunoscuta ca parte componenta a procesului instructiv-educativ de pregatire multilaterala a tinerilor specialisti, disciplina educatie fizica este prezenta in planurile de invatamant ale facultatilor si profilelor de invatamant superior cu obiective bine precizate

ð         cuprinderea tuturor studentilor in practicarea sistematica si organizata a exercitiilor fizice si a sporturilor preferate

ð         imbunatatirea continua a starii de sanatate, a vigorii fizice;

ð         insusirea elementelor de baza in practicarea unor probe si ramuri de sport

ð         modelarea starilor psiho-comportamentale in vederea adaptarii in practica vietii sociale etc.

In vederea realizarii obiectivelor stabilite si a indeplinirii raspunderilor ce-i revin invatamantului superior, activitatea de educatie fizica si sport, organizata cu studentii, cuprinde o gama larga si diversificata de forme de desfasurare si mainfestare, dintre care mentionam

ð         lectii practice de educatie fizica si sport

ð         lectii de antrenament, pe ramuri de sport;

ð         lectii de cultura fizica medicala;

ð         lectii de gimnastica aerobica; lectii de fittnes

ð         activitatea de performanta;

ð         practicarea independenta a exercitiilor fizice si a sporturilor preferate;

ð         intreceri sportive organizate (competitii interne pe facultati, la nivel de centru universitar sau pe tara).

Unitatile de invatamant superior organizeaza lectii cu profil predominant pe una din ramurile sportive care se bucura de o larga audienta in randul studentilor. Acestia au posibilitatea practicarii exercitiilor fizice pe baza optionala in functie de baza materiala de care dispunde unitatea respectiva.

Lectiile organizate astfel, pe ramura de sport au urmatoarele obiective

ð         largirea si perfectionarea nivelului de motricitate generala si specifica, prin promovarea in pregatire a unor mijloace selectionate din ramura de sport preferata

ð         insusirea si perfectionarea principalelor elemente tehnice si a actiunilor tehnico-tactice fundamentale;

ð         insusirea principalelor probleme organizatorice si a prevederilor regulamentare, specifice ramurii respective;

ð         asigurarea tonicitatii psihofizice, a bucuriei de miscare si cultivarea deprinderilor de practicare independenta a sportului preferat

ð         depistarea si selectia elementelor dotate pentru echipele reprezentative universitare.

Lectiile organizate la acest nivel cu grupele constituite pe ramuri de sport, vor putea fi conduse de catre oricare dintre cadrele didactice, indiferent de aprofundarea ramurii de sport din timpul pregatirii profesionale in unitatile de profil.

Continutul programei de baschet

In vederea organizarii acestui gen de lectii, cu profil orientat predominant pe o ramura de sport, au fost concepute programe simetrice de pregatire pentru principalele ramuri de sport solicitate de studenti, pentru care o mare parte din institutiile de invatamant superior dispun de conditii corespunzatoare de organizare (atletism, baschet, fotbal, handbal, fitness, volei, badminton, inot, tenis de masa si tenis de camp).

Dat fiind caracterul sau dinamic si spectacular, rezultatelor obtinute de echipele de club din Romania pe plan european in ultimii ani, a transmisiilor televizate cat si gama larga de mijloace tehnico-tactice prezente in joc, baschetul se inscrie printre ramurile de sport ce se bucura de audienta unui mare numar de tineri: stdenti si studente.

La intrarea in facultate un numar considerabil de studenti se prezinta cu un bagaj de priceperi si deprinderi motrice specifice jocului de baschet care doresc perfectionarea si deconectarea prin practicarea acestei ramuri de sport in primii ani de studentie.

Alaturi de acestia exista o a doua categorie de studenti care doresc sa-si insuseasca elementele de baza, fundamentale, in vederea practicarii jocului de baschet, ca mijloc de recreere si pregatire generala.

Programa jocului de baschet ca disciplina in planul de invatamant cuprinde

1. Perfectionarea motricitatii generale si specifice (dezvoltarea vitezei, a fortei, detentei, rezistentei, indemanarii, mobilitatii).

2. Invatarea, consolidarea si perfectionarea principalelor elemente si procedee tehnice:

ð         pozitia fundamentala si deplasarile in teren

ð         pasa cu doua maini de la piept directa si cu pamantul, de pe loc si din deplasare;

ð         pasa cu o mana de la umar de pe loc si din deplasare;

ð         pasa din saritura;

ð         aruncarea la cos de pe loc cu doua maini de la piept si cu o mana de deasupra capului;

ð         aruncarea la cos din dribling, din alergare si din saritura cu o mana de deasupra capului;

ð         driblingul de pe loc si din deplasare;

ð         dribling cu mana dreapta si cu mana stanga;

ð         dribling cu schimbari de directie;

ð         oprirea intr-un timp si in doi timpi;

ð         pivotarea cu pasire si prin intoarcere.

3. Invatarea, consolidarea si perfectionarea actiunilor tehnico-tactice individuale de atac si de aparare

ð         marcajul si demarcajul;

ð         depasirea;

ð         patrunderea;

ð         urmarirea si recuperarea mingii la panou.

4. Invatarea, consolidarea si perfectionarea combinatiilor tehnico-tactice colective de atac si de aparare

ð         combinatia "da si du-te";

ð         incrucisarea simpla si dubla;

ð         blocaj - "iesire din blocaj";

ð         contraatacul direct cu dribling si pasa;

ð         contratacul cu varf si intermeediar;

ð         atacul in superioritate numerica;

ð         schimbarea de adversar;

ð         apararea in inferioritate numerica.

5. Invatarea si perfectionarea unui sistem de atac si de aparare

ð         atacul impotriva apararii "om la om";

ð         atacul cu jucator pivot;

ð         apararea "om la om" normala si agresiva;

ð         apararea in zona.

Recomandari metodico-organizatorice

Pentru asigurarea cerintelor minimale de trecere cat mai rpede la jocul bilateral, ca principal mijloc de pregatire, succesiunea invatarii si consolidarii trebuie sa inceapa cu driblingul, pasa si aruncarea la cos.

Consolidarea procedeelor tehnice se realizeaza in cadrul unor structuri de procedee tehnice in ecercitii cu desfasurare pe jumatate de terren.

Actiunile tehnico-tactice individuale in atac vor fi invatate si consolidate numai in paralel cu corespondentele lor in aparare (marcajul cu demarcajul, depasirea cu marcajul la jucatorul cu minge care a driblat sau care urmeaza sa dribleze, etc).

Folosirea jocurilor pregatitoare pentru invatarea jocului de baschet.

Jocul bilateral cu desfasurare pe tot terenul va fi precedat de exercitii pretactice in conditii schimbatoare de desfasurare.

Regulamentul jocul va fi insusit pe parcursul lectiilor cu profil de baschet.

Tratarea diferentiata a grupei de studenti se va realiza in functie de sex si de niveleul de pregatire al studentilor iar la grupele de initiere se va apela si la individualizare.

Pondere mare in instruirea studentilor va avea jocul de relatie 1x1,2x2, 3x3 la un panou si jocul scoala 4x4 si 5x5 pe tot terenul.