Jocul de handbal în programa scolara si în cadrul activitatilor sportive

Obiectivele sportului scolar

Obiectivele sportului scolar nu sunt diferite de cele ale educatiei fizice, în cartile de specialitate sau în continutul programelor de educatie fizica fiind stipulat activitati sportive (denumite uneori si cercuri sportive pe ramura de sport) se aprofundeaza însusirea unei ramuri de sport prevazuta (sau nu) în programa scolara în functie de baza sportiva, traditiile sportive ale scolii si optiunile elevilor.

În programele scolare, activitatile sportive au fost cuprinse a 1-2 ore pe saptamâna realizate cu 15-20 de elevi, dintr-un rând de clase, din clase apropiate sau din toata scoala.

Ora de activitati sportive s-a putut desfasura pe clase sau pe grupe si 'cu minimum 20 de elevi din aceeasi clasa', fiind o treia lectie de educatie fizica (sportivizata) ca modalitate de predare.

Aceste instructiuni mai stipulau si alte elemente de organizarea cum ar fi construirea unei grupe de pregatire sportiva de 5 ore pe saptamâna (în scoli cu peste 600 de elevi) având obiective legate de structura sportului scolar:

F          depistarea,

F          selectionarea,

F          initierea si promovarea elevilor cu aptitudini în activitatea sportiva de performanta.

Erau vizate numai clasele a V-a si a VI-a si se cereau 3-4 antrenamente pe saptamâna.

o      Toate programele de educatie fizica si instructiunile referitoare la sportul scolar au avut urmatoarele caracteristici:

F          nu au avut obiective distincte de educatie fizica, ci doar deziderate ca cel prezentat mai sus;

F          nu au precizat continutul predarii la aceste activitati, ci doar aprofundarea educatiei fizice (lipsa unor programe pe ramuri de sport);

F          obligatia de a depune la conducerea scolii tabele nominale si evidenta activitatilor desfasurate cu elevii;

F          obligatia conducerilor de scoli de a 'sprijini activitatile sportive', obligatie pe care foarte multi directori nici macar nu au cunoscut-o;

F          daca activitatile sportive sau cercurile sportive au fost cât de cât normate, existând perioade si scoli în care nu au fost normate, competitiile sportive nu au fost niciodata normate,  fiind considerate 'obligatii nenormate', 'patriotice','educative nenormate'etc., situatie care persista si în prezent.

Referitor la reglementarile în vigoare elaborate de catre M.E.N. mentionam ca cercurile sportive se acorda la cererea directorilor de scoli si a consiliilor de administratie, sunt aprobate sau retrase anual de catre inspectoratul scolar si daca sunt aprobate, devine obligatorie participarea la sistemele competitionale ale scolilor gimnaziale.

Apreciem ca modul în care M.E.I. a reglementat activitatea sportiva în gimnaziu, suporta multe îmbunatatiri.

Dincolo de toate deficientele si neclaritatile privind activitatile sportive pentru orice specialist în domeniu a fost posibila formularea unor obiective care vizeaza distinct, sportul scolar fata de educatie fizica prin restrângere si aprofundare. Într-o varianta (care ne apartine) aceste obiective ar fi:

a)          Initierea aprofundata în practicarea unor probe si ramuri sportive si stimularea interesului elevilor pentru practicarea sistematica si independenta a educatiei fizice si sportului prin activitati sportive (cercuri pe ramura de sport) si competitii organizate în scoala si în afara acesteia (oficiale, amicale etc.) având un continut precis de pregatire, pe factori tehnic, tactic, fizic, psihic si de cunoasterea regulamentelor (teoretic) derivat din continutul programei de educatie fizica si superior acesteia.

b)          Largirea orizontului de cunoastere, prin însusirea unui sistem de cunostinte si norme privind practicarea educatiei fizice si cel putin a 1-2 ramuri de sport într-un ciclu (V-VIII) pentru fiecare elev din scoala. (un deziderat formulat în programele mai vechi, dar nerealizat din motive financiare).

c)           Depistarea, orientarea, selectia primara, initierea si promovarea elevilor cu aptitudini în activitatea sportiva de performanta.

d)          Pastrarea, conservarea si aprofundarea continutului specializarii profesiilor de educatie fizica si utilizarea lor la capacitatea si utilitatea didactica maxima. Apreciez ca aceste obiective sunt mai mult sau mai putin, precizate în activitatea practica a profesorilor de educatie fizica dar sunt perfect constientizate în activitatea celor cu rezultate deosebite în munca cu elevii din gimnaziu.

Jocul de handbal în programa scolara si în cadrul activitatilor sportive.

În toate programele de educatie fizica si sport scolar în România, cel putin în ultimii 30 de ani, au fost utilizate mijloace specifice obiectului precum si mijloace nespecifice, toti autorii considerând ca mijloc de baza – exercitiul fizic.

Referitor la mijloacele nespecifice, toate lucrarile de teorie si metodica si programele scolare au consemnat factorii naturali (aer, apa, soare) la care s-au adaugat, de la autor la autor si mijloace ca factorii igienici, mijloace ale educatiei intelectuale, morale, estetice, relaxarea, recuperarea si refacerea etc. lista acestora fiind extinsa sau restrânsa.

Tot în ultimii 30 de ani, lucrarile de specialitate si programele scolare au inclus, în cadrul mijloacelor specifice, gimnastica de baza, jocul, sportul, turismul si dansul, foarte multe precizari de conceptie si continutul fiind stabilite prin elaborarea terminologiei educatiei fizice si sportului (în sase limbi: româna, franceza, spaniola, germana, engleza si rusa) editura Stadion 1973 lucrarea fiind elaborata de un prestigios colectiv de specialitate (prof. univ. Dr. Leon Teodorescu, prof. univ. Dr. Mihai Epuran etc.). Ulterior aparitiei acestei lucrari fundamentale, toate lucrarile de teorie si metodica si programele de educatie fizica si sport au capatat o unitate nationala, unanim acceptata. Fara a teoretiza prea mult, remarcam în continutul mijloacelor educatiei fizice si sportului, din programele scolare, prezenta elementelor de atletism, gimnastica, si jocuri sportive (baschet, handbal, fotbal, volei, în special). Nu este scopul lucrarii noastre de a face o analiza a întregului continut al programei, ci doar de a stabili, conform temei si scopului, care este locul si rolul jocului de handbal în programa scolara si în cadrul activitatilor sportive. Avem în vedere diferite programe (trecute si în vigoare) pentru stabilirea unor puncte de plecare în elaborarea lucrarii si variantei experimentale si am avut în vedere urmatoarele puncte:

a)     Locul handbalului (jocul sportiv) în continutul programei, alaturi de celelalte mijloace specifice; volumul de timp în ciclurile anual, semestrial, saptamânal si într-o lectie (50 de minute).

b)     Continutul programei cu privire la handbal în educatie fizica.

c)      Continutul programei cu privire la handbal ca activitate sportiva (cerc) si competitii scolare (varianta propusa în cadrul lucrarii si utilizata în studiul experimental pe trei ani scolari 2003/2004, 2004/2005, 2005/2006).