LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA - PROGRAMA SCOLARA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMA SCOLARA PENTRU CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Limba si literatura materna are un rol important in formarea unor deprinderi si abilitati necesare "pentru a face fata cerintelor societatii si economiei bazate pe cunoastere si pentru a le facilita accesul post-scolar la invatarea pe toata durata vietii" (Memorandumul asupra invatarii permanente, 2002).

Studiul Limbii si al literaturii materne are o contributie esentiala la formarea unei personalitati autonome a elevilor, capabile de discernamant si de spirit critic, avand constiinta propriei identitati culturale. Studiind limba materna, elevii isi formeaza competentele de comunicare indispensabile, in lumea contemporana, pentru orice tip de activitate profesionala. Actualele programe de limbi si literaturi materne isi propun educatia complexa a elevilor, avand la baza principiul comunicativ-functional, studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului. Accentul se pune pe viziunea functionala a limbii materne, trecandu-se de la invatarea despre limba si literatura la invatarea limbii si literaturii.

Finalitatile disciplinei se reflecta in competentele generale si in setul de valori si atitudini enuntate in prezenta programa, din care deriva intreaga structura curriculara (competente specifice, continuturi ale invatarii, sugestii metodologice).

Paradigma programei scolare de Limba si literatura ucraineana este una comunicativ-functionala, principiile acesteia fiind:

urmarirea unui set unitar si coerent de finalitati ale studiului disciplinei pe parcursul intregii scolaritati;

adoptarea unui model didactic coerent, in cadrul caruia sa apara evidenta deplasarea accentului de pe simpla achizitionare de cunostinte pe structurarea de capacitati, competente si atitudini;

diversificarea strategiilor, a ofertelor si a situatiilor de invatare si adaptarea acestora la grupul-tinta;

asigurarea caracterului flexibil si actual al studierii limbii materne, prin conectarea sa la realitatile vietii cotidiene;

renuntarea la compartimentarea disciplinei in "limba" si "literatura" si adoptarea unui model didactic al carui principiu ordonator sa fie constituit de cele patru deprinderi integratoare caracteristice oricarui act de comunicare (intelegerea dupa auz, lectura, vorbirea si scrierea);

reechilibrarea ponderii acordate in studiu variantei scrise si celei orale;

imbinarea echilibrata a proceselor de receptare si a celor de producere a mesajului;

adoptarea unei perspective consecvent comunicative, in cadrul careia accentul sa fie plasat pe aspectele concrete ale utilizarii limbii.

Tipurile de competente care orienteaza studiul Limbii si literaturii materne sunt: competenta comunicativa generala (abilitati specifice interactiunii comunicative), competenta textuala (producerea si receptarea adecvata a discursului oral si scris, intelegerea si interpretarea diverselor tipuri de texte), competente actionale (operatii cognitive, de analiza, sinteza, discriminare, comparare, selectare).

Potrivit noilor planuri de invatamant, disciplina Limba si literatura materna este inclusa in trunchiul comun la toate profilurile si specializarile cu patru ore pe saptamana. Pentru clasa a IX-a a fost adoptat noul model de proiectare curriculara specific invatamantului liceal care trebuie sa raspunda mult mai concret cerintelor sociale exprimate in termeni de achizitii finale usor de evaluat. Din aceasta perspectiva, a fost delimitat parcursul de invatare pe baza unui model care imbina competente si continuturi.

Structura programei scolare pentru clasa a IX-a este urmatoarea:

Competente generale si Valori si atitudini;

Competente specifice si continuturi asociate acestora;

Recomandari privind continuturile invatarii;

Sugestii metodologice.

Noul curriculum pentru Limba si literatura ucraineana pune la indemana profesorilor un cadru flexibil de organizare a predarii-invatarii, lasand libertatea alegerii textelor de studiat, a integrarii continuturilor si a proiectarii parcursului didactic, fiind astfel posibila adaptarea studiului Limbii si literaturii materne la conditiile fiecarei clase de elevi.

COMPETENTE GENERALe

VALORI SI ATITUDINI

Cultivarea placerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii

Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate

Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii ucrainene

Stabilirea unor conexiuni intre literatura materna si literatura nationala

Cultivarea sensibilitatii prin receptarea operei literare

Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a increderii in propriile abilitati de comunicare

Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si imbogatirea orizontului cultural

Dezvoltarea interesului fata de comunicarea interculturala

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii ucrainene in receptarea si in producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare

2. Folosirea instrumentelor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor texte literare si nonliterare

3. Argumentarea in scris si oral a opiniilor in diverse situatii de comunicare

4. Identificarea specificului culturii ucrainene in context multi- si intercultural

RECOMANDARI PRIVIND CONTINUTURILE INVATARII

Continuturile invatarii sunt grupate in doua domenii: I. Literatura, II. Limba si comunicare. Domeniul Literatura are o dominanta pentru fiecare an de studiu. In clasa a IX-a, dominanta este Literatura si viata. Placerea textului. Domeniul Literatura propune trei module: 1. Fictiunea literara, 2. Fictiune si realitate si 3. Literatura si alte arte.

Structura modulara permite oganizarea flexibila a parcursului didactic. Pentru domeniul Literatura sunt specificate: numarul minim de texte / creatii artistice (6 texte la punctul 1; 4 texte la punctul 2; 2 creatii muzicale la punctul 3), distributia in module, tipurile de texte recomandate in cadrul fiecarui modul. Profesorii si autorii de manuale vor alege textele pe care le considera potrivite cerintelor formulate.

In alegerea textelor se va tine seama de: accesibilitate in raport cu nivelul dezvoltarii elevilor, atractivitate, valoare, varietatea autorilor selectati. Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte / creatii artistice, care nu figureaza in aceasta lista, pot mari numarul de texte studiate. Se recomanda ca intre textele / creatiile artistice selectate pentru studiu sa fie incluse si scrieri din literatura universala.

I. LITERATURA

1. Fictiunea literara

Prin studierea grupajelor tematice propuse se urmareste tratarea diferita din punctul de vedere al conceptiilor si al atitudinilor exprimate, al modalitatilor de expresie si consolidarea si sistematizarea notiunilor dobandite in gimnaziu. Se urmareste, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de notiuni noi de estetica, teorie literara, stilistica, retorica si lingvistica prin integrarea lor operationala in celelalte module de continuturi ale invatarii, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiza a textelor si de comentare a diverselor aspecte ale acestora.

Teme propuse

La alegere: Adolescenta sau Joc si joaca

La alegere: Familia sau Scoala

La alegere: Iubirea sau Scene din viata de ieri si de azi

La alegere: Aventura, calatorie sau Lumi fantastice (inclusiv SF)

Se vor studia, integral sau fragmentar, 1-2 texte literare pentru fiecare tema, de preferinta din epoci diferite. Se vor alege, in ansamblu, atat scrieri in proza, cat si in versuri, apartinand celor trei genuri literare studiate in gimnaziu (epic, liric, dramatic).

De exemplu:

pentru tema Adolescenta: Тарас Шевченко, Мені тринадцятий минало, Григорій Сковорода, Дружня розмова про душевний світ, Картина, що зображує біса, званого смутком, тугою і нудьгою; Павло Тичина, Ви знаєте, як липа шелестить; Корнелій Регуш, Дивак; Михайло Волощук, Спогад давніх літ, Літа; Михайло Михайлюк, Не чекай, etc.

pentru tema Joc si joaca: Уривки з Місяцеліка Василя Скуратівського, традиції і звичаї: веснянки, обряди на св. Івана Купала, Колядки, Фольклорні збірки, Щедрівки, Вертеп, Українські вечорниці, Г. К. Основ'яненко, Сватання на Гончарівці etc.

pentru tema Familia: Тарас Шевченко, Садок вишневий коло хати; Андрій Малишко, Пісня про рушник; І. Н. Левицький, Кайдашева сім' я (скорочено); В. Скуратівський, Місяцелік; Михайло Івасюк, Колискова; Михайло Волощук, Зустріч із сином; Сімейні обереги:  українська хата, рушник, піч, св'ячена вода, мати etc.

pentru tema Scoala Михайло Волощук, За рідну мову; Борис Грінченко, Дзвоник etc.

pentru tema Iubirea Тричі мені являлася любов, etc.

pentru tema Scene din viata de ieri si de azi: як сконала січ; О. Кобилянська, Земля (уривки) etc.

pentru tema Aventura, calatorie: Святослав Лакуста, Пригоди дядька Прохора, Дядько Прохор на ловах, Пригода з зайцем; Іван Бажанський, З моєї подорожі до Сучави (скорочено); Г.К.Основ'яненко, Конотопська відьма; Михайло Коцюбинський, Intermezzo (скорочено); E.Hemingwai, Batranul si marea etc.

pentru tema Lumi fantastice Леся Українка, Лісова пісня; Євген Гуцало, Хто ти (уривки), І.Котляревський, Енеїда; Н.В. Гоголь, Вечера на хуторе близ Диканки (уривки), M. Bulgаkov, Diavoliada, Ouale fatale etc.

In afara scriitorilor din Ucraina, se vor selecta texte ale reprezentantilor literaturii ucrainene din Romania si diaspora ucraineana.

2. Fictiune si realitate

Se recomanda studiul unor texte care nu apartin domeniului fictiunii literare, legate tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmari cu prioritate sesizarea diferentelor privitoare la scopul comunicarii, la situatia de comunicare, la ceea ce se comunica si la reactia receptorului.

Se vor studia, in acest scop, cel putin 4 texte, cate unul din fiecare dintre urmatoarele categorii:

texte cu caracter privat (scrisori, jurnale intime etc.)

texte cu caracter memorialistic (amintiri, memorii, evocari etc.)

texte jurnalistice (reportaj, interviu, articol, anunt publicitar etc.)

texte administrative sau stiintifice (lege, regulament, raport, referat, studiu stiintific etc.)

Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o tema, fie cate unul la fiecare tema. Concepte precum fictiune, realitate, "eu" real/"eu" fictional, text fictional, text nonfictional vor fi abordate in studiul comparativ al textelor fictionale si nonfictionale.

De exemplu

pentru tema Adolescenta: un text despre psihologia adolescentei; un fragment de jurnal intim etc.;

pentru tema Joc si joaca: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar); functiile jocului (text stiintific); Vladimir Nabokov, Vorbeste, memorie! etc.

pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situatii de familie;

pentru tema Scoala: un discurs oratoric pe tema invatamantului; un raport despre starea invatamantului; un fragment din legislatia educationala;

pentru tema Iubirea: un text stiintific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste (Scrisoarea lui M. Kotiubynskyi catre sotia lui, Vira Kotiubynska etc.); un eseu despre dragoste, un fragment de jurnal sau de memorii etc.

pentru tema Scene din viata de ieri si de azi: un document de epoca; un text istoriografic, un fragment de memorii sau de jurnal, un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.

pentru tema Aventura, calatorie: un text documentar despre exploratori celebri, un itinerar de calatorie, un eseu despre calatorie, un reportaj despre un eveniment aventuros etc.

pentru tema Lumi fantastice: un text stiintific despre fenomene "paranormale", o marturie despre extraterestri, un eseu despre fantastic etc.

3. Literatura si alte arte: literatura si muzica

Optiunea pentru muzica se explica prin faptul ca ucrainenii sunt un popor muzical, cantecul insotindu-i in toate momentele vietii. Se vor selecta opere reprezentative din mai multe genuri muzicale, sesizandu-se relatiile dintre arte in privinta tratarii motivelor si a folosirii diverselor limbaje artistice. Se recomanda studiul unor creatii din lirica populara, cantece cazacesti, iobagesti, de catanie: Грицю, Грицю, до роботи (жартівлива пісня), Розлилися круті бережечки (козацька пісня) etc., a unor cantece care insotesc unele obiceiuri: На Івана, на Купала, Жнива, Вєсілля. Se recomanda, de asemenea, auditii sau vizionarea unor casete cu banduristi si cobzari care interpreteaza creatii populare sau pe versurile unor scriitori consacrati: Володимир Горбатюк, Взяв би я бандуру (народна пісня), Б'ють пороги, Тарас Шевченко, a compozitiilor simfonice pe teme istorice ucrainene, a operelor importante ale compozitorului ucrainean M. Lesenko, interpretari muzicale ale versurilor scriitorilor ucraineni: Тарас Шевченко, Причина (скорочено), imnul ucrainenilor din intreaga lume, Думи мої, думи мої etc.

II. LIMBA SI COMUNICARE

Studiul limbii ucrainene se axeaza pe doua coordonate principale: (a) normativa si (b) functionala, avand ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba materna corect, adecvat si eficient in producerea si receptarea textelor orale si scrise.

Abordarea continuturilor propuse se va face in ordinea aleasa de autorii de manuale sau de profesori care le vor integra acolo unde considera ca au eficienta didactica. Se recomanda, pentru studiul limbii ucrainene, folosirea, de preferinta, a textelor selectate pentru domeniul Literatura. In functie de cunostintele elevilor, se vor actualiza si consolida notiunile dobandite in gimnaziu. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, in favoarea aplicatiilor practice.

1. Producerea mesajelor orale si scrise

1.1. Exprimarea orala

Dialogul

- tipuri: conversatia cotidiana, discutia argumentativa

- reguli ale dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/cedarea cuvantului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.)

- tehnici ale dialogului eficient

- adecvarea la situatia de comunicare (partener, context etc.)

- adecvarea la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune etc.)

- structura dialogului (replica, perechi de replici, grupaje de replici etc.)

- argumentare si contraargumentare in dialog

Monologul

- tipuri: povestirea / relatarea orala, descrierea orala, argumentarea

- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul, raportarea la reactiile auditoriului etc.)

- tehnici ale monologului eficient

- adecvarea la situatia de comunicare (auditoriu, context)

- adecvarea la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.)

- structura monologului (introducerea, cuprinsul, incheierea)

1.2 Exprimarea scrisa

- tipuri de texte (relatarea unei experiente personale, descriere, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, povestire, fise de lectura, jurnal de lectura, referat, eseu structurat; stiri, anunturi publicitare, tipuri de corespondenta, formulare tipizate)

Niveluri de constituire a textului scris:

etapele redactarii (pregatirea/documentarea, alcatuirea planului de idei, redactarea, verificarea si corectarea, forma finala)

reguli generale in redactare (structurarea textului, adecvare la situatie - de ex. cerintele privind tema textului, limita de spatiu etc. - adecvare stilistica, asezare in pagina, lizibilitate)

etape si reguli specifice de redactare in functie de tipul de text

1.3 Niveluri de constituire a mesajului

fonetic

pronuntarea corecta a neologismelor, alternarea si asimilarea consoanelor

pronuntarea si scrierea vocalelor е si и

scrierea cu majuscula

despartirea cuvintelor in silabe

folosirea corecta a semnelor de ortografie si de punctuatie

morfosintactic

folosirea corecta a formelor flexionare (articularea substantivelor, forme cazuale)

acordul intre predicat si subiect

determinant si determinat

lexico-semantic

cunoasterea sensului corect al cuvintelor (in special al neologismelor)

folosirea adecvata a cuvintelor in context

erori semantice: pleonasmul, confuzia paronimica

utilizarea corecta a derivatelor si a compuselor

schimbarea categoriei gramaticale

cunoasterea relatiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie) si actualizarea lor in context

stilistico-textual

adecvarea registrelor stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) la situatia de comunicare

coerenta in exprimarea orala si scrisa

2. Receptarea mesajelor orale si scrise

2.1. Receptarea diverselor tipuri de mesaje

schema comunicarii conceputa de Roman Jakobson (componentele si functiile actului de comunicare)

informatia verbala in mass media

factori care inlesnesc sau perturba receptarea (codul, canalul, contextul)

principiile ascultarii active

2.2 Niveluri ale receptarii

fonetic, ortografic si de punctuatie

influenta elementelor paraverbale asupra intelegerii mesajului oral

rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise

morfosintactic

ambiguitati morfosintactice care ingreuneaza intelegerea mesajului

lexico-semantic

interpretarea sensului cuvintelor in context

rolul campurilor semantice in interpretarea mesajelor scrise si orale

stilistico-textual

rolul figurile de stil, al procedeelor artistice, al elementelor arhaice si regionale

receptarea in functie de tipurile de tipuri de texte (fictionale si nonfictionale)

receptarea in raport cu genurile si speciile literare in care se incadreaza textele

nonverbal si paraverbal

influenta elementelor nonverbale si paraverbale asupra intelegerii mesajului oral

Competentei generale 4 nu ii corespunde in programa un capitol distinct in rubrica continuturi, in schimb ea se va regasi implicit in intreaga programa (in sugestiile de texte, in capitolul Literatura si alte arte, in specificul comunicarii etc).

SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice isi vor adapta demersurile didactice la caracteristicile si nevoile elevilor, centrandu-se pe activitatea acestora si fiind doar initiatori, organizatori si facilitatori ai activitatilor de invatare. Programa scolara, obligatorie pentru profosori, va da repere pentru activitati flexibile, in care temele, textele, metodele de lucru vor fi selectate in functie de conditiile din scoala si de elevi. Programa scolara fiind centrata pe competente, continuturile acesteia din sunt doar mijloace de realizare a finalitatilor disciplinei. Activitatile didactice realizate vor cuprinde o varietate de experiente de comunicare care sa implice elevii si sa permita interactiuni. O eficienta sporita a invatarii decurge si din tipurile de evaluare folosite. Pentru a realiza o evaluare cat mai completa a invatarii este recomandabil sa se foloseasca toate tipurile de evaluare: initiala, continua si sumativa; evaluare de proces, de produs si de progres. Modalitatile traditionale nu pot acoperi toata paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a obtine date relevante privind invatarea, este necesar sa se faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare: observarea sistemica a comportamentului elevilor, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.