Psihosociologia grupurilor scolare. Dirigintele si dirigentia. Managementul clasei de elevi

Psihosociologia grupurilor scolare. Dirigintele si dirigentia. Managementul clasei de elevi

1.1 Natura si caracteristicile grupurilor scolare

Grupul scolar este o comuniune sociala de persoane (elevi sau studenti) cu o structura si coordonate manageriale unitare, constituita pe baza unor interese si obiective comune. Activitatile comune ce caracterizeaza grupul scolar privesc si realizarea unor obiective educative care contribuie la pregatirea si dezvoltarea personalitatii si profesionalitatii fiecarui elev sau student.

Clasa de studenti reprezinta grupul scolar primar (de baza) in invatamantul preuniversitar. Subgrupa si grupa de studenti si intr-o anumita masura anul de studiu reprezinta structuri de grupuri educationale universitare.

Tipuri de grupuri scolare:

a) Din punct de vedere al marimii grupurile scolare pot fi:

- grupuri scolare mici (microgrupuri scolare) asa cum sunt clasele de elevi, sau grupele (subgrupele) de studenti;

- grupuri scolare mari ca ansambluri de grupuri scolare mici, asa cum sunt scolile, facultatile si universitatile.

b) Din punct de vedere al organizarii:

- grupuri scolare formale, institutionalizate, legale, organizate pe baza unor reglementari oficiale, asa cum sunt clasele de elevi, grupele de studenti, scolile facultatile, universitatile, etc;

- grupuri (grupari) scolare informale, spontane, neinstitutionalizate.

Caracteristicile esentiale ale grupurilor scolare:

- marimea - priveste numarul de studenti ce-i cuprinde grupul scolar

- compozitia - este formata din elevi (studenti) de varsta relativ asemanatoare si de pregatire relativ egala, atestata prin studii similare absolvite, cu interese si obiective comune, acestea fiind conditii psihopedagogice necesare unor relatii sociale si interpersonale normale si unor activitati didactice si educative eficiente.

- structura - clasa de elevi reprezinta o structura formala, institutionalizata, formata din 25-30 elevi. Clasa de elevi si grupurile studentesti au anumite substructuri de coordonare. In acest cadru este nucleul managerial, ales in mod liber, democratic, care are in compozitie un lider (sef de clasa, sef de grupa sau sef de an) si anumiti responsabili permanenti sau temporari pentru coordonarea anumitor . sau activitati. In plus, clasa de elevi, deci grupul scolar de baza din invatamantul preuniversitar, are un profesor diriginte.

- interese si obiective comune - constituirea si functionarea grupului scolar se bazeaza in primul rand pe interese si obiective comune, legate de invatatura, de formarea personalitatii integrale si a profesionalitatii elevate si eficiente, ca baza a formarii unui grup scolar unitar, inchegat.

- un sistem de relatii sociale si interpersonale:

a) relatiile sociale sunt legaturile ce se stabilesc intre elevi (studenti) si grupul scolar, avand la baza interesele si obiectivele, ., mobilurile si actiunile comune, care determina apartenenta elevilor (studentilor) la grupul scolar din care fac parte. Pe baza relatiilor sociale se dezvolta opinia publica unica, coeziunea si unitatea grupului scolar.

b) relatiile interpersonale sunt legaturi ce se realizeaza in campul social al grupului scoalr, intre o anumita persoana si alta, sau alte persoane, aceste alte persoane devenind parteneri (interlocutori) ai persoanei respective, aceasta presupunand .. relatiilor si reciprocitatea partenerilor, trecute prin filtrul psihic constient al

Relatiile intre membrii grupului pot fi: relatii de coordonare , relatii de subordonare inteleasa, relatii de cooperare si intrajutorare.

c) relatiile profesor - elev si profesor - grup scolar ca urmare a statutului de conducator al profesorului in procesul de invatamant si mai ales a statutului de profesor diriginte al clasei de elevi, se dezvolta un gen de relatii speciale intre profesor si elevi, intre profesor si grupul scolar (clasa de elevi).

- capacitate de creativitate in grup - exista aprecieri ca emiterea de idei, solutii, etc. noi, originale in grup (de catre grup) este superioara contributiei creative a unei persoane sau a unui numar restrans de persoane. Exista insa pareri de neincredere in capacitatea de in grup.

Viata a dovedit ca anumite grupuri sociale, inclusiv scoalre, atunci cand sunt prezenti o serie de parametrii valorosi, cum sunt: nivelul ridicat de pregatire si posedare a unor calitati individuale (aptitudini, inclinatii si potential creativ, etc) o atmosfera de emulatie (competitie ideala) de apreciere obiectiva a personalitatii membrilor grupului, etc. in grup se poate manifesta capacitatea de creativitate.

- . grupului scolar - . este o caracteristica importanta ce reprezinta performantele masurate ale unui grup scoalr, care a ajuns sa se manifeste ca un tot unitar, elevat, valoros si eficient, ca si cum ar fi o singura persoana, deci analog cu personalitatea distincta a unui anumit individ.

- caracterul democratic al vietii si activitatii grupului scolar.

Intreaga viata si activitate, relatiile si conducerea grupului trebuie sa aiba un caracter democratic.

1.2 Clasa de elevi ca grup socio-educativ

In cadrul clasei de elevi, ca grup socio-educativ, fiecare elev este atat obiect al educatiei (asupra lui se exercita influenta grupului) cat si subiect, influentand si el pe ceilalti, prin actiunile sale conferite de sarcinile pe care le are de indeplinit in clasa: responsabil de disciplina, de biblioteca, de curatenie, de organizarea unor activitati cultural-sportive si turistice etc. In grup, fiecare elev isi largeste experienta de viata, isi formeaza idealurile de viata, deci climatul psihosocial al grupului scoalr influenteaza formare personalitatii elevilor sub toate aspectele sale.

In conditiile activitatii instructiv-educative, are loc atat maturizarea psihologica a fiecarui elev, cat si a clasei, care devine din ce in ce mai mult un grup social specific, capabi sa exercite si el in mod pregnant si eficient variate influente educationale. Prin relatiile, prin interactiunile multiple care se dezvolta in clasa, grupul acestuia contribuie la modelarea, la desavarsirea personalitatii fiecarui elev, la formarea fiecaruia sub aspect social pentru exercitarea optima a unui rol social. Activitatea individuala a fiecaruia este stimulata de cea colectiva. Grupul exercita influenta asupra individualitatilor care-l compun, solicitandu-le respectarea normelor scolare si conformarea cu stilul de viata al grupului scolar.

1.3 Valentele formative ale clasei de elevi si grupului scolar

Factorii de grup care influenteaza formarea elevilor si mai ales coeziunea grupului scolar sunt externi si interni. Cei externi actioneaza prin intermediul celor interni, oferind conditiile de manifestare a acestora si sunt constituiti din:

a) stilul de conducere al dirigintelui, care trebuie sa fie democratic, oferind elevilor sansa luarii deciziilor si dezvoltarii initiativei.

b) normele dupa care se conduce grupul sau trebuie sa fie impuse de diriginte si formulate impreuna cu elevii, avand ca indrumar regulamentul scolar.

c) rolul (sarcinile) pe care il are fiecare elev in grup.

Factorii interni sunt de natura socioafectiva (interesul, atractia si mandria fiecarui elev pentru ca face parte din grupul respectiv) si factorii socio - . manifestati in rolul fiecarui elev pentru realizarea scopurilor grupului si in de conducere.

Dinamica grupului scolar este asigurata de propunerea si realizarea unor scopuri, a unor linii de perspectiva, cum ar fi organizarea unei excursii, sau vizite la muzee ori intreprinderi, a unei activitati cultural sportive. Realizarea unor asemenea scopuri produce elevilor placere si bucurie mobilizandu-i sa coopereze si sa participe la realizarea scopului propus.

In procesul formarii sale, grupul educational are o evolutie oscilatorie datorita tensiunilor si contradictiilor dintre membrii sai.

Pe acest fond evolutiv se pot distinge mai multe faze sau stadii:

a) Comunicarea programului educational cand au loc:

- stabilirea responsabilitatilor in cadrul clasei

- confruntarea programului cu dorintele si interesele elevilor

- comunicarea, interactiunea, intercunoasterea si confruntarea

- evaluarea reciproca a comportamentului

- formarea imaginii de sine si a imaginii despre colegi

Dirigintele va crea conditiile necesare de manifestare a fiecarui elev, formuland cerintele educationale si diminuindu-si treptat pozitia de lider formal, in favoarea initiativei membrilor grupului scolar. In acest stadiu, nucleul grupului preia, transmite si aplica normele de conduita de la diriginte la membrii grupului.

b) Coeziunea socio-afectiva. In acest stadiu au loc restructurari pemanente in planul relatiilor socio-afective dintre elevi, ca urmare a sarcinilor ce le au de indeplinit. Dirigintele va face apel la experienta elevilor si exercitand o conducere democratica, le va oferi posibilitatea sa propuna ei norme de comportament, stimuland prin stilul sau de conducere formarea coeziunii socio-afective si elaborarea unui model propriu de grup.

c) Faza constiintei de sine a grupului educational. In acest stadiu grupul de elevi ajunge atunci cand toti membrii sai, sau marea majoritate au interiorizat normele de comportament superior, care devin factori motivanti in actiunile lor. De asemenea opinia corecta a membrilor grupului devine si ea o adevarata forta educationala, oprind gradul de independenta si autoconducere. In aceasta etapa membrii grupului de elevi simt placerea si mandria apartenentei la clasa respectiva. Structura, coeziunea socio-afectiva, empatia si dinamica grupului respectiv il deosebesc radical de alte grupuri de elevi si aceste insusiri, care il caracterizeaza, ii definesc .

d) Faza finala, cand membrii grupului educational comunica prin empatie cu dirigintele si intre ei, simt, gandesc si actioneaza pentru grup, se simt in siguranta si folosesc cunostintele deprinderile si atitudinile invatate in cadrul grupului din care fac parte.

1.4 Relatiile intergrupale

Structura clasei de elevi, ca grup socio-educativ, este definita de interrelatiile ce se constituie intre membrii ce o compun: relatii de tip formal si informal, care la randul lor imbraca mai multe forme:

a) relatii de comunicare-manifestate in schimbul de ideii, pareri convingeri, conceptii si in rezolvarea unor probleme, fapt care favorizeaza coeziunea grupului.

b) relatii de cunoastere si intercunoastere a trasaturilor de vointa si caracter a a comportamentului etc.

c) relatii afectiv-simpatice (sociometrice) de preferinta, de respingere sau indiferenta, care pot stimula sau perturba starea de spirit si randamentul grupului.

Aceste relatii interpersonale se manifesta, pe de o parte in atitudinea unui membru al colectivului fata de elevi, fata de ceilalti, iar pe de alta, in atitudinea grupului fata de el. Cand in cadrul clasei de elevi exista si microgrupuri atunci apar relatii intre acestea si grupul formal, care uneori sunt contradictorii si este nevoie de interventia dirigintelui ca lider formal.

2. Metode si tehnici de studiere si caracterizare a grupurilor scolare

A cunoaste un elev sau un grup scolar inseamna a descifra notele dominante ale personalitatii sale, a intelege si identifica motivele care il determina sa actioneze intr-un mod sau altul si a prevede la ce ne putem astepta de la el.

Cunoasterea psihopedagogica este necesara pentru a asigura caracterul diferentiat al instruirii si educarii personalitatii elevilor, proiectand metodele necesare.

Metoda convorbirii este folosita pentru a constata experienta de viata a elevilor, anumite convingeri, sentimente, motivatii, nivelul de cultura generala etc. Convorbirea poate fi libera, spontana sau dirijata, fiind urmata de prelucrarea si interpretarea datelor.

Metoda chestionarului consta intr-un numar de intrebari pentru a constata spre exemplu anumite opinii, atitudini, nivelul de cunostiinte intr-un domeniu, normele de comportare civilizata, anumite trasaturi de caracter sau motivatia si nivelul de cultura. Acestea sunt apoi analizate, prelucrate si interpretate.

Metoda testelor. Testele sunt probe precis determinate, aceleasi pentru toti subiectii examinati, standardizate privind conditiile de aplicare si de prelucrare a rezultatelor. Ele sunt un mijloc important de investigare a insusirilor fizice si senzoriale, a proceselor psihice a inteligentei a aptitudinilor, a trasaturilor de personalitate, a cunostintelor si deprinderilor, precum si a relatiilor interumane. Exista deci teste psihologice, pedagogice si sociometrice. Testele ofera avantajul unei masurari rapide a capacitatilor si cunostintelor, permitand interpretarea rezultatelor pe baza statisticii matematice, a curbelor si tabelelor statistice, a calculului probabilistic, a graficelor si a diagramelor.

Metoda studiului de caz este folosita pentru analiza si propunerea de solutii pentru rezolvarea unor situatii concrete din viata unui elev sau grup scolar, stari conflictuale, esecul la invatatura, alegerea gresita de a profesiunii, incidente semnificative, etc.

Testele sociometrice sunt folosite pentru masurarea relatiilor interpesonale afectiv-simpatetice care se stabilesc intre diferite persoane. Testele sociometrice ofera dirigintelui informatii cu privire la: relatiile interpersonale din cadrul clasei, microgrupurile create si liderii acestora, actiunile microgrupurilor, elevii cu cele mai multe preferinte sau respingeri si de ce. Pe baza acestor informatii el poate actiona inscopul cresterii eficientei muncii educative.

3. Managementul clasei de elevi, concept, problematica sociala, psihologica, normativa, operationala

In sens larg, managementul clasei inseamna realizarea de catre profesor a tuturor functiilor manageriale recunoscute, atat pe dimensiunea '' cat si pe dimensiunea 'umana'.

In sens restrans managementul clasei se refera la realizarea functiei manageriale de conducere operationala, adica utilizarea concreta si coordonarea (la nivel formal si informal) a resurselor umane si non-umane, aplicarii planului stabilit si obtinerii rezultatelor scontate.

Dimensiunile managementului clasei:

- dimensiunea ergonomica:

- atributele moderne ale mobilierului salii de clasa: simplitatea, functionalitatea, durabilitatea, instructionalitatea, modularitatea: mobilierul sa poata fi organizat si reorganizat, compus si descompus in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului didactic.

- vizibilitatea: este recomandata stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi in contextul informatiei si cunoasterii la nivelul profesor elev.

- pavoazarea salii de clasa: presupune promovarea unei culturi expresive a clasei de elevi prin: simboluri ale clasei, melodii, jocuri preferate, seturi de fotografii, ceremonii.

- dimensiunea psihologica:

- capacitatea de invatare. Elementul principal al capacitatii de invatare il reprezinta determinarea starii de pregatire a elevilor asimilata ca nivel de dezvoltare psiho-educationala ce face posibila abordarea cu succes a unor obiective sau sarcini de invatare.

a) Nivelul dezvoltarii biopsihosociale

b) Starea de pregatire la nivel de abilitati, cunostinte in raport cu un continut predeterminat

c) Comportarea motivationala asimilata cu atentia si interesul.

- Fundametele psihologice ale competentelor socio-relationale (trasaturi de personalitate)

Structural, elementul motivational care coaguleaza intreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologica a competentelor sociorelationale este convingerea ca elementul psihologic complex, cognitiv, afectiv si ..

- conceperea unui proiect conform normelor scolare

- obiective stabilite: clare, precise, concrete, motivante pt elevi

- stimulare initiativei elevilor, exploatand toate ocaziile disponibile

- punerea in valoare a perseverentei ori de cate ori cadrul didactic surprinde momentul oportun pentru dezvoltarea vointei elevului respectiv.

- dimensiunea sociala:

Clasa ca grup social - caracteristici: intinderea clasei, numarul de elevi si extensia optima a clasei, interactiunea membrilor clasei: interactiuni directe, nemijlocite si multivariante, scopurile: pe termen scurt si pe termen lung; obiectivele scolare formale si obiectivele social-afective, structura grupului in plan interpersonal, cat si ca ierarhia interna a grupului. Compozitia si organizarea sunt rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului.

Indicatorii de analiza a dinamicii grupului-clasa: gradul de omogenitate; gradul de eterogenitate; coeziunea; sintalitatea - personalitatea grupului, problematica liderilor.

- dimensiunea normativa

Specialistii in sociologia clasei de elevi au observat ca acest univers scolar este o reflectare micro (in miniatura) a problematicii unei societati.

Normele sunt ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea unei activitatii educationale

a) Norme explicite sunt sistemul de referinta al clasei preexsitand apartenentei la grup a elevilor pot fi divizate la randul lor in doua categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare invatare si de transmitere a valorilor cunoasterii (normativitatea didactica) si norme institutionale care decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala.

b) Norme implicite sunt ansambluri de reguli produse de viata in comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup sunt:

- interiorizarea normelor explicite

- 'importul de norme' din afara scolii si a clasei astfel incat pot fi apelate de alte valori normative

- interactiunile din viata grupului.

Totodata, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni si factor .. al coeziunii grupului clasa, in situatia in care cadrul didactic poate stapani managerial demersurile de interventie si de solutionare.

- dimensiunea operationala

Problema pusa in atentia cadrului didactic nu este acee de a exclude cultura elevilor ci de a integra elementele culturii lor normative implicite. Neexploatarea corecta a variabilelor foarte complexe anterior mentionate poate conduce la structurarea duala a culturii implicite a elevilor in raport cu scoala si indirect cu clasa.

a) sistem de valori care nu este in dezacord cu valorile fundamentale ale scolii

b) .. sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme), manifestarile comportamentale in cazuri ca cele mentionate sunt dependente de originea sociala a elevului.

- dimensiunea inovatoare

Inovatie = acea schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantului care are ca scop ameliorarea sistemului.

Inovatia la acest nivel al managementului clasei porneste de la:

- cunoasterea practicii educationale intr-un moment 't' al activitatii;

- cunoasterea tendintelor si a traditiilor activitatilor educationale vizate;

- cunoasterea orizonturilor de asteptare ale elevilor

4. Dirigintele si dirigentia: roluri si strategii de interventie, formare si educare

In cadrul clasei de elevi, ca grup socio-educativ cu anumite structuri psihosociologice, dirigintele asigura respectarea normelor de conduita prevazute in regulamentele scolare. Dirigintele este managerul activitatilor educative din clasa de elevi. El este ales dintre profesorii cu prestigiu profesional si moral, pentru a indeplini mai multe roluri:

- studierea si caracterizarea psihopedagogica a elevilor si a clasei, ca repere in elaborarea programului educational

- organizarea clasei ca grup socio-educativ, asigurand coeziunea si dinamica grupului

- conducerea democratica si operationala a clasei, folosind diferite strategii de interventie

- conducerea activitatilor educative nonformale si colaborarea cu profesorii de la clasa respectiva, cu familia si cu comunitatea locala

- consilierea pedagogica, orientarea scolara si profesionala, in colaborare cu Centrele si Cabinetele de asistenta psihopedagogica

- participarea activa si responsabila a elevilor la activitati educative din cadrul clasei

- crearea mediului .. in clasa, coeziunea si dinamica grupului, rezolvarea cu tact pedagogic a conflictelor

- prevenirea si combaterea devierilor de comportament si formarea comportamentului moral la elevi

- controlul si evaluarea eficientei activitatilor educative

- optimizarea si inovarea activitatilor educative

Pentru indeplinirea acestor roluri, dirigintele poate folosi mai multe strategii educationale.

a) strategia educarii diferentiate a elevilor prin metode adecvate capacitatilor, intereselor si comportamentului fiecarui elev. In organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire si consiliere, dirigintele devine un coordonator si sfatuitor, care ofera sugestii, stimuleaza si indruma activitatea elevilor de autoinstruire si autoeducare.

b) Strategia interventiei pentru prevenirea sau rezolvarea conflictelor individuale si de grup care presupune:

- ascultarea activa si calma a partilor aflate in conflict

- intrebari pentru edificarea cauzelor si intereselor

- analiza si dezbaterea conflictului

- confruntarea si medierea partilor

- neutralitatea si spiritul de dreptate in propunerea solutiilor de rezolvare a conflictului

- evaluarea solutiilor propuse si decizia finala

c) Strategia de interventie pentru inlaturarea unor disfunctii in activitatea grupului si pentru optimizarea acesteia, care cuprinde:

- interventia pentru a se informa ce se intampla cu grupul respectiv, sau in scopul exprimarii unor cerinte educative necesare.

- interventia pentru a constientiza si sensibiliza membrii grupului fata de anumite actiuni de perspectiva, sau probleme ce nu le cunoaste, ca spre exemplu: care stil de conducere este mai bun

- interventia pentru inlaturarea sau inlocuirea de la conducerea a unui membru care dezorganizeaza grupul sau produce stari conflictuale

- interventia pentru schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzatoare folosind in acest scop sugestia si persuasiunea ca mijloace de formare a convingerilor si de influentare a vointei prin rugaminte, cerinta ferma, prevenire, sfat, demonstratie logica, interdictie.

Aceste tipuri de interventii educationale vor fi folosite cu mult tact pedagogic intrucat astfel ar putea provoca fenomene negative in comportamentul elevilor.