Educatie fizica si sport - test grila

Licenta Educatie fizica si sport - test grila

1. Obiectul de studiu al disciplinei Teoriei educatiei fizice si sportului cuprinsa in planul de invatamant cuprinde:

a. tehnologia procesului didactic de educatie fizica

b. functiile si obiectivele domeniului educatiei fizice si sportului

c. perfectionarea lectiei de educatie fizica desfasurata in scoala ca forma de baza

2. Idealul educatiei fizice intr-o societate moderna cum este si cea din tara noastra vizeaza:

a. o expresie a perfectiunii umane

b. un scop imediat

c. obiectiv intructiv-educativ al activitatii de educatie fizica si sport

3. Exercitiul fizic este definit ca fiind:

a. un mod de realizare a comportamentului civilizat in societate

b. mijloc de baza al metodei intuitive folosite in procesul instructiv educativ

c. un act motric

4. Actiunea motrica este considerata:

a. ansamblu de acte motrice

b. o calitate motrica de baza

c. un gest motric

5. Activitatea motrica este definita ca fiind:

a. un gest motric

b. ansamblu de actiuni motrice

c. mai multe deprinderi motrice de baza

6. Cultura fizica intalnita in literatura de specialitate este considerata:

a. o activitate independenta de educatie fizica si sport

b. un proces instructiv - educativ

c. componenta a culturii universala.

7. Dezvoltarea fizica armonioasa presupune:

a. o crestere corecta a indicilor morfologici

b. un proces de acumulare cantitativa la nivelul principalelor tesuturi ale

organismului

c. insusire a fiintei umane, innascuta si dobandita

8. Dezvoltarea fizica este rezultatul:

a. practicarii exercitiilor fizice

b. participarii constiente si active la activitatea de educatie fizica si sport

c. instruirii cognitive prin lectiile de educatie fizica

9. Conceptul de motricitate sau de miscare a omului reprezinta:

a. totalitatea actelor motrice efectuate de om in scopul realizarii unor sarcini

imediate

b. insusire a fiintei umane de a efectua eforturi variate

c. calitate a omului innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului

locomotor la stimuli interni si externi sub forma unei miscari

10. Educatia fizica este considerata ca fiind:

a. activitate umana care contribuie la integrarea sociala a individului

b. activitate care valorifica toate formele de practicare a exercitiilor fizice, in directia

urmaririi potentialului biologic al omului

c. componenta a educatiei generale care valorifica sistematic ansamblul formelor

de exersare in scopul perfectionarii fiintei umane

11. Conditia fizica se defineste ca:

a. nivel al posibilitatilor motrice atins in procesul practicarii exercitiilor fizice

b. nivel ridicat al pregatirii fizice necesare valorificarii indicilor tehnici si tactici ai

sportivului in concurs

c. reactie voluntara a individului la situatiile concrete in care se afla

12. Capacitatea motrica reprezinta:

a. capacitatea fizica

b. gestul motric

c. deprinderile motrice specifice

13. Dezvoltarea fizica armonioasa urmareste:

a. pregatirea moral - volitiva a sportivilor

b. evolutia normala a indicilor morfologici

c. asigurarea conditiilor igienice in activitatea motrica

14. Sistemul mijloacelor educatiei fizice si sportului se refera la:

a. factorii naturali de calire

b. mijloacele de refacere a capacitatii de efort

c. igiena individuala a celor care practica educatia fizica si sportul

15. Examenul antropometric pentru stabilirea dezvoltarii fizice a corpului se realizeaza prin:

a. participarea la concursurile sportive

b. efectuarea de masuratori asupra corpului

c. folosirea exercitiului fizic in mod sistematic

16. Unul dintre primele si principalele sisteme de educatie fizica este cel:

a. european

b. german

c. balcanic

17. Sistemul de educatie fizica si sport din Romania se caracterizeaza prin:

a. spiritul sportiv in educatie

b. cunoasterea biologica a omului in perioada sa de crestere

c. capacitate de reglare si autoreglare, la nivelul sistemului si subsistemelor sale

18. Notiunile de baza ale domeniului educatiei fizice si sportului includ:

a. competitia sportiva

b. exercitiul fizic

c. clubul sportiv

19. Obiectivele generale ale activitatii de educatie fizica vizeaza:

a. realizarea educatiei sportive

b. cultivarea interesului pentru miscarea fizica

c. dobandirea unor cunostinte specifice ramurilor sportive

20. Obiectivele instructiv-educative ale educatiei fizice urmaresc:

a. performante sportive de exceptie

b. dezvoltarea calitatilor motrice de baza

c. dezvoltarea spiritului de competitivitate sportiva

21. Functiile educatiei fizice si sportului pot fi:

a. de integrare in colectiv

b. asociate

c. economico-materiale specifice domeniului

22. Intre functiile specifice educatiei fizice si sportului se numara

a. de emulatie

b. perfectionarea dezvoltarii capacitatii motrice

c. recreativa

23. Care categorie a sportului sta la baza structurii piramidale a sportului contemporan:

a. sportul de elita

b. sportul la copii si juniori

c. sportul pentru toti

24. Intre functiile asociate educatiei fizice si sportului se numara si cea :

a. de emulatie

b. perfectionarea dezvoltarii capacitatii motrice

c. economico-materiala

25. Dezvoltarea fizica armonioasa este:

a. o finalitate a domeniului

b. obiectiv mediu

c. obiectiv operational

26. Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea corecta a corpului uman sunt:

a. genetici

b. instructiv - educativi

c. psihici

27. Functia igienica este o functie:

a. specifica

b. biologica

c. asociata

28. Functia de emulatie este:

a. asociata

b. cale de obtinere a performantei sportive

c. o deprindere igienico-sanitara

29. Finalitatile domeniului educatiei fizice si sportului sunt legate de:

a. scopurile sociale si politice ale societatii

b. baza materiala existenta

c. numarul cadrelor de specialitate ce activeaza in domeniul sportului

30. Taxonomia obiectivelor educatiei fizice si sportului asigura:

a. stabilirea importantei obiectivelor educatiei fizice si sportului

b. formularea si ierarhizarea obiectivelor

c. stabilirea valorii obiectivelor educatiei fizice si sportului

31. Mijloacele de baza, specifice domeniului educatiei fizice si sportului cuprind:

a. exercitiul fizic

b. calitatile motrice

c. gimnastica si jocurile sportive

32. Exercitiul fizic este considerat:

a. raspunsul spontan la stimuli externi si interni sub forma unei miscari

b. actul motric repetat sistematic si constient;

c. toate formele de activitate fizica executate

33. Exercitiul fizic mai este considerat si:

a. gest motric

b. elementul principal al dezvoltarii fizice

c. deprindere motrica specifica

34. Continutul exercitiilor fizice reprezinta:

a. totalitatea deprinderile utilitar-aplicative

b. calitatile motrice de baza

c. totalitatea elementelor ce-l compun

35. Tehnica exercitiilor fizice este definita ca:

a. sistemul procedeelor tehnice specifice activitatii sportive

b. calea de a obtine performanta maxima

c. mijloacele de refacere a organismului dupa efort

36. Gimnastica ca forma de practicare a exercitiilor fizice are ca ramura:

a. gimnastica scolara

b. gimnastica folosita pentru dezvoltarea calitatilor motrice

c. gimnastica artistica

37. Principalele obiective ale educatiei fizice in perioada prescolara, prevad:

a. formarea deprinderilor igienice

b. consolidarea calitatilor motrice

c. crearea unei stari competitionale sportive

38. Principalele obiective ale educatiei fizice si sportului in perioada de maturitate, prevad:

a. invatarea coordonarii miscarilor

b. formarea si dezvoltarea trasaturilor pozitive morale, de personalitate

c. pregatirea pentru educatia sportiva

39. Particularitatile anatomo-functionale ale perioadei scolare mijlocii (pubertara) prezinta:

a. cresterea greutatii cordului stationeaza

b. muschii se dezvolta prin cresterea grosimii

c. sistemul nervos se dezvolta rapid

40. Particularitatile anatomo-functionale ale perioadei scolara mare (post-pubertara) prezinta:

a. muschii cresc in volum

b. debitul cardiac scade

c. tonusul muscular descreste

41. Exercitiile fizice practicate sistematic contribuie si la:

a. dezvoltarea fizica si moral-spirituala a omului

b. cresterea nivelului de trai al populatiei

c. dezvoltarea bazei materiale sportive

42. Jocurile de miscare mai sunt cunoscute si ca:

a. de intrecere

b. dinamice

c. pregatitoare

43. Perioadele de dezvoltare a organismului unui individ includ:

a. perioada de involutie

b. perioada de crestere

c. perioada dezvoltarii calitatilor motrice

44. Cresterea fizica reprezinta:

a. perfectionarea deprinderilor motrice

b. schimbari in dimensiuni ale corpului

c. schimbari in atitudinea participantilor la activitatea motrica

45. Arnold Thomas a fost cel ce a introdus prin sistemul sau de educatie fizica si sport din Anglia pentru prima data:

a. necesitatea dezvoltarii fizice armonioase

b. crearea primei scoli de gimnastica

c. spiritul sportiv

46. Capacitatea motrica se poate clasifica ca fiind:

a. specifica

b. independenta

c. speciala

47. Francesco Amoros, initiatorul sistemului francez de educatie fizica a scris lucrarea

considerata si astazi ca una cu invataminte si recomandari metodice deosebite in domeniul educatiei fizice:

a. Fiziologia exercitiilor fizice

b. Arta gimnastica

c. Manual de educatie, gimnastica si morala

48. Primul organizator al educatiei fizice scolare in Romania a fost:

a. Gheorghe Moceanu

b. Constantin Kiritescu

c. Spiru Haret

49. Printre izvoarele care atesta practicarea exercitiilor fizice in tara noastra, se numara:

a. baladele populare

b. concursurile sportive

c. obiectele, materialele sportive gasite in urma sapaturilor arheologice

50. Organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport actual din tara noastra, este reglementata, prin Legea educatiei fizice si sportului, din anul:

a. 1921

b. 1929

c. 2000

51. Prin mijloacele educatiei fizice, se actioneaza pentru:

a. corectarea deficientelor fizice

b. asigurarea conditiilor pentru un antrenament eficient

c. cresterea performantelor sportive

52. Realizarea functiei de emulatie urmareste:

a. dezvoltarea spiritului de autodepasire

b. dezvoltarea spiritului de colaborare intre sportivi

c. corectarea deficientelor fizice

53. Intre elementele de baza, de continut ale exercitiului fizic,sunt incluse:

a. efortul psihic

b. perfectionarea calitatilor motrice

c. invatarea deprinderilor motrice

54. Aprecierea formei exercitiilor fizice, se face dupa criterii ca:

a. succesiunea invatarii principalelor elemente tehnice

b. amplitudinea segmentului corpului

c. numarul elementelor tehnice invatate

55. Prin practicarea exercitiilor fizice sub forma gimnasticii, se realizeaza urmatoarele obiective:

a. dezvoltarea vitezei anaerobe

b. dezvoltarea sensibilitatii proprioceptive

c. prevenirea aparitiei oboselii in lectia de educatie fizica din scoala

56. Miscarea sau motricitatea omului este definita ca fiind:

a. deplasarea unui segment al corpului fata de celelalte

b. calea principala de dezvoltare a calitatilor morale si de vointa

c. principala metoda intuitiva folosita in procesul didactic de educatie fizica

57. Decalajul intre performantelor obtinute in urma intrecerilor sportive de catre femei fata de rezultatele obtinute de barbati, in prezent, poate fi considerat ca reprezinta urmatoarea caracteristica:

a. este in scadere

b. este constant

c. este in crestere

58. In perioada ante-pubertara dezvoltarea fizica a fetelor fata de baieti este:

a. in crestere

b. constanta

c. uniforma

59. Functiile specifice educatiei fizice si sportului sunt:

a. de emulatie

b. perfectionarea dezvoltarii capacitatii motrice

c. recreativa

60.Sistemul educatiei fizice si sportului din tara noastra cuprinde:

a. subsistemul educatiei fizice

b. subsistemul competitional sportiv

c. subsistemul activitatii de refacere dupa efortul din antrenament si concurs

61.Ce are la origine sistemul national de educatie fizica si sport?

a. o serie de activitati cu caracter de intrecere

b. asigurarea bunurilor materiale necesare practicarii sportului

c. necesitatea de a obtine performante sportive inalte

62. Componentele de baza ale procesului de invatamant in educatie fizica si sport cuprind:

a. invatarea deprinderilor motrice de baza si utilitar - aplicative

b. pregatirea psihologica

c. abordarea sistemica

63. Procesul didactic in activitatea de educatie fizica si sport din scoala poate fi considerat ca fiind un:

a. proces permanent

b. proces de invatamant

c. proces spontan

64. Cerintele specifice activitatii de educatie fizica si sport se transmit elevilor participanti la ora de educatie fizica si sport prin:

a. instruire

b. activitatea curenta zilnica

c. activitatile motrice independente

65. Prin ce sunt dobandite de elevi cunostiintele specifice domeniului de educatie fizica si sport?

a. prin performanta realizata

b. prin verificare rezultatelor obtinute in urma concursurilor sportive

c. prin instruire

66. Ce sunt principiile in educatie fizica si sport?

a. mijloace de baza ce asigura obtinerea performantelor sportive

b. legi si notiuni de baza

c. cai de planificare a pregatirii sportive pe termen lung, mediu si scurt

67. Cum sunt considerate principiile educatiei fizice si sportului?

a. permanente

b. ocazionale

c. generale

68. Ce se realizeaza prin mijloacele specifice educatiei fizice si sportului?

a. pregatirea pentru antrenamentul sportiv organizat sistematic

b. realizarea obiectivelor stabilite anterior

c. calirea organismului prin sport

69. In structura exercitiului fizic se regaseste:

a. efortul psihic

b. mijloacele de baza folosite in sport

c. procesul didactic folosit in educatie fizica si sport

70. Criteriile de clasificare a exercitiilor fizice sunt stabilite dupa:

a. numarul participantilor

b. obiectivul final urmarit

c. criteriul anatomic

71. Cum pot fi clasificate calitatile motrice?

a. specifice educatiei fizice

b. combinate

c. deprinderi psiho-fizice

72. Cum poate fi definita calitatea motrica forta?

a. capacitatea aparatului neuro-muscular de a invinge o rezistenta

b. metoda de baza prin care se maresc fibrele musculare

c. mijloc principal de marire a duratei contractiei musculare

73. Care sunt factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica forta?

a. calitatea metabolismului

b. marirea tensiunii muschilor aflati in activitate, in efort

c. numarul deprinderilor motrice insusite

74. Care sunt formele de manifestare ale calitatii motrice forta?

a. in functie de durata pauzelor dupa efort

b. in functie de participarea grupelor musculare

c. dupa natura efortului din concurs

75. Care procedeu metodic asigura dezvoltarea calitatii motrice forta?

a. procedeul relaxarii si contractiei musculare

b. repetarea exercitiilor in tempou maxim

c. procedeul in circuit

76. Cum poate fi definita calitatea motrica rezistenta?

a. executia miscarii intr-un numar mare de repetari executate intr-un tempou rapid

b. rezolvarea cu maxim de eficienta a sarcinii motrice

c. efectuarea efortului timp indelungat

77. Care sunt factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica rezistenta?

a. resursele energetice

b. numarul fibrelor musculare angrenate in miscare

c. mobilitatea muschilor si articulatiilor

78. Care sunt formele de manifestare ale calitatii motrice rezistenta?

a. rezistenta locala

b. rezistenta integrala

c. rezistenta in deplasare

79. Care sunt procedeele metodice folosite pentru dezvoltarea calitatii motrice rezistenta?

a. cresterea treptata a efortului

b. procedeul in circuit

c. modificarea volumului efortului

80. Cum poate fi definita calitatea motrica viteza?

a. modul de efectuare a miscarii in mod uniform

b. executarea miscarii cu rapiditate si frecventa mare

c. capacitatea de a face fata oboselii

81. Care sunt factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica viteza?

a. mostenirea genetica a individului

b. capacitatea pulmonara a individului

c. numarul fibrelor antrenate in miscare

82. Care sunt formele de manifestare ale calitatii motrice viteza?

a. viteza de executie

b. viteza cu intensitate variabila

c. viteza mixta

83. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza?

a. metoda eforturilor repetate

b. efectuarea miscarilor in ritm maxim

c. procedeul Power-Training

84. Care sunt factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica indemanarea?

a. activitatea analizatorilor

b. factorii psihologici

c. mostenirea genetica a individului

85. Care sunt formele de manifestare ale calitatii motrice indemanarea?

a. particulara

b. generala

c. mixta

86. Prin ce se caracterizeaza calitatea motrica mobilitatea?

a. limitarea spatiului in care se efectueaza miscarea

b. efectuarea unor miscari cu amplitudine mare

c. executarea exercitiilor in conditii variate

87. Care sunt formele de manifestare ale calitatii motrice mobilitatea?

a. in regimul altor calitati motrice

b. flexibilitate

c. generala

88. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calitatii motrice mobilitatea?

a. schimbarea ritmului de executie

b. exercitii cu partener

c. exercitii folosind simulatoare

89. Cum mai este denumita calitatea motrica de baza mobilitatea?

a. suplete

b. exercitii de tip intindere

c. capacitatea de coordonare neuro-musculara

90. Care este metoda principala prin care se inregistreaza in lectia de educatie fizica densitatea motrica?

a. metoda cronometrarii

b. metoda determinarea lucrului mecanic planificat

c. determinarea valorii frecventei cardiace

91. Care sunt factorii interni care determina procesele de crestere si dezvoltare a individului?

a. ereditatea

b. factorii geoclimatici

c. alimentatia

92. Care sunt factorii externi care determina procesele de crestere si dezvoltare a unui individ?

a. mecanismele neuroendocrine

b. alimentatia

c. ereditatea

93. Autonomia in educatie fizica si sport presupune:

a. capacitatea de organizare dobandita in urma instruirii

b. capacitatea de practicare independenta a exercitiilor fizice

c. capacitati si tehnici de autoorganizare, autoapreciere

94. In alegerea exercitiilor din procedeul "in circuit" este necesar respectarea urmatoarelor conditii:

a. exercitiile sa fie cat mai simple si cunoscute de toti elevii

b. rata de crestere a incarcaturii sa se modifice numai dupa un numar de lectii

c. sa se utilizeze ingreuieri submaximale si maxime

95. Exercitii fizice folosite in scoala in cadrul lectiei de educatie fizica se clasifica, in functie de natura efortului fizic, astfel:

a. ciclice, aciclice si combinate

b. statice, dinamice si mixte

c. segmentare, globale si partiale

96. Printre elementele componente ale indemanarii se enumera:

a. supletea si elasticitatea articulara, tempoul

b. ambilateralitatea, amplitudinea si ritmul

c. mobilitatea si elasticitatea musculara

97. Tendintele in educatie fizica si sport specificate in literatura de specialitate sunt:

a. autonomia in educatie fizica si sport si tratarea diferentiata a subiectilor pe grupe

valorice de nivel motric

b. problematizarea in educatie fizica si sport

c. instruirea programata

98. Tratarea diferentiata pentru a putea fi aplicata trebuie sa indeplineasca unele conditii, cum sunt?

a. nu poate fi conceputa decat in prezenta specialistului

b. trebuie precedata de o instruire temeinica a subiectilor

c. pentru a putea fi aplicata este necesara cunoasterea si aplicarea particularitatilor

subiectilor

99. Modelarea se aplica in educatie fizica:

a. ca metoda de invatamant, instruire

b. ca optiune a elevilor din clasele mari

c. ca activitate organizata pe grupe valorice

100. Modelul se defineste ca:

a. o succesiune de operatii prin care se rezolva probleme tipice

b. o impartire a continutului instruirii pe parti componente

c. un mijloc simplificat care imita in intregime un sistem complex

101. Algoritmizarea presupune:

a. o individualizare a instruirii printr-o succesiune de operatii

b. o succesiune de operatii care sa rezolve situatiile standardizate

c. o participare constienta si activa

102. Lectia de educatie fizica este forma de baza deoarece:

a. se desfasoara pe baza unor programe elaborate de ministerul de resort

b. are un volum precizat saptamanal, de la prescolari pana la invatamantul superior

c. se asigura continuitatea predarii

103. Planul calendaristic semestrial se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. in planul calendaristic semestrial trebuie sa se gaseasca obiectivele specifice

fiecarei teme si continutul sistemelor de actionare

b. deriva din planul anual si se intocmeste sub forma descriptiva

c. precizeaza modelul de educatie fizica, obiectivele generale, finalitatile instructiv

educative

104. Proiectarea in educatie fizica si sport se defineste ca:

a. un document care insumeaza continutul si modul de desfasurare a lectiei de

educatie fizica

b. o gandire a cadrului didactic de specialitate care elaboreaza unele raspunsuri

logice la intrebarile care apar din perspectiva realizarii lectiei

c. o actiune in care sunt fixate etapele activitatii pentru o anumita perioada de timp

105. Stiinta educatiei fizice poate fi considerata stiinta intrucat aceasta:

a. are relatii cu alte stiinte

b. are obiect propriu de studiu

c. face parte din sistemul general al educatiei

106. Teoria educatiei fizice poate fi definita ca:

a. generalizarea practicii educatiei fizice sub forma cunostintelor stiintifice, ordonate sistematic, care reflecta si dezvaluie esenta si legile aplicarii ei

b. generalizarea practicii sportului sub forma cunostintelor stiintifice si datelor

obiective, care reflecta principiile, metodele si organizarea pregatirii si intrecerilor

din diferite discipline, ramuri si probe sportive

c. actul motric, repetat sistematic si constient in scopul realizarii obiectivelor

educatiei fizice si sportului

107. Dezvoltarea fizica poate fi identificata cu:

a. actul motric

b. pregatirea psihica

c. pregatirea fizica

108. Observarea vizuala externa a corpului se realizeaza prin:

a. examen somatoscopic

b. examen antropometric

c. kinetoterapie

109. Examenul antropometric consta in efectuarea de masuratori ce vizeaza:

a. observarea in plan frontal

b. lungimea bustului

c. observarea in plan sagital

110. Dezvoltarea fizica si corporala armonioasa reprezinta:

a. finalitate (obiectiv general)

b. obiectiv mediu (intermediar)

c. obiectiv special (operational)

111. Prevenirea si corectarea atitudinilor si deficientelor fizice reprezinta:

a. finalitate (obiectiv general)

b. obiectiv mediu (intermediar)

c. obiectiv special (operational)

112. Formarea unor calitati psihice reprezinta:

a. finalitate (obiectiv general)

b. obiectiv mediu (intermediar)

c. obiectiv special (operational)

113. Cresterea si dezvoltarea normala a corpului, a indicilor morfo-functionali reprezinta:

a. finalitate (obiectiv general)

b. obiectiv mediu (intermediar)

c. obiectiv special (operational)

114. Mentinerea unei stari optime de sanatate reprezinta:

a. finalitate (obiectiv general)

b. obiectiv mediu (intermediar)

c. obiectiv special (operational)

115. Gimnastica aplicata se desfasoara in diferite domenii sub forma:

a. gimnastica sportiva

b. gimnastica aerobica

c. gimnastica igienica

116. Dansul ca forma de practicare a exercitiilor fizice, vizeaza:

a. realizarea unei educatii armonioase

b. obiectivele ce urmeaza sa fie realizate

c. practicarea unor forme simple de alpinism

117. La nivelul cadrelor didactice de educatie fizica, evidenta elevilor, pe clase, cuprinde

urmatoarele:

a. metodologia de aplicare a sistemului

b. proiectul didactic (planul de lectie)

c. datele antropometrice si somatice ale elevilor

118. Evidenta activitatii de educatie fizica si sportiva scolara, la nivelul colectivului de catedra, cuprinde urmatoarele:

a. evidenta participarii elevilor la competitiile sportive si a rezultatelor obtinute

b. proiectul didactic (planul de lectie)

c. datele antropometrice si somatice ale elevilor

119. Una dintre etapele urmarite in evaluarea activitatii de educatie fizica si sportiva scolara este:

a. notarea

b. dezvoltarea calitatilor motrice de baza

c. perfectionarea deprinderilor motrice utilitar aplicative

120. Ca sistem de actionarea pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza, se foloseste unul dintre cele enumerate:

a. exercitii sub forma de circuit continuu, sau cu pauze foarte scurte, in ritm

uniform, cu o durata de 5 - 7 minute

b. alergari accelerate si lansate

c. insusirea unor deprinderi motrice cu caracteristici precizate in coordonare si ritm

121. Ca sistem de actionarea pentru dezvoltarea calitatii motrice indemanarea, se foloseste unul dintre cele enumerate:

a. exercitii libere si cu obiecte, aparate, efectuate din alte pozitii initiale sau cu

schimbarea directiei, sensului sau ritmului

b. alergari cu schimbare de ritm

c. aprecierea si verificarea curenta prin activitati globale si intreceri sportive

122. Ca sistem de actionarea pentru dezvoltarea calitatii motrice forta, se foloseste unul dintre cele enumerate:

a. exercitii de front si formatii

b. repetarea unor procedee tehnico - tactice din jocurile sportive, pe o durata

continua de 5 - 10 minute

c. exercitii cu caracter de tractiune si impingere, catarare, tarare, transport de

greutati usoare (1-3 kg)

123. Ca sistem de actionarea pentru dezvoltarea rezistentei, avem:

a. accelerari accelerate si lansate

b. repetarea unor procedee tehnico - tactice din jocurile sportive, pe o durata

continua de 5 - 10 minute

c. treceri rapide dintr-o pozitie in alta

124. Exersarea frontala se utilizeaza atunci cand se folosesc:

a. executari ale unor actiuni tactice

b. exercitii din grupa actiunilor de front si formatii

c. executarea unor exercitii pentru dezvoltarea calitatilor motrice

125. Exersarea pe perechi se utilizeaza atunci cand se folosesc:

a. executari ale unor actiuni tactice

b. exercitii din grupa actiunilor de front si formatii

c. unele elemente din gimnastica de baza si acrobatica

126. In veriga Organizarea colectivului de elevi pot fi folosite urmatoarele:

a. exercitii din scoala alergarii si sariturii

b. parcursuri utilitar - aplicative

c. ruperi de randuri si adunari in diferite formatii

127. Dobandirea unor indici superiori morfologici (somatici) si functionali ai organismului asigura:

a. principala metoda folosita pentru acordarea notelor elevilor

b. stabilirea rolului si importantei practicarii exercitiilor fizice, a sportului si a

turismului

c. dezvoltarea fizica armonioasa (si echilibrata)

128. Una dintre etapele in formarea deprinderilor motrice este:

a. a consolidarii, fixarii deprinderilor motrice

b. a evaluarii deprinderilor motrice

c. a consolidarii, fixarii calitatilor motrice

129. Finalitatea ca un concept adoptat de UNESCO este definit ca:

a. scop, tel de atins, indiferent de mijloacele la care recurgem

b. proces complex care implica scopul marcat de cauza, directie si efect

c. scop, tel de atins, ce poate avea mici abateri, functie de individ, proba, conditii

130. Prima finalitate a activitatilor de educatie fizica si sport, cu implicatii in pastrarea sanatatii publice este considerata:

a. dezvoltarea fizica si corporala armonioasa

b. intarirea si mentinerea sanatatii

c. prevenirea si corectarea deficientelor

131. Din cele trei surse principale din care izvoraste performanta sportiva: valoarea biologica si a personalitatii sportivului, cea intelectuala exprimata de corpul de specialisti si timpul, doua sunt variabile si una constanta. Sursa constanta este:

a. componenta intelectuala

b. timpul

c. valoarea biologica si a personalitatii sportivului

132. Selectia poate fi definita ca:

a. un proces organizat si repetat de depistare a talentului

b. o etapa unica de evidentiere a talentului

c. un proces continuu, neintrerupt de triere a valorilor

133. In "Sistemul national de selectie" din tara noastra actioneaza 5 tipuri de criterii:

a. medicali, somatofiziologici, biomotrici, psihologici, tehnici

b. medico-sportivi, somatofiziologici, biochimici, psihologici, motrici

c. morfofiziologici, psihologici, biologici, motrici, tehnici

134. Teoria suprarefacerii sau a supracompensatiei este legata de principiul antrenamentului:

a. continuitatii

b. pregatirii multilaterale

c. individualizarii

135. Criteriul sanogenetic este eliminatoriu in:

a. selectia primara

b. selectia secundara

c. selectia finala

136. Varsta biologica este:

a. in concordanta deplina cu varsta cronologica

b. intotdeauna mai mare decat varsta cronologica

c. mai mare sau mai mica decat varsta cronologica

137. Antrenamentul autogen este:

a. metoda de refacere dupa efort

b. metoda care consta din relaxarea musculara si controlul unor functii vegetative

c. metoda de antrenament variabil

138. Selectia primara a copiilor si juniorilor se efectueaza cu mijloace specifice de catre:

a. profesorul de educatie fizica de la clasa

b. profesorul-antrenor din cadrul clubului sportiv interesat

c. de catre toti factorii interesati, avand o pregatire specifica

139. Durata efortului depus de sportivul ce se pregateste pentru activitatile competitionale poate fi calculat prin:

a. complexitatea efortului

b. densitatea motrica

c. numarul de mijloace utilizate

140. Sistemul cardiovascular la pubertate:

a. se dezvolta lent

b. se dezvolta rapid

c. stagneaza

141. Aspectele caracteristice tehnico-tactice si fizice ale sportivului, evidentiate in timpul

competitiei sunt relevate de:

a. graficul de joc

b. graficul de concurs

c. graficul de cursa

142. Analiza temporala si spatiala a parcursului din cadrul probei este ilustrata sugestiv de:

a. graficul de joc

b. graficul de concurs

c. graficul de cursa

143. In cadrul sporturilor de echipa, eficienta apare din eforturile insumate ale fiecarui individ in parte, si sunt obiectivizate prin:

a. graficul de joc

b. graficul de concurs

c. graficul de cursa

144. Daca energia rezulta din descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP) si a

fosfocreatinei (PC), eforturile poarta numele de:

a. eforturi anaerobe alactacide

b. eforturi anaerobe lactacide

c. eforturi aerobe

145. Factorul biologic limitativ in eforturile anaerobe alactacide este reprezentat de:

a. acumularea de acid lactic

b. sistemul neuromuscular

c. capacitatea organismului de a suporta datoria de O2.

146. Complexitatea efortului ca parametru al efortului se refera la:

a. gradul de dificultate al actelor motrice

b. durata efortului

c. cresterea nivelului de solicitare a organismului

147. Cantitatea totala de lucru mecanic efectuat reprezinta:

a. volumul efortului

b. intensitatea efortului

c. densitatea efortului

148. Pentru aceeasi treapta a intensitatii efortului, nivelul de solicitare a organismului se situeaza cu atat mai sus cu cat capacitatea de efort:

a. este mai mare

b. este mai mica

c. ramane constanta in timp

149. Durata efortului in raport cu durata unei lectii de antrenament sau competitie:

a. este aceeasi

b. este mai mare

c. este mai mica

150. In procesul de antrenament, raportul dintre durata efortului si durata pauzei ce urmeaza dupa acesta reprezinta:

a. intensitatea efortului

b. densitatea efortului

c. complexitatea efortului

151. Metodica actuala de antrenament preconizeaza pentru cresterea capacitatii de efort, in toate ramurile de sport:

a. lectii zilnice de antrenament si adeseori mai multe sedinte pe zi

b. alternarea zilelor de antrenament cu zile de pauza

c. lectii zilnice de antrenament cu o singura sedinta pe zi

152. Oboseala musculara locala produsa prin eforturi cu acelasi volum, intensitate, durata si densitate:

a. este aceeasi in eforturile complexe cat si in cele simple

b. este mai mare in eforturile complexe decat in cele simple

c. este mai mica in eforturile complexe decat in cele simple

153. Ce factor asigura fondul energetic al performantei, stimuland cresterea indicilor functionali si morfologici si, in consecinta, a calitatilor motrice, deci sporirea capacitatii generale de efort a organismului ?

a. factorul pregatirii tehnice

b. factorul pregatirii fizice

c. factorul pregatirii tactice

154. Ce factor este reprezentat de ansamblul mijloacelor cu o structura identica sau apropiata de actiunile (gesturile) motrice prevazute de regulamentul de concurs, prin care sportivul sau echipajul, insusindu-si-le, concretizeaza performanta diferentiata specific ?

a. factorul pregatirii fizice

b. factorul pregatirii tehnice

c. factorul pregatirii teoretice

155. Ce structuri fundamentale prin care se obtine performanta, cele care compun tesatura

concursului si constituie obiectul principal al procesului de invatare si perfectionare ?

a. procedee tehnice

b. structuri tehnice

c. elemente tehnice

156. Cum se numesc actiunile motrice concrete prin care elementul tehnic se valorifica in

desfasurarea unui joc sportiv ?

a. procedee tehnice

b. structuri tehnice

c. sisteme tehnice

157. Prin ce se exprima maniera proprie a unui sportiv de a efectua un procedeu tehnic sau altul?

a. structura tehnica

b. stilul tehnic

c. elementul tehnic

158. Factorul pregatirii tehnice apeleaza in principal la:

a. pregatirea psihica

b. mijloacele de pregatire specifica initierii, consolidarii si specializarii sportivului

c. pregatirea teoretica

159. Supraantrenamentul poate fi considerat ca fiind:

a. starea de oboseala cronica a sportivului, caracterizata prin inrautatirea

performantelor sportive

b. proces complex prin care se inlatura din organism perturbarile produse de efort

c. forma de oboseala patologica acuta

160. Propriu sporturilor de echipa, presupunand dispunerea jucatorilor in teren si valorificarea lor diferita in fazele de atac si de aparare in vederea obtinerii superioritatii si a concretizarii ei prin goluri marcate sau puncte inscrise reprezinta:

a. sistemul de joc

b. conceptia de joc

c. stil de joc

161. Elaborat pentru o situatie concreta si inclus in conceptul de joc acest concept este sinonim cu:

a. sistem de joc

b. planul de joc

c. stil de joc

162. Insumand caracteristicile somatice, fizice si tehnice ale jucatorilor unei echipe, acest concept este definit de:

a. sistem de joc

b. planul de joc

c. stil de joc

163. Componenta de baza a factorului pregatirii tactice, care se manifesta intr-o forma combinata, intrucat este alcatuita in egala masura din calitatile fizice, psihice si deprinderi motrice si include un sistem de structuri care se rezolva mai intai mintal si apoi motric este:

a. actul tactic

b. actiunea tactica

c. activitatea tactica

164. Urmatorul concept reprezinta ansamblul miscarilor automatizate, structurate intr-o anumita succesiune, prin care se rezolva o sarcina tactica si care se caracterizeaza prin precizie, ritmicitate si similitudine a miscarilor la fiecare reluare:

a. actiune tactica

b. pricepere tactica

c. deprindere tactica

165. La ce calitate motrica se refera definitia: "capacitatea omului (biologica si psihica) de a invinge o rezistenta exterioara masurata in kilograme, cu ajutorul halterelor si dinamometriei"?

a. rezistenta

b. forta

c. mobilitatea

166. Aparitia si durata formei sportive depinde in principal de:

a. numarul mijloacelor de refacere a organismului dupa efortul din concurs

b. efortul depus in perioada de pregatire

c. numarul si natura efortului depus in proba sau sportul respecti

167. Autonomia in antrenamentul si concursul sportiv este:

a. un mijloc de baza folosit in pregatirea fizica

b. o tendinta metodologica moderna in activitatea sportiva

c. o metoda de refacere dupa antrenament si concurs

168. La ce calitate motrica se refera definitia: "capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumita intensitate, un timp mai indelungat, fara scaderea eficientei activitatii depuse, in conditiile reprimarii starii de oboseala" ?

a. viteza

b. forta

c. rezistenta

169. Rezistenta motrica, analizata din punct de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi regionala cand angajeaza:

a. mai putin de 1/3 din totalul grupelor musculare

b. intre 1/3 si 2/3 din volumul total al masei musculare

c. jumatate din totalul grupelor musculare

170. La ce calitate motrica se refera definitia: "capacitatea de a executa o miscare data sau o suita de miscari intr-un timp cat mai scurt" ?

a. indemanarea

b. coordonarea

c. viteza

171. Elaborarea sistemului competitional sportiv, tine seama de:

a. sportivii angrenati in organizare

b. strategia nationala de dezvoltare a sportului

c. componentele sistemului competitional

172. Campionatul ca forma competitionala larg raspandita, are ca punct final:

a. antrenarea unui numar cat mai mare de participanti

b. acordarea titlului de campion

c. organizarea intrecerilor sportive pe baza tabelelor Berger

173. La ce calitate motrica se refera definitia: "capacitatea de a selectiona si efectua rapid si corect actiuni motrice, adecvate unor situatii neprevazute, cu o eficienta crescuta"?

a. mobilitatea

b. indemanarea

c. viteza

174. La ce calitate motrica se refera definitia: "capacitatea omului de a utiliza la maximum potentialul anatomic de locomotie intr-o anumita articulatie sau in ansamblul articulatiilor corpului, concretizata prin efectuarea unor miscari cu amplitudine mare"?

a. indemanarea

b. coordonarea

c. mobilitatea

175. S-a constatat ca amplitudinea miscarilor creste in situatia in care irigarea cu sange:

a. ramane constanta in muschiul care se intinde

b. scade in muschiul care se intinde

c. creste in muschiul care se intinde

176. Mobilitatea ce asigura o amplitudine mare si maxima doar in articulatiile solicitate de deprinderile tehnice proprii unei ramuri sau probe sportive, este:

a. mobilitatea specifica

b. mobilitatea relativa

c. mobilitatea optima

177. Competitia sportiva reprezinta:

a. metoda de refacere dupa antrenament

b. ansamblu de intreceri, concursuri sportive

c. modalitate de dezvoltare a capacitatii de perfectionar

178. Intre cerintele formulate de principiul individualizarii se afla:

a. valorificarea la maxim a aptitudinilor proprii fiecarui sportiv

b. pregatirea polivalenta a sportivului

c. marirea duratei antrenamentului

179. Factorii antrenamentului sportiv cuprind:

a. pregatirea conditiilor de antrenament

b. pregatirea fizica

c. durata efortului in antrenament

180. Factorul pregatirii teoretice reprezinta:

a. un mijloc de refacere dupa concurs

b. un factor al antrenamentului sportiv

c. mijloace principale de asigurare a bazei sportive necesare in antrenamentul

sportiv

181. Planul de pregatire cu durata cea mai lunga si care are profilul de document macrociclic este:

a. planul de perspectiva

b. planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa)

c. planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)

182. Planul de pregatire cu durata medie si care are profilul de document mezociclic este:

a. planul de perspectiva

b. planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa)

c. planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)

183. Calitatile motrice combinate cuprind:

a. forta

b. supletea

c. rezistenta in regim de forta

184. Unitatea de baza a planificarii antrenamentului, cu cea mai scurta durata, dar cu incarcatura cea mai de detaliu a procesului de pregatire este:

a. planul de lectie (de antrenament)

b. planul anual

c. planul de etapa

185. Modelul ce cuprinde profilurile morfologic, fiziologic, biochimic, biomotric si psihologic este considerat in activitatea sportiva:

a. model al campionului (olimpic sau mondial)

b. model de antrenament

c. model de concurs (olimpic sau mondial)

186. Refacerea dirijata, reechilibrarea biologica sau regenerarea trofica este considerata un proces complex metodico-pedagogic si medico-biologic, in care, prin folosirea dirijata a unor mijloace fiziologice, naturale sau de sinteza, provenite din mediul extern sau intern, se urmareste revenirea la "homeostazia" organismului la nivelul avut anterior efortului si chiar depasirea acestuia prin realizarea, conform teoriei lui Folbort a:

a. supracompensarii

b. compensarii

c. recuperarii

187. Aeroionizarea naturala negativa a aerului are efecte:

a. pozitive asupra organismului

b. negative asupra organismului

c. fie pozitive, fie negative, functie de poluare

188. Se sustine ca modificarile adaptative la fusul orar spre vest, fata de cele spre est:

a. sunt mai greu suportate

b. sunt mai usor suportate

c. au acelasi grad de suportabilitate

189. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: formarea si dezvoltarea multilaterala a personalitatii, atitudinea fata de pregatire, spirit colectivist, disciplina constienta, conduita morala, colaborare si combativitate in concurs, motivatia, traseu scolar-profesional, fac parte din urmatoarea categorie:

a. conceptuali

b. psiho-sociali si educativi

c. organizare si conducere

190. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: unitati sportive de performanta, antrenori, sportivi legitimati, sportivi clasificati, specialisti, fac parte din

urmatoarea categorie:

a. organizatorico-administrativi

b. economico-financiari

c. organizare si conducere

191. La alergarea de rezistenta, transformarea alergarii in mers se considera:

a. abandon

b. se inregistreaza timpul daca termina cursa

c. se inregistreaza timpul dar cu penalizari daca termina cursa

192. La ce se refera urmatoarea definitia: ". sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare indeplinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le urmareste in desfasurarea sa" ?

a. metodele de pregatire

b. principiile didactice

c. factorii specifici

193. Efortul anaerob alactacid dureaza:

a. pana la 1 minut

b. 10-20 secunde

c. 5-7 secunde

194. Stilul tehnic reprezinta:

a. maniera proprie de executie a procedeului tehnic

b. repetitivitatea actiunii motrice

c. calea principala a dezvoltarii capacitatilor motrice

195. Eforturile prestate pe baza energiei eliberate prin procese biochimice in care intervine O2 intra in categoria eforturilor:

a. aerobe

b. anaerobe

c. mixte

196. In cadrul formulei de determinare directa a volumului efortului Lm = mgh, h reprezinta:

a. marimea obiectului sau a individului

b. distanta parcursa de obiect sau de individ

c. acceleratia gravitationala

197. La ce se refera textul din urmatoarea definitie: "Proces organizat si repetat de depistare timpurie a disponibilitatilor innascute ale copilului, juniorului, cu ajutorul unui sistem complex de criterii.." ?

a. stiinta sportului

b. selectia

c. planificarea antrenamentului

198. Factorul pregatirii psihice in antrenamentul sportiv contribuie la:

a. refacerea organismului dupa efort

b. formarea caracterului si dezvoltarea personalitatii

c. fixarea cunostintelor pregatirii teoretice

199. Ce reprezinta capacitatea organismului de a efectua contractii musculare scurte pe fondul unei tensiuni musculare mai indelungate ?

a. forta in regim de rezistenta

b. rezistenta in regim de viteza

c. viteza in regim de rezistenta

200. Planul de lectie (de antrenament) cuprinde:

a. organizarea colectivului de sportivi

b. partea pregatitoare

c. pregatirea selectiva a aparatului locomotor