Obligativitatea scolara

OBLIGATIVITATEA SCOLARA

Obligativitatea scolara reprezinta o norma sociala legiferata la nivelul sistemelor moderne de învatamânt care vizeaza responsabilizarea comunitatilor educative nationale, teritoriale si locale, în contextul unor politici de democratizare a învatamântului si a instruirii.

Evolutia acestei norme sociale angajeaza structura de organizare a sistemelor moderne de învatamânt cu efecte pedagogice semnificative, la nivelul proiectarii planului de învatamânt si a programelor scolare de baza.

Istoria reformelor scolare consemneaza astfel prelungirea învatamântului obligatoriu (de la 4 la 5-6-7-8-9 ani, iar în ultimul timp chiar ia 10-12 ani) care este de regula, în egala masura, general si gratuit (vezi Dictionar de pedagogie, 1979, pag. 311; învatamântul din alte tari, 1990).

Conceptul operational de obligativitate .scolara defineste imperativele administrative care angajeaza raspunderea speciala a 'actorilor educatiei' (parinti, profesori, alti reprezentanti ai comunitatii) care trebuie sa sustina nu numai frecventa, ci si reusita copiilor în învatamântul general prelungit pâna Ia vârsta de 16 ani. Aceste imperative marcheaza o linie de politica scolara care vizeaza atât protejarea personalitatii copilului, aflat în plin proces de formare-dezvoltare cât si sustinerea evolutiei societatii prin cresterea stocului de educatie si de instructie care asigura largirea bazei de selectie a valorilor necesare în toate domeniile socioprofesionale (vezi Dictionnaire actuel de l'education, 1993, pag.932).