Finalitatile procesului de invatamant

Finalitatile procesului de invatamant

Finalitatile reprezinta directiile, orientarile strategice ale functionarii invatamantului, intr-o anumita perioada istorica a dezvoltarii social economice si culturale a unei societati. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre 'ideologice' sociale si pe baza modelelor de personalitate implicate in procesele de instruire.

Principalele categorii pedagogice ale finalitatilor implicate in dezvoltarea continuturilor de tip educational sunt scopurile si obiectivele, ele reprezentand elemente specifice curriculum-ului scolar / universitar.

Scopurile, desemeneaza in sens general:

- intentionalitati ale proceselor instructiv-educative, de diferite nivele si tipuri de generalitate diferite;

- achizitiile la care studentii aelevii) urmeaza sa ajunga la finele unui proces de instruire;

- in maniera specifica, desemneaza schimbarile ce urmeaza sa se produca in constiinta si conduita individului;

- capacitati si atitudini realizate pe intervale mari de timp

Obiectivele, reprezinta achizitii psiho-comportamentale specifice

aactiuni sau operatii), concrete, observabile si controlabile dupa un interval redus de timp.

Relatiile care se pot stabili intre scopuri si obiective sunt dinamice si pot surprinde urmatoarele elemente:

- obiectivele sunt indicatori in raport cu scopurile, rolul lor fiind acela de a clarifica sau preciza mai bine natura si importanta scopurilor urmarite;

- scopurile nu pot fi identificate direct, unica modalitate de cunoastere a lor o reprezinta corelarea cu obiectivele

comportamentale aacestea din urma, in sens sumativ, pot atesta

atingerea scopurilor;

- scopurile neinsotite de obiective, raman formulari abstracte si foarte vagi, care pot crea obstacole si dificultati in proiectarea activitatilor educationale;

-formularea scopurilor este obligatorie deoarece ele dau unitate si perspectiva obiectivelor si evita riscul atomizarii si dispersarii acestora;

Nivelele de analiza ale obiectivelor educationale demosntreaza o mare diversitate tipologica, ca rezultat al folosirii unor criterii extrem de diferite. Recomandabila este o analiza multinivelara, aplicand criterii variate dupa cum urmeaza:

a. natura achizitiei preconizate;

b. continutul la care se conexeaza;

c. gradul de generalitate sau de specificitate;

d. functiile pedagogice indeplinite;

e. timpul relativ de realizare;

f. caracterul comun sau diferential

Importanta abordarii multinivalare este data de faptul ca profesorul poate sa stabileasca complexitatea obiectivelor intentionate, sa efectueze o planificare mai buna, sa varieze gradul de generalitate, sa realizeze oportun evaluarea, sa reflecteze la tratarea diferentiata.

Un element definitoriu al obiectivelor il reprezinta clasificarea lor pe clase si domenii comportamentale, dupa cum urmeaza:

- domeniul cognitiv, dezvoltat de teoreticieni ca Bloom, Gagne,

Guilford, d' Hainaut, ordoneaza obiectivele de la simplu la

complex, astfel incat pot fi identificate urmatoarele categorii

comportamentale:

1. Cunoastere areceptare)

2. Intelegerea

3. Aplicarea

4. Analiza

5. Judecata de valoare

6. Creatia

Aceste categorii, cunoscute in literatura de specialitate si sub

denumirea de taxonomia lui Bloom, cuprind in sinteza

continuturi cum ar fi: asimilare, formare de capacitati si

deprinderi intelectuale, creatia;

- domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni, cum ar fi:

Krathwohl, Landsheere, Raven, French , prezinta urmatoarea

organizare:

1. Receptare

2. Reactie;

3. Valorizare;

4. Valorizare;

5. Organizare;

6. Caracterizare

- domeniul psihomotor, dezvoltat de Simpson, introduce

urmatoarele trepte:

1. Percepere;

2. Dispozitie;

3. Reactie dirijata;

4. Automatism;

5. Reactie complexa;

Avantajele clasificarii obiectivelor pe clase si categorii comportamentale sunt multiple si constau in faptul ca:

- ofera un evantai larg de tipuri de obiectiva, aflate la dispozitia

cadrului didactic;

- sustin procesul de planificare si proiectare, stabiliind treptele

necesare de parcurs;

- sustin procesul de operationalizare al obiectivelor;

- contribuie la perfectionarea activitatilor scolare evaluative.

Operationalizarea obiectivelor educatiei: in sens general, un obiectiv operational desemeneaza procesul de transpunere a unui obiectiv in termeni de operatii, actiuni si manifestari observabile.

In sens tehnic, inseamna enuntarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile si masurabile

Principala tehnica de operationalizare a obiectivelor educatiei in cazul nostru operationalizarea obiectivelor educationale, cuprinde parcurgerea urmatoarelor etape:

a. Descrierea obiectivului in termeni de comportament

observabili;

b. Enuntarea conditiilor sub care elevii vor proba ca au ajuns la

schimbarile preconizate de obiectiv;

c. Stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea

succesului sau a nivelului de performanta acceptabila;

Alte cateva remarci cu privire la formularea obiectivelor predarii in termeni de comportament observabil, sunt legate de faptul ca aceste formulari trebuie sa se refere la activitatea elevului, sa se centreze pe actiuni, procese, operatii constatabile si sa desemeneze un rezultat imediat al instruirii. Alte solutii pentru operationalizarea obiectivelor identificate in literatura de specialitate sunt cautarea cuvintelor actiuni si introducerea criteriului de evaluare,etc.

Importanta operationalizarii obiectivelor este data de faptul ca:

- elimina interpretarea subiectiva;

- garanteaza respectarea finalitatilor proiectate;

- orienteaza profesorul in activitatea de proiectare;

- ajuta la o mai buna diagnoza a dificultatilor in invatare;

- se pot converti foarte usor in instrumente de evaluare.

De foarte multe ori insa, formularea in termeni operationali presupune si o serie de prejudicii cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operationalizate anu toate comportamentel sunt observabile imediat), presupun eforturi mai mari pentru cadrele didactice, etc.