OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE Geografie / Geologie

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CONCURSUL NATIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE IN

INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

Geografie / Geologie

GEOGRAFIE

NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborata pentru examenul de titularizare in invatamant in functia didactica de predare-invatare, la specialitatea geografie a fost analizata, readaptata si rearanjata in sedinta grupului de lucru, iar continuturile rezultate au fost discutate si validate in comisia nationala de specialitate, la data de 29 septembrie 2003.

Obiectivul major a fost actualizarea continuturilor si raportarea acestora la exigentele curriculum-ului scolar si ale reformei invatamantului. In acest sens au fost indepartate anumite teme din programa scolara de specialitate, inlocuite cu alte teme al caror corespondent in necesarul de pregatire pentru invatamantul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate continuturile didacticii geografiei. Continuturile au vizat prezentarea exigentelor pentru examenul de titularizare atat la geografie cat si la didactica specialitatii si care, la randul lor, sa ofere candidatilor posibilitatea exprimarii nivelului de pregatire initiala, precum si competentele specifice functiei de cadru didactic.

Competente pentru un cadru didactic cu functia de predare-invatare si aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare:

1. Sa cunoasca continuturile teoretice ale temelor cuprinse in programa de specialitate si de didactica specialitatii;

2. Sa structureze continuturile unitatilor de invatare si sa le transfere in variate situatii de cunoastere si de aplicare in practica didactica.

3. Sa transpuna, corect si complet, achizitiile obtinute in domeniile specialitatii si ale didacticii acesteia in activitatea de predare-invatare a geografiei, precum si in practica evaluarii nivelului de pregatire a elevilor.

4. Sa actualizeze informatiile din oferta bibliografica si sa le integreze in procesul de extindere a rationamentelor si judecatilor de valoare.

5. Sa-si evalueze capacitatile cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, reglandu-si competentele si stilul didactic.

6. Sa elaboreze analize si sinteze, situatii-problema si modele de convergenta si divergenta a informatiilor de specialitate si de didactica geografiei.

GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de titularizare in invatamant,

incepand cu anul scolar 2004/2005

I. GEOGRAFIE GENERALA

A. GEOGRAFIA FIZICA

Notiuni de geografie matematica. Elemente ale reprezentarilor cartografice ale Pamantului. Reteaua cartografica: meridiane si paralele; latitudinea si longitudinea; scara grafica si scara numerica. Harta. Miscarile Pamantului.

Meteorologie si climatologie. Atmosfera: compozitie si structura. Fluxurile de energie radianta care strabat atmosfera si bilantul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii si anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitatiile, vantul: caracteristici si repartitie. Climatele Pamantului.

Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele si marile: proprietati fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenti), influenta oceanelor asupra mediului continental. Raurile si fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului si retelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunare. Tipuri genetice de lacuri si repartitia lor geografica.

4. Geomorfologie.

Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitationale (tasare, sufoziune, alunecarile de teren), fluvio-torentiale: spalarea in suprafata.

Versantii: tipuri de evolutie, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena.

Relieful creat de apele curgatoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, campii de nivel de baza.

Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii si conglomerate, calcare.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocuri (faliat), eolian.

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (in formele vulcanice).

Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan si de calota), relieful periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, tipuri de tarm.

Biogeografie.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) si rolul lor in distributia latitudinala si altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica.

6.Geografia solurilor

Componentele si proprietatile solului. Raspandirea geografica a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursa naturala. Utilizarea si protectia solurilor.

7. Geografia mediului

Factorii geoecologici.

Tipuri de mediu si distributia lor latitudinala (medii naturale, medii antropizate, medii antropice).

Surse de poluare si categorii de poluanti (poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica). Masuri de combatere a efectelor poluarii. Protectia capitalului natural si conservarea biodiversitatii la nivel local si regional. Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale, rezervatii naturale, refugii, monumente ale naturii.

B. GEOGRAFIA UMANA

1. Geografia populatiei si asezarilor umane. Evolutia numerica a populatiei; diferentieri teritoriale. Miscarea naturala: variatia teritoriala a principalelor componente. Mobilitatea teritoriala a populatiei. Tipuri de migratii si cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de varsta, medii, religii, etnii, rase, socio-economica). Raspandirea populatiei pe Glob. Factorii care conditioneaza repartitia si densitatea populatiei. Particularitati ale repartitiei populatiei urbane si rurale. Forme de aglomerare umana. Clasificarea oraselor.

2. Evolutia hartii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor.

3. Geografia economica

3.1 Geografia productiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solara, energia eoliana, energia geotermica. Minereuri de fier si mangan; valorificarea lor industriala. Resurse si minereuri neferoase; localizare si valorificare. Industria constructiilor de masini, chimica, lemnului, materialelor de constructii, usoara si alimentara. Factori si forme de localizare a industriei. Marile concentrari industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltarii agriculturii pe Glob. Limitele spatiului agrar. Tipuri de peisaje agrare.

3.2 Geografia circulatiei, turismului si schimburilor economice internationale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene si speciale. Marile porturi. Turismul international. Tipuri de turism. Regiuni si centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internationale. Dezvoltarea economica si echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabila si de ecodezvoltare). Probleme ale globalizarii economiei. Principalele regiuni de integrare economica.

II. GEOGRAFIA ROMANIEI

A. Geografia fizica. Evolutia paleogeografica si resursele minerale utile.

1. Relieful. Munti, podisuri, dealuri si campii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafete de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferentiate pe treptele majore de relief: munti, podisuri si dealuri, campii.

2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitatiile; vantul. Regionarea climatica a teritoriului Romaniei.

3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare si raspandirea lor. Configuratia retelei hidrografice si modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunarea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri si repartitia lor teritoriala. Marea Neagra.

4. Biogeografie

Succesiunea zonelor si etajelor de vegetatie in Romania (zona stepei, zona silvostepei, zona padurilor nemorale, etajul padurilor, etajul subalpin si etajul alpin).

Regionarea biogeografica a Romaniei.

Protectia si conservarea biodiversitatii in Romania. Parcurile nationale. Rezervatiile biosferei: Delta Dunarii, Retezat si Rodna.

5. Solurile

Zonalitatea, intrazonalitatea si azonalitatea. Solurile din Romania: clase, tipuri si raspandirea lor.

6. Geografia mediului

Categorii de medii naturale in Romania. Tipuri majore de peisaje si gradul lor de naturalitate.

Artificializari ale mediului in Romania. Mediul urban si disfunctionalitatile specifice.

B. Geografia umana

1. Populatia. Vechimea si continuitatea populatiei autohtone in spatiul carpato-danubian-pontic. Miscarea migratorie si naturala a populatiei. Repartitia si densitatea populatiei. Structurile populatiei.

Asezarile omenesti.

2.1. Asezarile urbane. Vechimea si continuitatea vietii urbane. Raspandirea si tipologia oraselor. Probleme privind dezvoltarea urbana in Romania. 

2.2 Asezarile rurale. Tipologia satelor romanesti dupa pozitie, marime, fizionomie (forma, structura si textura vetrei), functie si gradul de dispersie. Tendinte in evolutia satului romanesc.

3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, hidroenergia. Structura si raspandirea productiei de energie electrica. Structura si raspandirea teritoriala a industriei. Caracterizarea generala a transporturilor si cailor de comunicatie. Fondul funciar si potentialul agricol. Zone de productie agricola. Potentialul turistic natural si cultural-istoric al Romaniei. Regiuni si centre turistice. Comertul.

4. Geografia regionala a Romaniei. Caracterizarea complexa a unitatilor si subunitatilor geografice de ordinul I si II. Carpatii si depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile Vestice, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Dobrogei, Litoralul romanesc al Marii Negre, Campia Romana, Campia de Vest, Delta Dunarii.

III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

Trasaturi geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord si de Sud, Australia si Oceania); unitati fizico-geografice: Campia Chinei de Est (Marea Campie Chineza), Campia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podisul Braziliei, Campia Amazonului, Muntii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Campia Est-Europeana, Alpii. Concentrari urban-industriale: Rin, Middland, Est-Atlantica, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri - caractere specifice, tendinte si contraste in evolutia lor.

Caracterizarea geografica a unor tari: Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

IV. LUCRARI PRACTICE

Citirea si interpretarea hartilor la scari diferite. Cunoasterea orizontului local prin cercetarea pe teren - organizarea cercetarii, echipamente si mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetatie, populatie, asezari. Reprezentarea grafica si cartografica a datelor statistice si a informatiilor geografice.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie

Erdeli G., Braghina C., Frasineanu D. (2000) - Geografia economica mondiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

Erdeli G.si colaboratorii (1999) - Dictionar de geografie umana, Editura Corint, Bucuresti.

Erdeli G., Dumitrache L. (2001) -Geografia populatiei, Editura Corint, Bucuresti.

Gastescu P. (2003) -Hidrologia continentala, Editura Transversal, Targoviste.

Gastescu P., Murarescu O., Bretcan P. (2004) -Oceanografie, Editura Transversal, Targoviste.

Grigore M. (1979) - Reprezentarea grafica si cartografica a formelor de relief, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

Iatu C., Muntele I. (2002) - Geografia economica, Editura Economica, Bucuresti.

Ielenicz M. si colab. (1999) - Dictionar de Geografie fizica, Editura Corint, Bucuresti.

Ielenicz M. (2000) - Dealurile si podisurile Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Buc.

Ielenicz M. (2000) - Geografie generala - geografie fizica, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Buc.

Ielenicz M., Patru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) - Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti.

Ielenicz M. (2004) - Geomorfologie, Editura Universitara, Bucuresti.

Ilinca N. (1999) - Geografia urbana, Editura Atlas Multimedia, Bucuresti.

Ilinca N. (2003) - Geografie umana. Populatia si asezarile omenesti, Editura Corint.

Lupascu Gh., Jigau Gh., Varlan M. (1998) - Pedologie generala, Editura Junimea, Iasi.

Lupascu Angela (2001) - Biogeografie, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

Marin I. (1995) - Continentele, Geografie regionala, Editura Universitatii Bucuresti.

Nastase A. (1983) - Cartografie - Topografie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Pisota I., Buta I. (1983) - Hidrologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974) - Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti.

Posea Gr. (2003) - Geografia fizica a Romaniei, partea I, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Buc.

Posea Gr. (2004) - Geografia fizica a Romaniei, partea II, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Buc.

Surd V. (2003) - Geografia asezarilor omenesti, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

24. Velcea Valeria, Savu Al. (1982) - Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor romanesti, E.D.P., Buc.

Velcea Valeria (2002) - Geografia fizica a Romaniei, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu.

Vespremeanu E. (1993) - Oceanografia, Editura Universitatii, Bucuresti.

*** 1983 - Geografia Romaniei, volumul I, "Geografia fizica", Ed. Academiei Romane, Bucuresti.

*** 1987 - Geografia Romaniei, volumul III, "Geografia Carpatilor si Depresiunii Transilvaniei". Editura Academiei Romane, Bucuresti.

***1992 - Geografia Romaniei, volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editura Academiei Romane, Bucuresti.

*** Anuarul statistic 2003 (datele statistice inregistrate la recensamantul din martie 2002)

Manualele scolare alternative V - XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)

DIDACTICA GEOGRAFIEI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE IN INVATAMANT

1. Principiile predarii-invatarii geografiei. Aplicarea principiilor didactice si geografice in activitatea didactica.

Continutul invatamantului geografic.

2.1. Notiunea de continut al invatamantului si caracteristicile acestuia. Surse si criterii de selectie a continutului invatamantului. Factorii care determina integrarea si ierarhizarea continutului invatamantului geografic.

2.2. Transpunerea continutului invatamantului geografic in curriculum-ul scolar.

2.2.1. Planul-cadru pentru invatamantul geografic, programele scolare si manualele scolare. Curriculum-ul scolar, delimitari terminologice si conceptuale. Curriculum National si Curriculum la Decizia Scolii. Terminologia specifica si elementele de continut ale curriculum-ului scolar.

2.2.2. Formarea la elevi a reprezentarilor si notiunilor geografice.

2.2.3. Dimensiuni si finalitati educationale ale geografiei.

3. Strategiile didactice

3.1. Metode de invatamant utilizate in predarea-invatarea geografiei.

3.1.1. Notiunea de metoda de predare-invatare. Functiile si taxonomia metodelor de predare-invatare.

3.1.2. Metodele de instruire centrate pe actiunea profesorului (povestirea, descrierea si explicatia).

3.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversatia, demonstratia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hartii in activitatea didactica, experimentarea, proiectul).

3.1.4. Metodele de instruire bazate pe actiune (exercitiul, algoritmizarea, activitatile practice, jocul geografic).

3.1.5. Procedee si instrumente de lucru cu rol complementar in predarea-invatarea geografiei (munca cu manualul scolar, cartea, folosirea tablei si a caietului de notite).

3.1.6. Utilizarea soft-ului AEL in predarea-invatarea geografiei.

3.2. Mijloacele de invatamant utilizate in predarea-invatarea geografiei: functii, clasificari si integrarea lor in actul didactic.

Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant geografic.

4.1. Tipuri de unitati de invatare si lectii de geografie.

4.2. Succesiunea evenimentelor instruirii intr-o lectie de geografie.

4.3. Consultatiile si meditatiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.

4.4. Activitatile didactice extrascolare.

5. Proiectarea activitatii de predare-invatare a geografiei - conditie a unei activitati didactice reusite. Delimitari terminologice.

5.1. Continutul si algoritmul proiectarii didactice.

5.2. Functii si niveluri ale proiectarii activitatii de predare-invatare-evaluare (macroproiectarea si microproiectarea didactica).

5.3. Obiectivele procesului de invatamant geografic si operationalizarea lor.

5.4. Proiectarea lectiei de geografie.

6. Evaluarea rezultatelor invatarii.

6.1. Evaluarea - componenta a procesului de invatamant.

6.2. Functiile evaluarii.

6.3. Tipuri de evaluare.

6.4. Metode si procedee in evaluarea continua.

6.5. Tipuri de rezultate ale invatarii.

6.6. Metode si tehnici de evaluare a achizitiilor si rezultatelor invatarii.

6.7. Proceduri si instrumente de evaluare complementara.

6.8. Tipuri si instrumente de examinare.

6.9. Testarea nationala si examenele.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit I. (coord) (1988) - Curs de Pedagogie, Bucuresti, T.U.B.

2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I.O., Potolea D. (2001) - Prelegeri pedagogice, Iasi, Ed. Polirom.

3. Cucos C. (2000) - Pedagogie generala, Iasi, Ed. Polirom.

4. Dulama M. (2001) - Elemente din didactica geografiei, Casa de Editura "Atlas - Clusium", SRL, Cluj - Napoca.

5. Ilinca N. (2002) - Didactica geografiei, Editura Corint, Bucuresti.

6. Ilinca N., Lazar N., Nedelcu A. (2002) - Geografia mediului inconjurator. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.

7. Ilinca N. (2002) - Geografia Romaniei, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.

8. Landsheere G. (1975) - Evaluarea continua a elevilor si examenele, E.D.P., Bucuresti

9. Mandrut O., Apostol Gabriela (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc.

Mandrut O. (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, Bucuresti.

Nicola I. (2000) - Tratat de pedagogie scolara, Bucuresti, Ed. Aramis.

Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) - Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, Bucuresti.

*** 1999 - Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucuresti.

Stoica A. (coord.) (2001) - Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, Bucuresti, Editura Prognosis.

Stoica A. (2003) - Evaluarea progresului scolar. De la teorie la practica, Bucuresti, Editura Humanitas Educational.

*** 2001 - Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, Bucuresti.

*** 2001 - Ghid metodologic pentru aplicarea programei scolare din aria curriculara Om si societate, Bucuresti.

MEC (CNC), 1999, Bucuresti - Curriculum National, Programe scolare pentru clasele V-VIII, volumul 6, Aria curriculara Om si Societate.

MEC (CNC), 2003, Bucuresti - Curriculum National, Programe scolare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)

MEC (CNC) - Curriculum National 2001, Bucuresti, Programe scolare pentru clasele XI-XII, volumul 5, Aria curriculara Om si Societate.

GEOLOGIE

NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborata pentru examenul de titularizare in invatamant pentru functia de predare-invatare, la specialitatea Geologie a fost analizata in sedinta grupului de lucru si aprobata in comisia nationala.

Programa propusa pentru Didactica geologiei a fost adaptata exigentelor actuale ale curriculum-ului scolar si ale eficientizarii procesului de invatamant geologic si a fost discutata si aprobata in comisia nationala.

Deoarece continuturile de predare - invatare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleasi competente vizate a fi atinse de profesorul care aspira la concursul de titularizare in invatamantul preuniversitar.

Competente pentru un cadru didactic cu functia de predare-invatare si aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:

Sa cunoasca continuturile teoretice ale temelor cuprinse in programa de specialitate si de didactica specialitatii;

Sa structureze continuturile unitatilor de invatare si sa le transfere in variate situatii de cunoastere si de aplicare in practica didactica.

Sa transpuna, corect si complet, achizitiile obtinute in domeniile specialitatii si ale didacticii acesteia in activitatea de predare-invatare a geologiei, precum si in practica evaluarii nivelului de pregatire a elevilor.

Sa actualizeze informatiile din oferta bibliografica si sa le integreze in procesul de extindere a rationamentelor si judecatilor de valoare.

Sa-si evalueze capacitatile cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, reglandu-si competentele si stilul didactic.

Sa elaboreze analize si sinteze, situatii-problema si modele de convergenta si divergenta a informatiilor de specialitate si de didactica geologiei.

GEOLOGIE

Programa pentru examenul de titularizare in invatamant,

incepand cu anul scolar 2004/2005

I.            Geologie generala

Obiectul si domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte stiinte. Miscarile Pamantului si efectele lor geologice. Structura interna a Pamantului. Litosfera si placile litosferice. Campurile terestre: definitii, elemente, variatii si efecte geologice.

Elemente de geodinamica interna. Magmatismul: procese si produse magmatice. Vulcanismul: alcatuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activitatii vulcanice. Miscarile tectonice: cauze si caractere generale. Miscarile seismice: cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

Elemente de geodinamica externa. Actiunea geodinamica a atmosferei, hidrosferei si biosferei. Tipuri de roci rezultate.

Actiunea antropica. Conservarea mediului.

II.        Cristalografie si mineralogie

Reteaua cristalina a mineralelor. Elemente si legaturi de retea. Retele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologica a poliedrelor cristaline. Clase si sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociatii cristaline.

Mineralogie. Proprietatile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relatii in chimism, structura si proprietatile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase si grupe de minerale.

III.     Petrologie

Procese si roci magmatice. Proprietatile generale si originea magmelor. Procese magmatice si postmagmatice. Rocile magmatice: constituenti, chimism, structura, textura, clasificare. Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice si filoniene; caracterizare generala. 

Procese si roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice si biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenti, structura. Descrierea familiilor si a claselor de roci sedimentare.

Metamorfismul si rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Conditiile geologice ale metamorfismului si tipuri de metamorfism. Chimismul si mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea si caracterizarea principalelor roci metamorfice.

IV.     Geologie structurala si geotectonica

Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, sectiuni geologice, coloane litostratigrafice.

Structuri primare ale rocilor sedimentare si magmatice.

Raporturi de concordanta si discordanta. Tipuri de discordante.

Stress si deformare. Stress si strain. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor si mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrica si genetica. Panze tectonice. Diapirismul si structurile diapire: elemente, origine, tipuri.

Elemente de tectonica globala. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii placilor. Dinamica placilor si procesele legate de zonele de subductie.

Regiunile stabile si zonele mobile (geosinclinale). Evolutia geosinclinalelor in conceptia tectonicii placilor.

V.        Stratigrafie si geologie istorica

Stratigrafia. Datarea relativa si absoluta a formatiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formatiunilor geologice. Scara geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a conditiilor paleotectonice si paleoclimatice.

Geologia istorica. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile si evolutia paleogeografica in timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pamantului: Eonul Precambrian si Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).

VI. Geotectonica Romaniei

Unitati de platforma. Evolutia geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platforma Moldoveneasca. Platforma Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesica: alcatuire si structura.

Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa si depresiunile intracarpatice. Carpatii in contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.

METODICA PREDARII GEOLOGIEI

Obiectul si importanta metodicii predarii geologiei

Definitia didacticii geologiei

Relatiile geologiei cu stiintele psihopedagogice;

Legaturile dintre geologie ca stiinta si obiect de invatamant cu alte discipline studiate in invatamantul preuniversitar

Aplicarea principiilor didactice in lectiile de geologie.

Organizarea procesului de predare-invatare a geologiei.

Componentele procesului de invatamant geologic.

Obiectivele instructiv-educative ale predarii geologiei.

Strategiile didactice

Metode de invatamant si utilizarea lor in predarea-invatarea geologiei.

Mijloace de invatamant utilizate in predarea-invatarea geologiei: Functiile si taxonomia mijloacelor de invatamant. Folosirea machetelor si mulajelor in actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice si cartografice in predarea-invatarea geologiei (harti geologice, litofaciale, hidrogeologice, sectiuni geologice si coloane stratigrafice). Utilizarea formelor si modelelor cristalografice in predarea-invatarea notiunilor de cristalografie; Utilizarea colectiilor de esantioane in predarea notiunilor de mineralogie, petrografie si paleontologie. Mijloace moderne utilizate in studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)

5. Integrarea informatiilor oferite de aplicatiile geologice de teren si vizitele la muzeul geologic in actul de predare-invatare a geologiei.

Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant geologic.

Lectia de geologie. Tipologia lectiei.

Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase si lectii.

Pregatirea profesorului pentru lectie.

Proiectarea activitatii de predare - invatare a geologiei. Functiile proiectarii didactice. Niveluri ale proiectarii procesului de invatamant. Proiectarea lectiei de geologie. Proiectarea semestriala. Proiectarea anuala.

7. Evaluarea rezultatelor invatarii. Functiile generale ale evaluarii. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii. Proceduri si instrumente de evaluare complementara.

BIBLIOGRAFIE

1. Anastasiu N. (1988), Petrologie sedimentara. Ed,Tehnica, Bucuresti.

2. Bleahu M. (1983), Tectonica globala, vol.I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 

3. Bleahu M. (1989), Tectonica globala, vol.II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

4. Dragomir B. (1994), Geologie fizica generala. Tipografia Universitatii, Bucuresti.

5. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E. (1979), Mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

6. Mutihac V. (1990), Structura geologica a teritoriului Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti

7. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

8. Radulescu D. (1981), Petrologie magmatica si metamorfica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

9. Sandulescu M . (1984), Geotectonica Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti

10. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universitatii, Bucuresti.

11. Tataram Nita (1984), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.I, Editura Tehnica, Bucuresti

12. Tataram Nita (1988), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.II, Editura Tehnica, Bucuresti

13. Ticleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generala, Editura Universitara Bucuresti

Didactica Geologiei

1. Cerghit I. (coord) (1988), Curs de Pedagogie, Bucuresti, T.U.B.

2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I. O., Potolea D. (2001), Prelegeri pedagogice, Iasi, Editura Polirom.

3. Cucos C. (2000), Pedagogie generala, Iasi, Ed. Polirom.

4. Erhan V., Dumitrascu C. (1988), Metodica Predarii geologiei, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi

5. Ionescu M., Radu I. (1995), Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj.

6. Landsheere G. (1975), Evaluarea continua a elevilor si examenele, E.D.P., Bucuresti

7. Nicola I. (2000), Tratat de pedagogie scolara, Bucuresti, Ed. Aramis.

8. Stoica A. (coord.) (2001), Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, Bucuresti, Editura Prognosis.

9. Stoica A. (2003), Evaluarea progresului scolar. De la teorie la practica, Bucuresti, Editura Humanitas Educational.