Pedagogie

Pedagogie

Curriculum scolar

Conceptul de curriculum - sens :

extensiv (larg) prin curriculum se intelege anticiparea, proiectarea/conceperea unei activitati educationale prin armonizarea obiectivelor continuturilor strategiilor didactice, formelor de organizare a activitatii, evaluarile rezultatelor scolare si reglarii activitatii.

restrictiv (restrans) integreaza in interactiune toate componentele procesului de invatamant prin care elevii asimileaza anumite experiente de invatare.

Didactica generala : obiecte (obiective); continuturi; strategii ce cuprind metode; procedee si mijloace de invatamant; forme de organizare; evaluarea rezultatelor elevilor.

Acestea corelate exprima sensul larg de curriculum in conceptia moderna; in sens restrans semnifica fie continutul fie documentul care e consemnat continutul.

Cercetare/studiu curricular

pe parcursul desfasurarii orei profesorul cerceteaza, studiaza cum decurge ora;

profesorul trebuie sa se adapteze la situatiile care apar pe parcursul desfasurarii lectiilor.

Tipuri de curriculum:

a)      curriculum nucleu 70-75% (trunchi comun saucorecurriculum sau c. obligatoriu sau de baza) este continutul obligatoriu pentru scolile de acelas profil, acelas an de invatamant; din acest continut se evalueaza extern la examenele nationale (teza cu subiect unic, bac, etc). C.N. este elaborat in comisii de specialitate, comisii nationale de specialitate si aprobat de Ministerul Educatiei Cercetarii..la propunerea Centrului National de Curriculum si Evaluare.

b)      Curriculum la decizia scolii 25-30% are ca actiune de a exista respectarea unor inclinatii, interese, preocupari ale elevilor. Acesta are 3 forme:

extins - in nr. de ore scoala opteaza pt sugestiile de teme/continuturi pt o disciplina sau arie curriculara sugerate de autoritatea generala.

dezvoltat

combinarea lor

Documentele curriculare

Planul cadrului de invatamant, programa scolara manualul scolar, metodologia, ghidul, etc.

Planu de invatamant: 1) ariile curriculare;

2) nr de ore minim si maxim pe arii disci-plinare si pe displicina;

3) cicluri curriculare.

Ariile curriculare-grupele de discipline scolare ce au obiective comune - 7 arii curiculare: limba si comunicare; matematica si stiinte; om si societate; arte; educatie fizica; tehnologii; consiliere si orientare.

Principalele cicluri curriculare sunt periodizari ale scolii ocupand mai multi ani de studiu, chiar din trepte scolare diferite ce au in comun anumite finalitati.

Ciclul achizitiilor fundamentale => grupa mare pregatitoare si clasele I si II

Ciclul de dezvoltare => clasele III-VI

Ciclul de observare si orientare => clasele VII-IX

Ciclul de aprofundare => clasele X-XI

Ciclul de specializare => clasele XII-XIII.

Teoria si metodologia instruirii si evaluarii

(procesul de invatamant; continutul procesului; metodologia didactica; forme de organizare si desfasurare a instruirii; proiectarea pedagogica; normativitatea didactica).

Procesul de invatamant

Conceptul de proces de invatamant este un subsistem al sistemului educational care semnifica o activitate complexa de predare, invatare, evaluare, realizata in institutii scolare, universitare in vederea atingerii obiectivelor educationale formale. Este cadru principal de organizare a activitatii de instruire educationala din scoala.

Argumente: procesul de invatamant are caracter planificat, organizat, sistematic, progresiv; el e condus, dirijat, indrumat de catre un personal competent; are continut instructiv formativ educativ; rezultatele sunt evaluate intern si extern; proces intensiv; proces decisiv pentru punerea bazelor personalitatii elevilor la o varsta si decisiv pentru crearea viitoarei competente.

planificarea = programa scolara.

Procesul de invatamant ca interactiune intre predare, invatare, evaluare.

Procesul de invatare inseamna unitatea dintre predare si evaluare. Presupune obligativitate, interactiune a doi actori sociali (profesor-elev). In acceptie moderna predarea e inteleasa ca activitate de conducere a invatarii, realizata in trei momente: a) pregatirea; b) predarea propriu-zisa in clasa; c) activitatea de analiza si eveluare a predarii.

A preda inseamna: a stabili obiective; a prelucra contintul; a esentializa, a sistematiza, a structura; a selecta si utiliza mujloace de invata-mant; a stabili conditiile optime a desfasurarii activitatii; a proiecta anumite activitati; a explica, a demonstra, a analiza, a raspunde intrebarilor, a cerceta, a studia, etc.; a motiva elevii; a coopera etc.

Abordarea sistematica a procesului de invatare a caracterului formativ educativ al procesului de invatare => orice achizitie in sfera comportamental psihica realizata prin efort individual, pe baza experientei individuale, prin antrenarea proceselor psihice elementare in vederea/scopul unei mai bune echilibrari a organismului la mediul sau specific de viata.

Procesul de invatamant ca proces de invatare, predare, evaluare => invatarea umana semnifica orice achizitie in domeniul psihic comporta-mental, realiazta prin participarea personala, prin activarea tuturor proceselor activitatilor si fenomenelor psihice, indeosebi a proceselor psihice secundare si superioare (gandirea emotionala, imaginatia, vointa, procesele afective superioare, specific umane, sentimentele, motivatia) si a comunica-rii si a limbajului verbal in vederea unei adaptari superioare la mediul socio-cultural si profsional specific.

Invatarea umana este foarte diversificata. Eficienta activitatilor de predare si invatare este determinata considerabil de competenta si atitudinea profesorului.

Procesul de invatamant ca act de comunicare. Comunicarea intervine in toate procesele de invatare. Ea semnifica orice schimb de obiecte, valori, informatie, schimb realizat in mediul social, tehnologic, material. Prin comunicare se intelege un schimb de informatii. Comunicarea educationala este comunicare umana ce determina comunicarea informatio-nala. Comunicarea educationala este un transfer de informatii formale. Comunicarea didactica = educatia formala + comunicare educationala.

Comunicarea didactica:

a)      instructiv educativa;

b)      comunicare totala;

c)      comunicare semantica si ectosemantica;

d)      comunicare accesibila;

e)      comunicarea trebuie sa respecte structurile lingvistice si cognitive ale elevilor;

f)        emisia mesajului sa fie clara, corecta, sa respecte un anumit ritm;

g)      materialul sa fie structurat, esentializat, sa se sugereze modalitati de reprezentare a continutului (activa, iconica, simbolica, mixta);

h)      repertoriul cadrului didactic sa fie intr-o anumita relatie cu repertoriul elevilor;

i)        sa se evite "supraincarcarea" curriculara;

j)        sa se utilizeze ori de cate ori este posibil diferite forme ale rationa-mentului si nu numai;

k)      sa se valorifice resursele contextuluitehnici de argumentare, de contra-argumentare, de ilustrare a continutului cu ajutorul materialului didactic si a mijloacelor de invatamant;

l)        in procesul comunicarii didactice profesorul si elevii trebuie sa invete sa asculte;

m)    sa urmareasca realizarea functiilor de cunoastere si reprezentativ simbolica la olalta cu functia cognitiva, ludica si persoasiva.

Schema unei comunicari

Elemente: emitatorul, codul, mesajul, canal de transmisie, receptor, conexiune inversa, repertoriul emitatorului, repertoriul receptorului.

Receptorul poate fi emitator si receptor in acelas timp.

Conexiunea inversa este informarea enuntata cu privire la efectele mesajului transmis de catre receptor.

Decodificarea este surprinderea sensului mesajului.

Circuite reprezinta eliminarea factorilor pertubatori pe canalul de transmisie pt asigurarea decodificarii corecte si asigurarea unui mediu psihic optim; sa se asigure accesibilitatea anumitor principii existente zonei optime de interes.

Procedee de invatamant - abordarea sistematica - 3 grupe de factori a principiului de invatamant:

factori de intrare in sistem: obiective, continuturi, resurse umane (elevi, studenti, profesori), resurse materiale, resurse metodologice, relatii, raporturi, resurse de instruire, forme de organizare si desfasurare a activitatii, evaluarea rezultatelor.

Factori de iesire din sistem: a) concretizate in rezultate; b) calitatea componentelor.

Caracterul predominant formativ-educativ al principiului de invatamant reprezinta unitatea dintre informativ si formativ in principiul de invatamant.

I (informativ) => dobandirea de cunostiinte.

Procesul dominant este asimilarea.

Informativ ↔ Formativ → Gandire

↓ ↓ => personalitatea

Simtire Vointa

Asimilarea + Acomodarea = adaptare a personalitatii la mediul specific al activitatii.

Educarea => estetice si artistice

Educarea frumosului in arta, natura si societate.

Sistemul este un ansamblu de elemente, erarhizate, de la simplu la complex, avand un centru de comanda si control, elemente aflate in interactiune. Orice transformare, modificare ce depaseste un anumit prag intocmit la nivelul unei componente a sistemului antreneaza modificari la nivelul intregului sistem si invers.

Metodologia instruirii

* Precizari terminologice: metoda didactica; procedeu didactic; strategie didactica; metodologie didactica si tehnologie didactica. * Functii ale metodelor. * Alegerea si integrarea metodelor de invatamant in lectii si activitati. * Directii privind dezvoltarea metodologiei didactice. * Sistemele metodelor de invatamant.

Metodologia procesului de invatamant inseamna ca, cadrul didac-tic in proiectarea demersului instructiv-educativ e necesar sa raspunda cel putin la cateva intrebari pentru a asigura o coerenta si rigoare mai mare actiunii pe care o desfasoara: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi sti ca ceea ce am realizat corespunde cu ceea ce mi-am propus?

Metoda de invatamant este o maniera de lucru, un mod de a actio-na, contribuie la organizarea si desfasurarea optima a procesului de instruire. Este fie o practica rationalizata si generalizata, fie rezultatul unor cercetari experimentale confirmate prin rezultatele cestora. E deopotriva instrument al profesorului si al elevului, contribuie atat la asimilarea unor continuturi, la formarea unor capacitati/competente, cat si la verificarea rezultatelor invatarii. E o cale de acces spre redescoperirea unor continuturi, spre cunosterea stiin-tifica, creatie. E o conditie externa importanta a invatarii. E un ansamblu de variante/alternative. E o cale, drum, mod de lucru pentru atingerea obiective-lor propuse in interactiune cu obiectivele si continutul. Pe baza achizitiilor din psih. Ed. Se propun niste moduri de a actiona.

Metodele sunt un ansamblu de actiuni si operatii mintale si efective.

Metodele didactice sunt selectate si aplicate pentru realizarea continuturilor educatiei formale si extrascolare. In toate situatiile metodele presupun cu necesitate: cooperare, interactiune, comunicare.

Metodele vizeaza atat organizarea cat si conducerea procesului de instruire. Metodele didactice pot fi explicate ca un ansamblu de variante, alternative si procedee.

Procedeele didactice sunt tehnici subordonate metodelor ce tin in mod expres de actiune: procedee de concentrare; de structurare a conti-nutului; de organizare; de motivare; crearea unui anumit climat ed. Criterii:

a)      dupa ponderea utilizarii;

b)      dupa rol.

daca ponderea e predominanta este metoda;

daca ponderea e restransa este procedeu.

Conceptul de metodologie (M) didactica; Ansamblu de metode si Teoria cu privire la natura si functiile metodelor

M instruirii = caracter dinamic, se dezvolta in concordanta cu evolutiile din societate in general, stiinta, tehnica. M a cercetarii stiintifice; M a evaluarii; M a cunoasterii personali-tatii elevilor.

Prin strategia didactica se intelege ansamblu de metode, procedee si mijloace de invatamant selectate si utilizate in lectii si activitati in vederea realizarii obiectivelor. E cea mai frecvent utilizata.

Prin tehnologie didactica intr-o acceptie de 70% se intelege ansamblul mijloacelor audio-vizuale. Intr-o acceptie mai larga se intelege activitatea de proiectare, desfasurare si evaluare a intregului proces educativ.

Functii ale metodelor

functii generale => comune tuturor metodelor;

functii specifice => apartin cu prioritate unei singure metode.

1) principalele functii: motivationala (mobilitate de atractie/respingere), informativa (dobandire de cunostiinte), cognitiva (gandire), formativa (spirit de observatie, cristalizeaza), normativa, instrumentala (intermediar intre profesor-elev).

Fiecare metoda indeplineste toate functiile comune, intr-o pondere diferita, unele dintre aceste functii predominante. Fiecare metoda are si o functie specifica. Astfel exercitiul are rolul prioritar de a contribui la formarea deprinderilor si priceperilor. Explicatia are rolul specific de a forma si dezvolta capacitatea de intelegere, conversatie, abilitatea de dialog, dezbaterea, argumentarea si contrargumentarea, de a dezvolta gandirea in general.

Selectarea si utilizarea metodelor in lectii si activitati

Alegerea metodelor de catre profesor trebuie sa se realizeze pe baza aplicarii unui sistem de criterii obiective si subiective.

Metodele se aleg in functie de: obiecte; natura continutului; tipul si varianta lectiei; rezultatele elevilor; nivelul pregatirii profesorului; mijloacele de invatamant, etc.

Combinatorica intre metode obiective, continuturi, mijloace.

M↔O↔C↔Mij

(Relatia dintre M↔O; M↔Mij)

Prin mijloace de invatamant se int. ansamblul fenomenelor din realitate disponibile spre utilizare, pt atingerea obiectivelor.

(nu se va lua in calcul, pentru alegerea metodelor de utilizat intr-o lectie, ipoteza inaccesibilitatii unei institutii de invatamant la anumite mijloace de invatamant).

Scara lui Dale

simboluri verbale;

simboluri vizuale (semne, figuri stilizate);

radio-inregistrari;

imagini fixe;

imagini animate, filme;

televiziune scolara;

expozitii;

excursii de studii;

demonstratii;

dramatizari-interpretari de roluri;3.

experiente inventate (modele, machete, simulari);2.

experienta semnificativa efectiva (baza-I)

Clasificarea metodelor didactice:

tendinte de evolutie a metodologiei:

diversificarea M.D. ca urmare a varietatii situatiilor de instruire;

accentuarea caracterului interactiv, a fi participativ;

amplificarea caracterului aplicativ al metodelor;

dezvoltarea caracterului formativ al metodelor (formarea tehnicilor de activitate interioara, dezvoltarea intelectuala si pe stilul de a invata si a cunoaste);

dezvoltarea caracterului inovativ si creativ al metodelor.

principalele criterii de clasificare:

a) dupa criteriul istoric deosebim metode → vechi, traditionale, clasice

→ noi

b)      dupa criteriul adecvarii la obiective avem metode → moderne

c)      dupa criteriul modului de organizare a metodelor de activitate → frontala

→ in grup

→ in perechi

→ independenta

d)      dupa functia, rolul indeplinit avem metode care privesc dobandirea de cunostinte, formare a cunostintelor.

e)      dupa gradul de aplicativitate → generale

→ speciale

f) dupa gradul activizarii mintale → algoritmice

→ semialgoritmice

→ nealgoritmice (creative)

f)        dupa criteriul izvorul cunoasterii

g)      dupa criteriul suportului informatiei

grupe mari de metode:

M. bazate pe cuvant (M de comunicare)

M. de exploatare

M. bazate pe actiune

M. de rationalizare

1) M. de comunicare:

a) orala → expozitive: povestirea, descrierea, expunerea, prelegerea, etc.

→ conversabile, interogative, dialogate: discutiile sau dezbaterile si problematizarea.

b) scrisa → lectura (tehnici de lectura)

c) bazate pe limbaj intern→ reflectia

2) M. de exploatare a activitatii:

a) directa: observatia si experimentul, cercetarea documentelor si a vestigiilor istorice.

b) mediata: demonstrative si modelare.

3) M. bazate pe actiune:

a) reale: exercitiul, studiul de caz, proiectul de cercetare, lucrarile practice.

b) simulare: jocurile didactice sau de rol, dramatizarea, invatarea pe simulatoare.

4) M. de rationalizare:

a) M. activitatii cu fisele

b) M. activitatii cu ajutorul calculatorului.

- metode alternative sau de invatare.

-metode - procedee: mozaicul, ciorchinele, palariile ganditoare, cubul, etc.

Algoritm de lucru pentru o metoda:

Explicatia => termenul e din latina etc..

=> e o metoda ce face parte din categoria metodelor de comunicare orala.

=> in esenta ex. consta in a surprinde relatia dintre cauza si efecte, a dezvalui semnificatia unor termeni, expresii, a clarifica anumite probleme, a deslusi continutul de idei a unui text, de a descoperi, a formula limbajul dintr-o comunicare, a dezvalui principiile de functionare a unui aparat, etc.

=> arie de aplicativitate foarte larga..

* principalii pasi ai acestui algoritm:

1) etimologia;

2) clasificarea;

3) esenta;

4) forma demonstratiei si instructajului;

5) interactiunea cu alte metode;

6) aria de aplicativitate si rolul.

Metoda conversatiei

Termenul este de origine latina si sugereaza analiza unui aspect.

Conversatia face parte din categoria metodelor de comunicare orala. In esenta conversatia este o metoda prin care profesorul instruieste elevii pe baza unui schimb ingenios de mesaje, idei, ca urmare a unei succesiuni de intrebari si raspunsuri care valorifica aspecte din experienta lor personala.

Conversatia euristica sau maieutica sau socratica inseamna sa reflectezi profund in interior, sa redescoperi.

Conversatia dogmatica (bazata pe intrebare-raspuns) este invatarea mecanica, toceala (opusa celei euristice).

Forme ale conversatiei: → introductiva

→ sistematizare

→ concluzionare partiala

→ finala (concluzie finala)

Conversatia poate fi clasificata dupa intrebari:

→ inchise

→ deschise

→ ipotetice

Cerinte ale intrebarii: sa fie clare; precise; corecte d.p.d.v. grama-tical; sa fie adresate intr-o succesiune logica; sa fie adresate intregului grup/clasa; sa se lase un timp de reflectie intre intrebare-raspuns, mai ales pentru cele deschise; sa aibe grad de dificultate diferit de gandire convergenta; intrebari de analiza; sinteza; comparatie; cauzale; ipotetice; evaluative; de apreciere, etc.

Teoria si metodologia evaluarii

Evaluarea rezultatelor scolare

1.Ev. in activitatea umana

Activ. Umana este reprez. in general prin caracter creator, voluntar, constient, PERFECTIBIL(prin instrumente elaborate de om =>evaluarea -II-)

Evaluarea-proces complex ce consta in stabilira rezultatelor unei activitati si a factorilor/conditiilor/cauzelor ce au condus la aceste rezultate, in scopul perfectionarii acesteia in etapele viitoare.

=>ev. contribuie la controlul calitatii si eficientei unei actiuni.

Prin ev. se asigura cresterea gradului de rigurozitate si sistematizare in activ. umane.

Rezultate

Obiective----- ----- -----Evaluare----- ----- -----

Cauze

2.Ev.-subsistem al proc. de invatamant

3.Ev. institutionala

4.Ev. cadrelor did.

Conceptul de evaluare

Ev.-proc. complex ce antreneaza 3 operatii independente:

Masurarea

Aprecierea

Decizia

1.Masurarea - operatia evaluarii prin care se constata rezultatele, prin starea unor anumite aspecte sau a sistemului de invatamant in ansamblu.

Se realizeaza prin intermediul unor probe/instrumente de evaluare-> calitatea masurarii este inevitabil influentata de:

calitatea instrumentelor de evaluare;

pregatirea evaluatorului

factori ai deontologiei profesionale

In principiu, MASURAREA consta in stabilirea corespondentelor intre elementele a 2 multimi => 1.a unor insusiri ce pot fi supuse unei atari operatii 2. O multime a simbolurilor: cifre, litere, expresii.

!Mas. nu presupune nici o apreciere.

2.Aprecierea - consta in formularea unor judecati de evaluare asupra rezultatelor masurate prin raportarea lor la criterii si standarde de evaluare.

Daca masurarea rezultatelor inseamna a stabili marimea lor, aprecierea lor inseamna a determina nivelul rezultatelor obtinute prin raportarea la criterii, standarde.

3.Decizia - consta in stabilirea unor concluzii pe baza masurarii rezultatelor dar mai ales a aprecierii acestora SI constatarea cauzelor care au condus la rezultatele respective si a masurilor ce se impun cu privire la desfasurarea viitoare a activitatii.

De regula, constanta in practica este masurarea, celelalte etape fiind ignorate.

Functii ale evaluarii:

de constatare a rezultatelor si a cauzelor

de diagnosticare si apreciere

predictiva (prognostica)

motivationala (poz. sau neg.)

de ierarhizare si clasificare

formativa

Strategii

Principalele strategii de evaluare:

→ evaluare initiala, predictiva sau diagnostica

→ evaluare formativa sau continua, ameliorativa

→ evaluare sumativa, cumulativa sau de bilant

Ele se aplica complementar, fiecare avand functii specifice definitorii precum si functii comune.

→ evaluarea predictiva, initiala sau diagnostica se realizeaza la inceputul unui program de instruire care poate fi o lectie, un modul sau capitol/unitate de invatare; la inceputul materiei pe un semestru sau la inceputul percurgerii unei materii pe un an.

Evaluarea initiala are ca functie/rol fundamental predictia, prognoza cu privire la reusita activitatii de invatare a elevilor intr-un nou program de instruire in functie de nivelul pregatirii anterioare.

Evaluarea predictiva implica constatarea nivelului de pregatire al elevilor (priceperi, deprinderi, abilitati, cunostiinte) si diagnosticarea acestui nivel (ce continuturi sunt intelese sau nu si care sunt partial asimilate).

→ evaluarea formativa este atunci cand probele de evaluare se admi-nistreaza prin raportare la continutul relativ restrans ca volum, corespunza-toare unor unitati logice ce se parcurg aproximativ 4-6 lectii sau chiar intr-o lectie atunci cand continutul acesteia are un rol deosebit in logica disciplinei.

Evaluarea formativa se raporteaza la elementele esentiale ale continutului lectiei si ofera informatii cu privire la gradul de asimilare a acestor elemente de catre fiecare elev.

Scopul ecsteia este → pentru a compesa, imbunatatii sau ameliora cunostiintele asimilate partial;

→ pentru a dezvolta si a solicita creativitatea elevilor cu privire la ceea ce au inteles;

→ pentru a recupera activitatea de invatare a acelor continuturi ce nu au fost deloc intelese;

→ permite ameliorarea , recuperarea neinelegerilor pe parcurs relativ imediat, inainte de a se acumula foarte multe neintelegeri, lacune, sau de a se consolida niste informatii.

→ evaluarea cumulativa, sumara sau de bilant se realizeaza pe conti-nuturi voluminoase, corespunzatoare unor intervale de timp mare.

Rolul este de a constata cat s-a asimilat din materie si cati elevi au asimilat-o.

Proiectarea didactica

Calitatea activitatii instructive educative necesita pregatirea acesteia si proiectarea riguroasa.

Proiectarea = conditie a unei activitati reusite.

Procesul de invatamant ca activitate sistematica impune organizare anticipata, distincta, caracterul probabilistic si hipercomplex al proiectului educational impune proiectarea acestuia.

Prin proiectare se intelege un ansamblu de procese si operatii de anticipare a desfasurarii aunei activitati la niveluri diferite de generalizare (lectie, capitol, semestru, an scolar) punand in armonie competentele procesului: obiective, continuturi, strategii didactice, forme de organizare si desfasurare, interactiuni intre profesor-elev, evaluare=>curriculum de proict.

Proiectarea presupune in unitate 3 planuri si momente:

→ planul teoretic anticipativ, momentul 1 - gandirea in plan mintal.

→ planul practic aplicativ, momentul 2 cand punem in aplicare ceea ce am gandit.

→ planul analizator evolutiv - ceea ce e activ, in desfasurare.

Aceste trei planuri ajuta la reglarea viitoarei activitate pe care va urma sa o proiacteze.

Structura generala a unei proiectii (are valoare de orientare, de ghidare): resurse de continut, resurse umane, resurse materiale, resurse de timp, evaluarea.

Structura orientativa:

Scoala Proict de lectie

Profesor

Practicantul..

Data.

Ora

Arie curriculara

Obiectul de invatare

Clasa

Subiectul lectiei.

Tipul lectiei

Obiective operationale(performante, competente)

Strategie didactica..(metodele, mijloacele de invatamant)

Bibliografie selectiva de specialitate.

Desfasurarea lectiei

Nota: insertiile de aceasta culoare sunt marca mainile stangi ale corneliei :p

Rosu indica ceva f important, din care e posibil sa fie formulat vreun subiect

Nu stiu ce modificari a adus si laura.o sa primiti o var. de la ea, ei i-am dat prima jumatate a cursurilor. In orice caz, var. de fata este valida 100% dupa pagina 6.