Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Predarea ca act comunicational

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Predarea ca act comunicational

Teoria moderna a procesului de instruire sintetizeaza in acelasi corp de cunostinte datele si concluziile oferite de doua domenii: teoria comunicarii si teoria invatarii.

Procesul de predare-invatare poate fi considerat ca o forma specifica de comunicare si in consecinta poate fi examinat prin prisma modelelor oferite de teoria comunicarii. Notam ca reusita actului pedagogic este data in buna masura de succesul actului de comunicare, ceea ce presupune anumite cerinte precise pentru lectia orala, pentru dezbaterea sau convorbirea etica, pentru elaborarea manualului etc.



Distingem in aceasta schema, mai intii, emitatorul si receptorul, care sunt - in situatia scolara -profesorul si elevul. Intre cele doua puncte (sursa si destinatar) se interpune „canalul' sau calea de comunicare. Pentru ca informatia sa treaca prin acest canal, ea trebuie redata intr-o forma apta de transmisie. Mesajul trebuie deci transpus iatr-un cod (sistem de semne si reguli de combinare a acestora), care sa fie comun ce! putin m parte emitatorului si receptorului (practic niciodata complet superpozabile). in schema de mai jos, aceasta relatie este redata de cele doua cercuri secante: unul din cercuri (Rg) indica repertoriul

emitatorului, al doilea (Rr) - repertoriul receptorului, iar partea hasurata marcheaza repertoriul comun (Rg intersectat cu Rr), care se largeste necontenit ca efect al invatarii.

Comunicarea insasi este o relatie; ea presupune - cum s-a spus - un cod interiorizat comun, care este in mod curent limba, impreuna cu mijloacele neverbale de expresie (mimica, gesturile etc.).

Limba reprezinta codul fundamental; in procesul comunicarii cuvantul si gestul, inclusiv mimica, formeaza un corp comun intr-un sistem de comunicare, la punctul de destinatie (R) mesajul urmeaza sa se transforme in forma sa originala: informatie, idee, concept etc. Evident, intre parteneri nu „circula' informatia propriu-zisa, ci mesajul purtat de undele sonore sau de semne grafice in cazul textului tiparit. Mesajul afectiv este transmis prin gesturi, mimica, postura corporala, precum si prin subtextul emotional al vorbirii. Desi inscrisa in lucruri - informatia nu este un „lucru'; ea se constituie ca atare la destinatie gratie unui subiect viu, inzestrat cu mecanisme de receptare si prelucrare. De notat ca orice emitator uman este „programat' in mod normal si ca receptor, situatia curenta fiind aceea de dialog.



Prin repertoriu se intelege - in teoria comunicarii - ansamblul de semne fixate in „memoria' individului si reguli logico-gramaticale de folosire a acestor semne. Alaturi de vocabularul insusit si de „sintaxa' comunicarii, trebuie sa includem aici si formele logice care constituie canavaua comunicarii profesor-elev. Relatia profesor-elevi are si o importanta dimensiune afectiva. Practic, profesorul preda - elevul invata; aceasta presupune convergenta si deschiderea reciproca, deci un suport motivational, participarea la un nucleu de valori comune pe care grupul social mai larg il propune celor doi termeni aflati in relatie. Profesorului i se cere apropiere, daruire, iar elevului i se sugereaza deschidere, receptare, sarguinta. Fara aceste valori, comunicarea devine precara. Th. Newcomb propune un model al actelor comunicative, bazandu-se pe ideea de convergenta axiologica, in situatii simple, doua persoane A si B comunica despre lucruri, evenimente (X), care fac parte din universul lor comun. Prin schematizare rezulta modelul A-B-X, in care opereaza doua categorii de vectori: pe de o parte deschiderea, atractia reciproca intre persoanele aflate in dialog, pe de alta parte - atitudinile lor fata de elemente terte (X): evenimente, persoane, valori, idei.

Raporturile dintre A si B sunt conditionate de atitudinile lor fata de aceste elemente terte. Atitudini identice sau apropiate sporesc deschiderea si convergenta reciproca, in timp ce atitudinile diferite sau opuse separa, distanteaza. Pretuind aceleasi lucruri - invatarea, realizarea prin profesiune, sarguinta etc. -profesorul si elevul se afla in fireasca rezonanta si comunicare. Evident, daca repertoriul emitatorului (notat mai sus Rg) si repertoriul receptorului (notat Rr) sunt total diferite (disjuncte) comunicarea nu este posibila; cele doua cercuri care redau relatia amintita ar fi complet exterioare unul altuia. Totodata, ca efect al invatarii, are loc extinderea progresiva a partii comune a celor doua repertorii (ceea ce indica in figura linia punctata).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1282
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site