RECOMANDARI PENTRU REDACTAREA RECENZIILOR, A LUCRARILOR SI A DIZERTATIILOR

RECOMANDARI PENTRU REDACTAREA  RECENZIILOR,  A LUCRARILOR DE LICENTA SI A DIZERTATIILOR

In elaborarea lucrarilor de licenta, a dizertatiilor, a recenziilor, proiectelor si a altor tipuri de texte folosite in procesul de evaluare recomandam sa fie recpectate regulile si principiile mentionate mai jos.

Aceste reguli si principii sintetizeaza practica academica din universitatile franceze si americane.

Pentru textele redactate in limbile romana si franceza folosirea semnelor diacritice este obligatorie. Absenta acestora duce la respingerea textului.

Pentru limba romana, normele ortografice sunt cele stabilite de Academia Romana.

RECENZIA

Recenzia precizeaza sub forma de titlu coordonatele lucrarii recenzate, potrivit instructiunilor din REFERINTE, urmate de numarul de pagini al volumului.

Recenzia va avea intre 6.000 si 10.000 de semne. Recenzia poate comporta note de subsol.

Recenzia va urmari:

Problematica generala in care se incadreaza lucrarea;

Pozitia autorului raportata la aceasta problematica;

Decuparea subiectului lucrarii si perspectiva metodologica adoptata de autor in tratarea subiectului cu evidentierea interesului subiectului lucrarii;

Prezentarea structurii lucrarii si, daca este cazul, a particularitatilor acesteia;

Enuntarea tezelor formulate de autor ;

Raportarea critica la tezele enuntate si argumentate de autor cu evidentiarea modului in care acesta si-a atins sau nu obiectivele anuntate;

Unde este posibil, addenda et corrigenda la informatiile cuprinse in lucrare;

Evaluarea critica generala a lucrarii.

LUCRAREA DE LICENTA

Lucrarea de licenta va avea urmatoarea pagina de titlu:

Lucrarea se va spriini in mod obligatoriu pe referinte bibliografice. Aceste referinte urmeaza sa fie precizate in note de subsol redactate potrivit instructiunilor din REFERINTE. Trimiterile bibliografice vor cuprinde in chip necesar pagina/paginile la care se gaseste informatia/ideea la care se face trimitere. Preluarea oricarei idei apartinand unui autor se precizeaza prin nota. Va fi evitata reproducerea in extenso a unor pasaje din bibliografie. Atunci cand aceasta preluare este absolut necesara, pasajul va fi pus intre ghilimele.

Lucrarea va fi structurata in paragrafe inlantuite logic. Fiecare paragraf va contine expunerea si dezvoltarea unui argument rezumat concis la inceputul paragrafului. Raporturile logice dintre paragrafe vor fi marcate prin articulatori logici.

Materia lucrarii va fi distribuita, in mod obligatoriu, in urmatoarele sectiuni: introducere, corpul lucrarii impartit in capitole, concluzia si bibliografia.

Introducerea (aproximativ 25% din lucrare) va parcurge urmatoarele etape:

Delimitarea ariei tematice a lucrarii;

Identificarea problemei din respectiva arie a carei importanta si/sau noutate justifica intocmirea lucrarii;

Decuparea din campul problematic ales a subiectului lucrarii si precizarea sensului pe care obiectul stiintific in cauza il capata in cadrul perspectivei tematice generale (enuntarea tezei);

Explicarea perspectivei teoretice adoptate si urmate in tratarea subiectului si in constructia  obiectului stiintific al lucrarii;

Asumarea si descrierea metodelor ce au fost intrebuintate in tratarea subiectului;

Precizarea si descrierea corpusului de surse si referinte pus la contributie in vederea tratarii subiectului; sublinierea caracterului de noutate a elementelor sau organizarii acestui corpus.

Corpul lucrarii (aproximativ 65% din volumul total) va fi de preferinta organizat in doua parti:

Primul capitol va fi consacrat explorarii stadiului cercetarilor privitoare la subiectul lucrarii sau la aria tematica din care acesta face parte, urmarindu-se cu precadere felul in care teza enuntata in introducere isi defineste caracterul de noutate in raport cu stadiul cunostintelor din domeniul respectiv;

Al doilea capitol va dezvolta si apara teza proprie a lucrarii prin dialectica argumentarii si a refutarii contra-argumentelor posibile.

Concluzia (5% din lucrare) va sintetiza, fara sa rezume argumentatia din corpul lucrarii, modul in care teza initiala ce a definit subiectul a fost confirmata sau infirmata in cuprinsul lucrarii. Este locul in care se subliniaza importanta si noutatea descoperirilor intelectuale la care a dus tratarea subiectului. In final, se va deschide o noua perspectiva argumentativa ce poate intemeia un nou obiect de cercetare.

Bibliografia (5% din lucrare) incheie lucrarea si cuprinde lista referintelor bibliografice utilizate redactata potrivit instructiunilor din BIBLIOGRAFIE.

DIZERTATIA

Dizertatia va avea urmatoarea pagina de titlu:

Dizertatia se va sprijini in mod obligatoriu pe referinte bibliografice. Aceste referinte urmeaza sa fie precizate in note de subsol redactate potrivit instructiunilor din REFERINTE. Trimiterile bibliografice vor cuprinde in chip necesar pagina/paginile la care se gaseste informatia/ideea la care se face trimitere. Preluarea oricarei idei apartinand unui autor se precizeaza prin nota. Va fi evitata reproducerea in extenso a unor pasaje din bibliografie. Atunci cand aceasta preluare este absolut necesara, pasajul va fi pus intre ghilimele.

Dizertatia va fi structurata in paragrafe inlantuite logic. Fiecare paragraf va contine expunerea si dezvoltarea unui argument rezumat concis la inceputul paragrafului. Raporturile logice dintre paragrafe vor fi marcate prin articulatori logici.

Materia lucrarii va fi distribuita, in mod obligatoriu, in urmatoarele sectiuni: introducere, corpul lucrarii impartit in capitole, concluzia si bibliografia.

Introducerea (aproximativ 25% din lucrare) va parcurge urmatoarele etape:

Delimitarea ariei tematice a lucrarii;

Identificarea problemei din respectiva arie a carei importanta si/sau noutate justifica intocmirea lucrarii;

Decuparea din campul problematic ales a subiectului lucrarii si precizarea sensului pe care obiectul stiintific in cauza il capata in cadrul perspectivei tematice generale (enuntarea tezei);

Explicarea perspectivei teoretice adoptate si urmate in tratarea subiectului si in constructia  obiectului stiintific al lucrarii;

Asumarea si descrierea metodelor ce au fost intrebuintate in tratarea subiectului;

Localizarea corpusului de surse si referinte pus la contributie in vederea tratarii subiectului; sublinierea caracterului de noutate a elementelor sau organizarii acestui corpus.

Corpul lucrarii (aproximativ 65% din volumul total) va fi de preferinta organizat in trei parti:

Primul capitol va fi consacrat explorarii stadiului cercetarilor privitoare la subiectul lucrarii sau la aria tematica din care acesta face parte, urmarindu-se cu precadere felul in care teza enuntata in introducere isi defineste caracterul de noutate in raport cu stadiul cunostintelor din domeniul respectiv;

Producerea si exploatarea corpusului de surse sau de referinte teoretice din care se hraneste teza dizertatiei;

Al treilea capitol va dezvolta si apara teza proprie a dizertatiei prin dialectica argumentarii si a refutarii contraargumentelor posibile.

Concluzia (5% din lucrare) va sintetiza, fara sa rezume argumentatia din corpul lucrarii, modul in care teza initiala ce a definit subiectul a fost confirmata sau infirmata in cuprinsul dizertatiei. Este locul in care se subliniaza importanta si noutatea descoperirilor intelectuale la care a dus tratarea subiectului. In final, se va deschide o noua perspectiva argumentativa ce poate intemeia un nou obiect de cercetare.

Bibliografia (5% din lucrare) incheie dizertatia si cuprinde lista referintelor bibliografice utilizate redactata potrivit instructiunilor din BIBLIOGRAFIE.

REFERINTELE

In cazul cartilor: prenumele si numele autorului (cel din urma cu majuscule), titlul complet (in italice), editura, locul aparitiei, anul aparitiei.

Exemplu: James S. COLEMAN, Foundations of Social Theory, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Mass., and London, 2000.

In cazul volumelor editate: prenumele si numele editorului/editorilor (numele cu majuscule), mentiunea [editor(s)/diteur/editor] intre paranteze, titlul complet (in italice), editura, locul aparitiei, anul aparitiei.

Exemplu: Gary MARKS, Larry DIAMOND (editors), Reexamining Democracy. Essays in Honor of Seymour Martin Lipset, Sage Publications, Newbury Park, London, and New Delhi, 1992.

In cazul editiilor din autori clasici: prenumele si numele autorului (cel din urma cu majuscule), titlul lucrarii, consemnarea referintelor la editare si editor(i) potrivit paginii de titlu, editura, locul aparitiei, anul aparitiei.

Exemplu: Charles-Louis de MONTESQUIEU, Penses. Le Spicilge, dition tablie par Louis Desgraves, Robert Laffont, Paris, 1991.

In cazul traducerilor: prenumele si numele autorului (cel din urma cu majuscule), titlul lucrarii, consemnarea referintelor la traducere si traducatr(i) potrivit paginii de titlu, editura, locul aparitiei, anul aparitiei.

Exemplu: Georg Wilhelm Friedrich HEGEL, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural si de stiinta a statului, traducere de Virgil Bogdan si Constantin Floru, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1969.

In cazul studiilor in volume editate/coordonate/colective: prenumele si numele autorului (cel din urma cu majuscule), titlul complet al studiului (intre ghilimele " "), mentiunea [ In:], numele editorului/lor, titlul complet al volumului (in italice), editura, locul aparitiei, anul aparitiei, paginile intre care se afla studiul.

Exemplu: Russel HARDIN, "The Public Trust", In: Susan J. PHARR, and Robert D. PUTNAM (editors), Disaffected Democracies. What's Troubling the Trilateral Countries?, Princeton University Press, Princeton, N.J., 2000, pp. 43-68.

In cazul studiilor publicate in reviste: prenumele si numele autorului (cel din urma cu majuscule), titlul complet al studiului (intre ghilimele " "), numele revistei (in italice), volumul, numarul, anul aparitiei, paginile intre care se afla studiul.

Exemplu: Tim BTHE, "Taking Temporality Seriously: Modeling History and the Use of Narrative as Evidence", American Political Science Review, vol. 96, no. 3, 2002, pp. 481-493.

In cazul recenziilor: prenumele si numele autorului recenziei (cel din urma cu majuscule), urmat de mentiunea [recenzie la/review of/compte rendu de], prenumele si numele autorului recenzat (cel din urma cu majuscule), titlul lucrarii recenzate (in italice), editura, locul aparitiei, anul aparitiei, urmate de mentiunea [ In: ], apoi numele revistei in care a aparut recenzia (in italice), volumul, numarul, anul aparitiei, paginile intre care se afla recenzia.

Exemplu: Lucien JAUME, recenzie la Luc FOISNEAU, Hobbes et la toute-puissance de Dieu, PUF, Paris, 2000, In: Revue Franaise de Science Politique, vol. 51, no. 1-2, 2001, pp. 306-310.

BIBLIOGRAFIA

In cazul listelor bibliografice de la sfarsitul lucrarilor de licenta si dizertatiilor se vor urma regulile de la REFERINTE. Numele autorilor vor preceda insa prenumele si vor fi urmate de virgula. Exceptie fac editorii volumelor colective in care se afla textul indexat ca si numele celui de-al doilea autor sau editor, acolo unde este cazul.

Exemple:

COLEMAN, James S., Foundations of Social Theory, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Mass., and London, 2000.

MARKS, Gary, and Larry DIAMOND (editors), Reexamining Democracy. Essays in Honor of Seymour Martin Lipset, Sage Publications, Newbury Park, London, and New Delhi, 1992.

HARDIN, Russel, "The Public Trust", In: Susan J. PHARR, and Robert D. PUTNAM (editors), Disaffected Democracies. What's Troubling the Trilateral Countries?, Princeton University Press, Princeton, N.J., 2000, pp. 43-68.

Lista bibliografica este strict alfabetica.

In cazul lucrarilor care folosesc izvoare istorice, texte clasice sau surse inedite culese din arhive, acestea pot fi diferentiate de lista autorilor din literatura de specialitate prin compartimentarea bibliografiei in urmatoarele moduri:

Izvoare (se vor lista in ordine alfabetica culegerile de documente sau fondurile de arhiva consultate si folosite), Literatura de specialitate (lista bibliografica a lucrarilor consultate in ordinea alfabetica a numelor autorilor);

Texte (lista textelor clasice folosite ordonate alfabetic dupa autori sau dupa primul cuvant al titlului in cazul textelor anonime), Literatura de specialitate (lista bibliografica a lucrarilor consultate in ordinea alfabetica a numelor autorilor).

In cazul lucrarilor care folosesc site-uri internet, acestea vor fi diferentiate in bibliografie prin urmatoarea compartimentare:

Literatura de specialitate (lista bibliografica a lucrarilor consultate in ordinea alfabetica a numelor autorilor), Site-uri internet (ordonate alfabetic).