ROLUL JOCULUI DIDACTIC LA IMBOGATIREA, PRECIZA-REA, NUANTAREA VOCABULARULUI

ROLUL JOCULUI DIDACTIC LA IMBOGATIREA, PRECIZA-REA, NUANTAREA VOCABULARULUI

Limbajul se insuseste spontan din primii ani de viata, in cadrul familial, apoi sistematic, in cadrul social: invatamantul prescolar si clasele intai si a doua, considerate in curriculum-ul actual ciclul achizitiilor fundamentale, clasele a treia - a sasea - ciclul de dezvoltare; clasele a saptea si a opta - ciclul de observare si orientare(Florica Mitu, Stefania Antonovici "Metodica activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar" 2005, pg.14) .

Imbogatirea, precizarea, fixarea si activizarea vocabularului se face concomitent cu insusirea noilor cunostinte si cu fixarea acestora la nivelul fiecarei grupe. Accentul se pune pe folosirea unui material intuitiv adecvat si accesibil prescolarilor.

In realizarea acestui deziderat, in toate activitatile comune si la alegere, copiii trebuie antrenati in actul verbalizarii. Ei au permanent ca model conduita verbala a educatoarei, iar acasa, a parintilor si a celorlalti adulti din preajma. Intelegerea cuvintelor noi si a expresiilor insusite in cadrul diverselor activitati se fixeaza prin activizarea acestora, cerandu-se copiilor sa le utilizeze in contexte noi.(Ioan Dansa, Maria Toma Dansa, Zoe Ivanus) "Dezvoltarea vorbirii in gradinita de copii si in clasele I si a II-a" ghidul metodic 1996, pg.5

Limba noastra este fagurele de miere, filtrat prin razele de suflet si ajunsa "un murmur de neam cantaret" (Lucian Blaga) ce a curs prin veac pentru a ajunge in viers, o nuanta de graiuri si cuvinte (Tudor Arghezi).

Modul de exprimare al copilului arata gradul sau de pregatire intelectuala, reflecta de fapt, modul de gandire al acestuia.

Invatarea constienta a limbii este legata de dezvoltarea psihologica a copilului, de maturizarea lui intelectuala. Perfectionarea limbii se realizeaza pe masura ce, copilul isi dezvolta gandirea si incepe sa-si insuseasca primele elemente de cultura generala. Invatarea incepe din perioada precedenta preabecedarului, iar intelegerea se realizeaza treptat, prin operatii directe cu faptele de limba.

Cultivarea si educarea limbajului implica educarea gandirii. Invatandu-i pe copii sa se exprime clar si corect, acestia gandesc implicit clar si corect.

Activitatile de educarea limbajului dezvaluie copilului logica limbii, evidentiaza bogatia si varietatea acesteia, deprinde pe copil sa foloseasca enunturi mai complete.

Gandind asupra mijloacelor de exprimare a propriilor idei, cautand o corespondenta mai precisa intre continutul vorbirii si intrebuimtarea anumitor forme gramaticale, deci autocontrolandu-se mereu, copilul reuseste sa imprime vorbirii sale mai multa claritate, corectitudine, coerenta, precizie la varsta prescolara mare. Treptat, locul perceptiilor, simple reprezentari este luat de notiuni, rezultate ale abstractizarii, stiut fiind ca orice cuvant genereaza, ceea ce inseamna ca imbogatirea vocabularului ofera extinderea posibilitatilor de abstractizare, generalizare, de cunoastere a esentei realitatii.

In rezolvarea exercitiilor de limba se reflecta, pe de o parte masura in care copilul si-a insusit cunostintele predate, iar pe de alta parte, capacitatea sa de a opera cu acestea, de a le prelucra uneori potrivit unei viziuni personale.

Priceperile si deprinderile ce se formeaza treptat, inca de la grupa mica, au menirea de a dinamiza operatiile gandirii, de a-l stimula pe copil in directia participarii acestuia la actul comunicarii.

Actiunea de imbogatire a vocabularului, de precizare si activizare nu este nici simpla si nici usoara, dar e frumoasa si nobila daca avem in vedere cultivarea limbii romane.

Incepand cu varsta de trei ani, sub influenta mediului si a educatiei, are loc dezvoltarea intensiva a limbajului activ.

In practica educatiei prescolare, dezvoltarea vocabularului se inscrie ca parte inseparabila a problemelor privind cunoasterea mediului in conjurator. Concomitent cu, cunoasterea nemijlocita a lumii inconjuratoare, copiii invata si cuvintele corespunzatoare obiectelor sau fenomenelor cu care vin in contact.

Fondul de cuvinte detinut la varsta prescolara are la baza zestrea lexicala acumulata (creata in familie), care de la caz la caz este mai bogata sau mai saraca, altfel spus platforma lexicala de pornire a copiilor supusi actiunii educative in gradinita nu este aceeasi, ci diferita de la copil la copil. Fondul de cuvinte acumulat si utilizat la varsta prescolara este relativ, deosebit de la o gradinita la alta, in functie de amplasamentul teritorial al acesteia.

De asemenea, se cunoaste ca fondul lexical al prescolarilor care frecventeaza gradinita de la varsta de trei ani este mai bogat decat cel al copiilor ramasi sub indrumarea familiei.

Fondul de cuvinte este diferit de la un prescolar la altul si datorita particularitatilor individuale, legate de zestrea naturala ca: forta, rezistenta, plasticitatea, mobilitatea, precum si modul in care copiii realizeaza achizitia lexicala mai rapid sau mai lent.

Toate acestea impun cu necesitate cunoasterea diferentelor de platforma lexicala, actiunea capabila de a indica situatiile concrete in functie de care influenta educationala a gradinitei pe linia imbogatirii si omogenizarii vocabularului primeste valente calitative si cantitative particulare pentru fiecare prescolar.

La grupa de trei ani, ponderea cea mai mare in activitatile de educarea limbajului o detin jocurile didactice. Jocurile reprezinta, pentru aceasta varsta, forma de activitate care imbina in mod armonios sarcinile instructive cu latura distractiva. Prin intermediul lor se realizeaza  in practica prescolara dezideratul "invatarii prin joc". Este cunoscut faptul ca cea mai adecvata cale pentru imbogatirea lexicului este aceea a verbalizarii activitatii prezente si trecute, dar mai ales a insusirii cuvintelor in perceptia obiectului, a actiunilor naturale, a situatiei - calea oferita plenar de specificul jocurilor didactice.

Majoritatea jocurilor didactice programate pentru grupa de trei ani vizeaza imbogatirea si activizarea vocabularului in stransa unitate cu extinderea sferei cognitive. Sarcina didactica, de care se leaga direct sensul principal al jocului si atractia copilului pentru el, apare sub forma unor probleme de recunoastere, de denumire, de ghicire, de comparare, urmarind imbogatirea si activizarea lexicului. Astfel, in jocurile "Saculetul cu surprize", "Spune ce este" sarcina didactica consta in recunoasterea si denumirea mobilierului. In jocul "Ce-a gasit ursuletul?" copiii sunt solicitati sa recunoasca si sa denumeasca jucariile. Jocurile didactice cum ar fi "Cu ce ne jucam?", "Sa asezam vitrina" au ca scop denumirea obiectelor din sala de grupa.

Prin jocul didactic "Spune ce face!" am urmarit formarea deprinderii de a construi propotitii utilizand verbele la prezent, largirea vocabularului cu cuvinte care exprima actiuni. Folosind diferite obiecte sau jucarii (pensula, creion, matura, prosop, pieptene, perie, pahar, lingura, sapun, papusa, masina), un copil executa o miscare indicata de educatoare. La intrebarea: "Spune ce face?" copilul care este numit exprima verbal actiunea, incluzand si obiectul actiunii: "Ana leagana papusa."; "Maria se spala cu sapun.".

Cele mai multe jocuri sunt destinate imbogatirii lexicului copiilor cu substantive comune care denumesc obiecte si fenomene percepute direct in natura inconjuratoare si in viata sociala, nume de obiecte percepute direct in viata si activitatea copiilor - "Sacul lui Mos Craciun"- jucarii - "Cu ce se imbraca Ioana" - obiecte de imbracaminte si incaltaminte - "Cine a venit la noi" - denumirea animalelor domestice dupa onomatopee, precizarea hranei necesare si a foloaselor aduse de acestea.

Prin intermediul altor jocuri am urmarit recunoasterea si denumirea de catre copii a unor obiecte de vesela, alegerea lor in raport cu utilitatea - "Sa servim musafirii". Jocul "Unde s-a oprit roata" are ca scop denumirea unor obiecte de igiena personala.

Imbogatirea vocabularului cu adjective care exprima culori am realizat-o prin jocuri didactice de felul: "Ce culoare are?", "Fluturii vin la flori", "Ne jucam cu baloane colorate", "Cu ce mingi ne jucam?", copiii diferentiaza culorile si o data cu aceasta invata si denumirea lor.

Prin alte jocuri de felul: "Este mic, este mare", "Ce forma are jucaria ta?" ei invata sa deosebeasca si sa denumeasca formele geometrice (cerc, patrat), dimensiunile (mare, mic). In jocurile didactice "Unde sunt jucariile?" copiii se familiarizeaza cu pozitia spatiala (jos-sus); in jocul "Cand facem asa?" se formeaza unele reprezentari temporale.

Insusirile: - gustative: dulce-acru sunt dezvoltate in jocuri precum  "Ce-ai gustat?", "Spune cum este";

olfactive: se dezvolta prin jocurile: "Ce vezi?", "Televizorul";

termice: sunt dezvoltate in jocul: "Cum este?" (cald-rece)

morale: se desprind din jocuri precum: "Copil bun, copil rau", "Punguta cu doi bani" (lenes, harnic, mincinos, lacom etc.)

In jocul didactic "Unde s-a oprit roata?" s-a urmarit, pe langa exersarea pronuntiei unor sunete, si recunoasterea si denumirea jucariilor, animalelor, pasarilor cunoscute. Materialul folosit: un disc cu 12 segmente pe care erau desenate imaginile: papusa, minge, tren, carucior, avion, pisica, iepuras, ursulet, cocos, rata, pasarica (material demonstrativ), jetoane cu imaginile respective, repartizate cate doua pentru fiecare copil. Imaginile de pe disc apar pe rand, sub forma de surpriza. In desfasurarea jocului educatoarea recita versurile: "Roata se-nvarteste,/ ghici cine soseste?/. Roata s-a oprit,/ cine a venit?". Copiii denumesc imaginea aparuta in segmentul decupat pe disc. De la caz la caz, executa miscari imitative. De pilda: "sar" ca iepurasul, cand apare imaginea acestui animal, imita suieratul trenului, "glasul" cocosului: "cu-cu-ri-gu!"etc. Raspunsurile corecte sunt repetate de catre copiii la care s-au observat confuzii in vocabular.

In partea a doua a jocului, un copil numit de educatoare devine conducatorul jocului si invarte ruleta pana ajunge la imaginea ceruta de educatoare. Concomitent, copiii ridica jetonul cu imaginea respectiva.

Sarcina didactica formulata atractiv, a stimulat curiozitatea, a trezit interesul, a cooptat atentia copiilor pe tot parcursul jocului. Momentele de asteptare, de surpriza, versurile , miscarea au inlesnit rezolvarea sarcinii didactice si participarea activa a copiilor la activitate.

Pentru folosirea pronumelor, la grupa mica sunt recomandate exercitii destinate pronumelor personale si de politete.

In jocul didactic "Cine a primit mingea?" se inlocuiesc numele colegilor de grupa si al educatoarei cu pronumele de politete si personale corespunzatoare.

Pentru cunoasterea numelor si prenumelor copiilor din grupa, am organizat jocul didactic "Cine a primit jucaria?".

Sarcina didactica: recunoasterea si denumirea membrilor grupului din care fac parte.

Regula jocului este ca o jucarie sa treaca din mana in mana fara sa fie retinuta de copii. La semnalul "STOP!" jucaria se opreste la un copil. Un vecin sau alt copil trebuie sa spuna grupei numele si prenumele copilului ca re are jucaria. Ex.: "Iancu Viorel are jucaria." Jocul continua pana cand fiecare copil isi aude numele.

Deosebit de indragite sunt si activitatile prin care se urmareste imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu numerale cardinale (unu, doi, trei) si ordinale (primul, al doilea, al treilea), prin jocuri ca: "O papusa este pe dulap", "Doi ursuleti sunt in vitrina", "Cum am asezat jucariile?", "In care casuta ai asezat jucaria?".

O atentie deosebita am acordat jocurilor care contribuie la imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin intermediul cuvintelor care denumesc actiuni (verbe): actiuni de joc, de hrana, de ingrijirea plantelor, a animalelor, de comportare in relatiile cu adultii, cu alti copii, de igiena, de respectare a unor reguli de circulatie - "Cine este si ce face" (activizarea vocabularului copiilor cu cuvinte care denumesc unele fiinte cunoscute si actiuni caracteristice lor: "Ciinele latra, musca, fuge, roade oase, pazeste casa.").

In jocurile: "Casuta fermecata" si "La teatrul de papusi" copiii recunosc personaje din povesti si verbalizeaza actiunile acestora.

La aceasta varsta prescolarii disting mai greu anumite momente ale zilei. Tinand seama de aceasta realitate, am desfasurat jocul "Cand facem asa?".

Scopul urmarit este activizarea vocabularului cu cuvinte care indica unele momente ale zilei (adverbe de timp); educarea capacitatii de a stabili unele corelatii intre actiuni si momentele in care se efectueaza ele (dimineata, seara).

Sarcina didactica impune determinarea momentului din zi in care se efectueaza o anumita actiune.

Regulile jocului: copiii trebuie sa recunoasca actiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului si momentul cand se petrece aceasta.

Materialul didactic: un cadran din carton, impartit in doua, una din parti colorata albastru deschis, iar cealalta fiind in culoare albastru inchis.

Pe fiecare parte am fixat patru imagini reprezentand actiuni efectuate de copii astfel:

- dimineata: - un copil se da jos din pat;

- un copil se spala cu apa si sapun;

- un copil serveste micul dejun;

- un copil pleaca la gradinita.

- seara: - un copil se dezbraca;

- un copil face dus;

- copilul se urca in pat;

- copilul doarme.

La mijlocul cadranului se afla acul indicator ce poate fi indreptat spre oricare dintre imagini.

La inceputul jocului explic semnificatia cuvintelor, respectiv "dimineata" (prima parte a zilei) si "seara" (ultima parte a zilei, mai e putin si se face noapte).

"Copilul dimineata se spala cu apa si sapun."

"Copilul seara se urca in pat" - jocul continua pana la terminarea imaginilor. In partea finala a jocului se recita versurile:

"Dimineata eu ma scol

Ma-mbrac iute si ma spal

Fata-ntreaga, gatul tot

Si mainile pana la cot."

La grupa mica copiii sunt atrasi de actiunea ca atare a jocului, de situatia lui intuitiva  nemijlocita. Impresiile concrete actioneaza asupra prescolarilor mici mai puternic decat cuvantul educatoarei. Copiilor le este mai greu sa inteleaga sarcina didactica, sa realizeze actiunile de joc, sa respecte in mod independent regulile de joc si sa se conduca dupa aceste reguli. De aceea, jocurile didactice desfasurate la aceasta varsta au fost simple si accesibile copiilor.

Desfasurand o munca sustinuta atat in cadrul activitatii frontal-dirijate, cat si individual sau pe grupuri mici, la sfarsitul grupei mici de observa un important salt calitativ si cantitativ in ceea ce priveste vocabularul copiilor.

La grupa mijlocie sfera cunostintelor se largeste si implicit vocabularul copiilor. De aceea, in jocurile organizate am urmarit imbogatirea vocabularului copiilor cu:

* substantive care denumesc obiecte si fenomene ale mediului inconjurator: meserii, unelte, materiale, produse ale muncii, obiecte necesare vietii si activitatii copilului si adultului, numele personalului din gradinita, numele orasului natal cu institutiile reprezentative, numele unor muzee, fabrici, magazine etc., numele anotimpurilor si ale fenomenelor caracteristice, numele zilelor saptamanii, numele lunilor anului, numele plantelor si animalelor cunoscute, cuvinte care exprima aspecte comportamentale, stari afective, relatii sociale;

* adjective si adverbe care se refera la insusiri privind culoarea (rosu, galben, verde, maro, albastru, portocaliu, alb, negru etc.), raporturile cantitative (mult, putin), raporturile dimensionale (inalt, scund, mare, mijlociu, mic, gras, subtire), trasaturi de caracter (bun, rau, cinstit, lenes, harnic, modest, curajos, fricos, indraznet);

* pronume personale, de politete, posesiv (al meu, a mea), demonstrative (acesta, aceasta, acela, aceea, acestea, acelea, aceia);

* numerale cardinale (unu, doi, trei, patru, cinci) si numerale ordinale (primul, prima, al doilea, .ultimul, ultima);

* verbe care denumesc actiuni legate de unele atributii ale membrilor familiei, ale copiilor, ale personalului gradinitei, ale altor adulti, ale personajelor din povesti;

* adverbe si locutiuni adverbiale: de timp, de loc, de mod (in fata, in spate, inainte, inapoi, dimineata, seara, noaptea, bun, rau, reprede, incet, cald, rece etc.);

* prepozitii si locutiuni prepozitionale (in, langa, de, la, pentru ca etc.).

Pentru a cunoaste diferite profesii ale parintilor sau ale celorlalti oameni am organizat jocul: "De la cine am primit scrisoarea?"

Scopul: activizarea vocabularului cu cuvinte referitoare la profesii si unelte; precizarea reprezentarilor copiilor in legatura cu munca oamenilor; formarea deprinderii de a construi corect fraze in a caror componenta intra subordonate cauzale.

Sarcina didactica: recunoasterea si denumirea lucratorului care foloseste unelte sau face anumite produse.

Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la postas trebuie sa spuna de cine a fost trimisa orientandu-se dupa imaginile uneltelor sau a produsului din imagine. Grupa de copii mimeaza o actiune specifica lucratorului de la care a primit scrisoarea.

Material didactic: - jetoane reprezentand unelte folosite in activitatea adultilor.

Pentru bucatar: castron, masina de tocat, lingura, tel etc.

Pentru medic: seringa, stetoscop.

Pentru croitor: ac, ata, masina de cusut, foarfeca, degetar.

Pentru gradinar: stropitoare, sapa, grebla.

Pentru tamplar: fierastrau, ciocan, cleste.

Pentru postas: sapca, geanta cu plicuri.

- precum si imagini ale unor produse: scaune, zarzavat, pantofi, pantaloni, fructe etc.

Introducerea in activitate se realizeaza prin intermediul unei surprize. Astfel, un copil de la grupa mare, imbracat in postas, ciocaneste la usa si aduce scrisori.

Acestea sunt impartite copiilor. La incepurul jocului explic ce trebuie sa faca cu aceste scrisori si anume le deschid, le privesc cu atentie si spun ce au primit.

La intrebarea "De la cine ai primit scrisoarea?" copilul raspunde: "Eu am primit scrisoarea de la medic!"

"De unde stii?"

"Eu pe jeton am desenat un stetoscop."

"Ce face doctorul cu stetoscopul?"

"Medicul consulta cu stetoscopul."

Jocul continua pana la epuizarea tuturor scrisorilor. In partea a doua a jocului prezint copiilor imagini cu produse. La intrebarea: "Cine mi-a trimis zarzavatul?"

Raspunsul este: "Gradinarul ne-a trimis zarzavatul."

In complicarea jocului copiii numiti de mine vin in fata grupei si executa actiuni caracteristice diferitelor profesiuni, apoi intreaba: "De la cine am primit scrisoarea?"

"Tu ai primit scrisoarea de la croitor."

"Cu ce lucreaza croitorul ?"

"Croitorul lucreaza cu acul, ata, degetarul, masina de cusut."

Procedand astfel antrenez intreaga grupa, asigurand dinamismul jocului. In partea finala fac aprecieri asupra modului cum au citit scrisorile.

In alte jocuri didactice, cum ar fi: "Ce putem face?"; "Ce ne trebuie si ce nu ne trebuie?"; "Sa facem ordine in casa papusii"; "Ce se poate aseza impreuna?"; "Cu ce plecam in excursie?", am urmarit imbogatirea vocabularului copiilor cu substantive care denumesc obiecte si fenomene cu care copilul vine in contact direct, am verificat cunostintele despre patile corpului omenesc, inclusiv organele de simt, gruparea obiectelor de uz personal in functie de utilitate, verificarea cunostintelor despre mobilierul specific diferitelor incaperi, activizarea vocabularului cu cuvintele corespunzatoare, verificarea  cunostintelor cu privire la vesela, tacamuri, alimente, mijloace de transport, obiecte de imbracaminte si incaltaminte, etc.

Prin jocurile "Ce stii despte mine?"; "Este ziua mea"; "Darul prietenului meu" am urmarit activizarea vocabularului prin intermediul cuvintelor ce denumesc jucariile si materialele folosite in activitati.

Cu deosebite valente formative este si jocul "Aseaza-ma la locul meu."

In fata copiilor  se afla o multime de jucarii - papusi, articole de imbracaminte, articole pentru baie: prosop, cada, sapun.

Sala de grupa este amenajata cu o camera pentru papusi, o baie si o bucatarie, in fata se afla o gradina etc. Copiii trebuie sa ia din multimea de jucarii pe aceea pe care o doresc si la indemnul conducatorului de joc: "Asaza-ma la locul meu", ei trebuie sa aseze pe rand jucariile in incaperea corespunzatoare si sa motiveze. "Am in mana un sapun, il asez in baie, cu el ma spal" sau "Am in mana un aragaz jucarie, il pun in bucatarie, pe el gatesc" etc.

Trebuie ca ei sa spuna corect, in timp ce aseaza obiectul, ce este si la ce foloseste. Cind au gresit intrebuintarea sau denumirea i-am corectat insistand pana cand obtin de la ei denumirea, motivarea plasarii.

Jocul "Cu ce plecam in calatorie?" a avut ca scop consolidarea cunostintelor despre mijloacele de transport, activizarea vocabularului cu denumirea acestora, perfectionarea capacitatilor de a stabili legaturi intre insusirile caracteristice si un anumit mijloc de transport.

Sarcina didactica: recunoasterea mijloacelor de locomotie dupa ghicitori, raportarea lor la imaginea corespunzatoare si completarea ghicitorii cu noi elemente.

Regulile jocului: copiii care au imaginea corepunzatoare mijlocului de transport despre care este vorba raspund denumindu-l si indicind locul pe unde circula si cine-l conduce.

Material didactic: imagini sau jucarii care reprezinta: bicicleta, barca, avion, tren, tramvai, troleibuz, tractor, autobuz etc.

In desfasurarea jocului am prezentat sub forma de ghicitori diferite mijloace de locomotie de care avem nevoie sa ne deplasam la plimbare, in calatorie.

"Nici pe ape, nici pe sine,

Dar il ghiceste oricine,

Ca te-nalta sus, spre soare,

Si te duce-n departare

Ca gandul, ca vantul,

Ocolind pamantul." (Avionul)

"Inghit foc

Alerg pe drum

Las in urma nor de fum." (Trenul)

"Sus fier,

Jos sine,

De esti grabit

Hai cu mine." (Tramvai)

"Cine trage la cinci pluguri

De cu zori pana-n amurguri

A arat in lung si-n lat

Campul, mare fara hat." (Tractorul)

Dupa ce asculta ghicitoarea, copiii care au imaginea corespunzatoare se ridica denumind mijlocul de locomotie, precizand locul pe unde circula, unde a mai vazut acest mijloc de locomotie, cine-l conduce, daca a mers vreodata cu el.

In partea a doua a jocului copiii, in grupuri mici, sunt antrenati sa compuna ghicitori in legatura cu mijloacele de locomotie, dupa locul unde circula.

Prin jocul "Sa facem un buchetel de flori" am urmarit verificarea cunostintelor despre florile cunoscute (ghiocei, viorele, lalele, trandafiri, crizanteme) referitoarea la denumirea, culoarea, marimea, forma lor (dupa caz).

Sarcina didactica: gruparea dupa un anumit criteriu dat.

Regulile jocului: la semnalul "Sa facem un buchetel de flori la fel" (dupa culoare, marime, forma, anotimpul in care infloreste) copiii care poseda mnedalionul corespunzator cerintei se grupeaza. Castiga grupul de copii care este mai rapid in actiune. Copiii care nu se orienteaza la timp, care gresesc, sunt scosi o tura din joc.

Material didactic: medalion cu imaginea diferitelor flori, fise.

Fiecare copil primeste cate un medalion pe care este desenata o floare cunoscuta, acolo unde este cazul, de diferite culori.

Jocul s-a desfasurat pe baza semnalelor verbale prin care am indicat ce fel de grupari de flori sa se faca. Se incepe cu gruparea copiilor dupa denumirea florii, se va continua dupa criteriul culorii, apoi al anotimpului. In complicarea jocului, cer copiilor sa coloreze frunzele florilor de pe fise si cu culoarea maro sa incercuiasca florile mici si de aceeasi culoare.

Pentru folosirea pronumelor personale,demonstrative si posesive am desfasurat cu copiii jocurile: "Cine ti-a dat jucaria?", "A cui este jucaria?".

In vederea insusirii unor adverbe, locutiuni adverbiale, am desfasurat jocurile: "Unde am ascuns jucaria?" (relatii spatiale), "Stiti cand?" (momentele zilei), "Mergi cum bat" (alternarea comenzilor: rar, repede).

Pentru a cunoaste nivelul limbajului copiilor grupei mari, am considerat necesar sa cunosc capacitatea de intelegere verbala a copiilor, efectuand la inceputul anului scolar o proba de evaluare cuprinzand urmatoarele intrebari:

Care sunt membrii familiei tale? Cati sunt?

Spune ce meserie au parintii tai.

Care este adresa ta?

Care sunt obiectele de uz personal si de toaleta folosite de tine?

Spune ce tacamuri si vesela folosesti la masa.

Ce mijloace de locomotie cunosti?

Ce animale domestice cunosti?

Ce animale salbatice cunosti?

Care sunt fructele si legumele din anotimpul toamna (primavara, vara)?

Spune mai multe flori care au culoarea rosie.

In urma aplicarii acestui test de evaluare, am constatat faptul ca fondul lexical al copiilor este diferit de la unul la altul, chiar daca acestia au frecventat gradinita, in funtie de particularitatile individuale, legate de zestrea naturala, precum si de moduls in care copiii realizeaza achizitia lexicala mai rapid sau mai lent. Tinand cont de aceste constatari, voi lucra diferentiat pentru imbogatirea lexicului copiilor. In gradinita venind copii care provin din diferite medii de viata, educatoarea trebuie sa-i ajute sa-si imbogateasca vocabularul.

Proba de evaluare a fost aplicata unui grup de 22 de copii, iar rezultatele au fost urmatoarele:

Jocurile organizate la grupele mari si pregatitoare ajung la un nivel care exprima notiuni cu un grad mai mare de generalizare: fenomene ale naturii, relatii umane, trasaturi de caracter etc.

Copiilor le plac jocurile in care isi pot manifesta spiritul de observatie, concentrarea atentiei, judecata agera, prezenta de spirit, priceperea de a combina, promptitudinea raspunsurilor.

La grupa mare sunt indicate substantive cu un grad sporit de generalizare si abstractizare: "Ce ne trebuie?" (denumirea unor meserii, unelte, produse ale muncii oamenilor); "Cine aseaza mai bine?" (clasificarea animalelor domestice si salbatice); "Ghiceste din ce este facut" (denumirea unor obiecte si a materialelor din care sunt facute); "Dupa mine cine vine?" - verificarea cunostintelor despre aspectele caracteristice anotimpurilor. Copiii au primit cate o imagine ce reprezinta un aspect specific unui anotimp. Eu spun o ghicitoare legata de un anotimp:

"Frunzele pe ramuri/ Au ingalbenit

Ploua, ploua-ntruna,/ Cine a sosit?" (Toamna)

Copiii care au imagini cu aspectele acestui anotimp, au venit in fata, mi-au dat ilustratia motivand de ce o fac: "Eu sunt crizantema si infloresc toamna, am culoarea rosie, galbena, alba, mov si ma ofilesc cand vine anotimpul iarna."

Copiii care gresesc sunt trimisi la loc in timp ce copiii ceilalti le spun:

'Nu-i anotimpul potrivit

Treci la loc, tu ai gresit!'

In incheiere, se lucreaza pe fise individuale, fiecare fisa este impartita in patru casute cu imagini specifice celor patru anotimpuri. Copilul are ca sarcina sa incercuiasca casutele, sa deseneze un cosulet cu culoarea care predomina in anotimpul respectiv (anexa, fisa nr.7).

In acelasi scop am desfasurat si jocul 'A venit toamna'. Pornind de la ideea ca prescolarilor le plac activitatile si jocurile despre anotimpuri, intrucat ei se intrec in a le descrie cu grija, sa nu uite ceva din trasaturile caracteristice fiecarui anotimp am cautat sa incep jocul printr-un dialog referitor la aspectele caracteristice anotimpului si la cauzele care le provoaca. In acest mod i-am determinat pe copii sa fie cat mai activi si cat mai atenti. De aceea, le-am dat materialele necesare desfasurarii jocului: frunze ingalbenite, flori de tufanele, castane, etc.; am prins in pieptul copiilor ecusoane cu imagini ale materialului primit.

Stransi in grupuri mici - conform ecusonului prins in piept copiii astept inceperea jocului. Dupa ce rostesc versurile: 'A venit la noi

Dupa ce-o cunoasteti voi?', ating un copil cu mana. Acesta trebuie sa descrie principalele aspecte ale anotimpului, trebuie sa aiba grija sa inceapa cu imaginea pe care o are pe ecusonul din piept.

Copiii care au raspuns bine vor fi recompensati cu o bulina rosie. La finalul jocului copiii alcatuiesc ghicitori despre anotimpul toamna.

Activizarea vocabularului cu substantive ce denumesc profesiuni, unelte, produse ale muncii am realizat-o prin jocuri ca: 'Ghici, ce mester imi lucreaza?'; 'Cine face asa?'; 'Cui ii dam?'.

In jocul 'Ce-am lucrat?' copiii au ca sarcina sa asocieze produsul finit cu denumirea meseriasului care il produce, sa indice utilitatea produsului si a materialului din care este confectionat. Fiecare copil primeste cate doua jetoane care reprezinta obiecte confectionate de diferiti meseriasi. Eu voi recita versurile:

'Foaie verde lemn domnesc

Brutar (croitor, cizmar, etc.) eu ma numesc

Daca-mi spui 'Ce-am lucrat?'

Eu la loc le-am asezat si indic un copil din semicerc, care va denumi un obiect lucrat de meseriasul respectiv. Daca are pe jeton imaginea acelui obiect il va ridica, il va denumi si va spune utilitatea lui si materialul din care este confectionat.

De exemplu: 'Cizmarul face pantofi, pantofii sunt confectionati din piele. Cu ei se incalta oamenii.'.

Jocul 'Ce-a uitat Ionel?' consolideaza reprezentarile copiilor despre rechizite, a deprinderii de a descrie un obiect sesizand esentialul; activeaza vocabularul prin construirea unor propozitii dezvoltate, stimuleaza gandirea asociativa:

'Azi spre scoala a plecat

Ion stiti ce a uitat?'

Copilul Ion mimeaza actiuni, deseneaza in aer obiectele. Copilul numit de el descrie obiectul sau actiunea mimata, dupa care copiii recita versurile:

'Ti-ai uitat din lucruri iar

Nu meriti sa fii scolar.'

Jocul continua cu schimbarea copilului care are rolul lui Ion.

Jocul didactic 'Elevii pleaca la scoala' are ca scop: consolidarea deprinderii de a alege dintr-un numar variat de imagini pe cele care reprezinta activitatea scolarului si cadrul lui de viata, educarea capacitatii de a gasi independent criterii de grupare a imaginilor. Copiii au avut ca sarcina sa selecteze imaginile corespunzatoare activitatii scolarului si sa gaseasca criterii pentru gruparea celorlalte.

Regulile jocului: la semnalul dat, fiecare echipa alege imaginile care corespund activitatii scolarului si le afiseaza la panou. La un alt semnal fiecare echipa incearca sa grupeze imaginile ramase (dupa insusiri, utilitati).

Castiga echipa care a rezolvat cel mai corect cele doua sarcini.

Materialul didactic: cate 9 jetoane pentru fiecare echipa reprezentand:

- actiuni specifice scolarului (citeste, scrie, arata la harta, etc.)

- obiecte specifice ghiozdanului, uniforma, penar, caiete, carte, stilou, guma, linie, etc.

- obiecte utilizate de copii in familie (vesela, imbracaminte, obiecte de igiena personala, jucarii, alimente, etc.)

Anunt jocul si spun ca se va desfasura sub forma de intrecere. La semnalul meu, elevii pleaca la scoala, fiecare echipa va alege jetoanele corespunzatoare si le va aseza pe panouri. Echipa castigatoare va primi o bulina rosie.

Dupa ce au fost selectate toate imaginile care corespund activitatii scolarului, copiii vor face o noua alegere fara sa li se anunte criteriul respectiv. Se cere copiilor sa aseze in mijlocul mesei numai jetoanele care se potrivesc. Apoi, cate un reprezentant de la fiecare masa va spune la ce activitate se folosesc obiectele redate in jetoane. In cursul jocului reimpart de mai multe ori jetoanele avandu-se grija ca de fiecare data sa fie alte feluri de imagini.

Evaluarea se realizeaza prin evidentiere si apreciere.

Tot atat de mult m-a preocupat si imbogatiera lexicului copiilor cu adjective.

Jocurile didactice desfasurate la grupa mare au sarcini didactice mai complexe: recunoasterea si denumirea unor culori si nuante, raportandu-le la obiectele cunoscute. 'Ce culoare se potriveste?'; recunoasterea unor personaje din povestile cunoscute: 'Spune-mi ce stii despre personajul indragit?'; recunoasterea colegilor din grupa dupa unele insusiri fizice si morale, recunoasterea unor stari sufletesti dupa mimica, desprinderea unor insusiri morale din imagini, etc.

In jocul 'Ce-ti spune roata?' am folosist un disc impartit in mai multe compartimente, pe care sunt desenate chipuri umane exprimand elocvent stari sufletesti, insusiri fizice si morale; copil vesel-trist; copil bun-rau; fata harnica-lenesa; copil ordonat-dezordonat.

Pentru copiii grupei pregatitoare au un mai mare grad de dificultate, cum ar fi:

- alegerea potrivita a unor insusiri pentru substantivele: oras, copac, ploi, leu, din mai multe adjective date: fioros, verzi, mare, caldute.

- sa gaseasca substantive corespunzatoare urmatoarelor insusiri: verde, deasa, rece, taios, desfrunzita, uscat, alba, stralucitoare.

- sa completeze propozitiile formulate de educatoare cu cuvintele care lipsesc: 'Padurea ne asteapta.'; 'Primavara este un anotimp '; 'M-a ajutat sa fac curat o fetita '.

Pentru activizarea vocabularului copiilor cu sinonime, antonime si omonime am desfasurat urmatoarele jocuri didactice: 'Raspunde repede si bine'; 'Eu spun tu ce spui?'; 'Ce mai poate insemna?'; 'Ce se mai poate spune?'; 'Cum este?'.

In formarea unor propozitii cu antonime copiii au pornit de la aspecte concrete: dimensiuni, asperitate, duritate, intensitate, rapiditate, temperatura, greutate, culoare, insusiri morale, etc.

Jocul 'Eu spun tu ce spui?'

Scop: precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte (adjective, substantive, verbe) cu sens contrar, opus (antonime); perfectionarea formarii corecte si cu sens a propozitiilor, obisnuirea copiilor de a-si adresa unii altora intrebari si de a raspunde prompt.

Obiective:

- sa gaseasca sensul contrar al cuvintelor date (antonime) folosindu-se de cunostintele insusite anterior;;

- sa alcatuiasca propozitii corecte din punct de vedere gramatical cu antonimele gasite;

- sa uneasca (pe fise) prin linii imaginile care contin elemente ce sugereaza antonimul.

Regulile jocului: la semnul educatoarei, copiii din echipa incep sau termina discutiile pentru gasirea antonimelor.

Pentru fiecare raspuns corect, fiecare echipa primeste un stimulent pe panou, o bulina.

La sfarsitul jocului se apreciaza si evidentiaza echipa castigatoare.

La inceputul jocului copiii sunt impartiti in doua echipe. Acesta se va desfasura sub forma de intrecere. Dupa explicatiile date, spun un cuvant si, pe rand, reprezententii echipelor, dupa un anumit timp acordat pentru consultare, spun antonimul, apoi alcatuiesc cate o propozitie cu cuvantul si cu antonimul gasit.

In partea a doua a jocului fiecare echipa adreseaza, pe rand celeilalte echipe, sarcina de a gasi opusul unui cuvant pe care il rosteste si de a alcatui propozitii cu acestea. In cazul in care cuvantul dat nu are antonim, echipa se penalizeaza.

Exemple antonime:

verbe: vorbesc-tac; merg-stau; vine-pleaca;

substantive: baiat-fata; mama-tata; adevar-minciuna;

adjective: nou-vechi; alb-negru; dulce-amar; mare-mic; lat-ingust; tulbure-limpede; batran-tanar; frumos-urat; inalt-scund; lung-scurt; gros-subtire; harnic-lenes; cuminte-obraznic; bun-rau; cald-rece; usor-greu; incet-repede.

adverbe: plin-gol, in fata-in spate; la stanga-la dreapta; sus-jos; aproape-departe; repede-incet.

Evaluarea am realizat-o prin analiza fiselor de activitate independenta si prin numararea bulinelor celor doua echipe (anexa-fisa nr.10).

Varianta de joc:

Educatoarea va spune copiilor mai multe ghicitori din continutul carora sa reiasa insusirile contrare ale unor obiecte sau fiinte.

Exemplu: 'Doua fete poarta salba

Una-i neagra, alta-i alba

Ne-ncetat se tot alunga

Si nu pot sa se ajumga.' (ziua si noaptea)

Se explica insusirile diferite ale celor doua cuvinte. Se aseaza pe masuta cate un obiect, la care copilul trebuie sa-i gaseasca perechea opusa. Se pot folosi imagini acolo unde nu avem obiecte. Exemplu: Pahar plin-Pahar gol; Copil vesel-Copil trist; Copil ordonat-Copil derzordonat; Adevar-Minciuna; Pace-Razboi, etc.

'Ce mai poate insemna?' este un joc didactic pe care l-am desfasurat cu copiii in vederea activizarii vocabularului cu cuvinte care au acelasi continut lexical, dar sensuri diferite-omonime.

Obiective:

- sa gaseasca imaginile care reprezinta omonimele cuvantului dat.

- sa alcatuiasca propozitii cu omonimele cuvintelor.

Regulile jocului: educatoarea pronunta un cuvant care poate avea omonime. Copiii cauta imaginea care defineste cuvantul.

Materialul didactic: 15 imagini reprezentand omonimele unor cuvinte.

Exemplu: - capra- capra animal, capra de taiat lemne, capra de gimnastica, capra trasurii;

- antena- antena TV, antena fluturelui;

- aripa- aripa cladirii, aripa pasarii, a fluturelui, a avioanelor;

- ascutit- creion ascutit, ascutit la minte, voce ascutita;

- lama- animal, de ras, de cutit;

- galerie- drum sapat de cartita, suport pentru perdele, galerie de fotbal, galerie de mina.

Jocul se desfasoara sub forma de intrecere- copiii au pe masute jetoanele cu fata in sus. Dupa ce am pronuntat un cuvant copilul care are in fata sa o imagine ce reprezinta cuvantul precizat, se ridica, arata jetonul si la intrebarea, 'ce mai poate insemna?' precizeaza continutul imaginii.

In partea a doua a jocului solicit copiilor ca pe baza cunostintelor asimilate, sa cunoasca si sa gaseasca omonime si in absenta materialului didactic.

In partea finala dau fise copiilor care au ca sarcina sa coloreze cu aceeasi culoare obiectele care exprima acelasi cuvant (Anexa, fisa nr. 8).

Varianta de joc:

Se prezinta copiilor pliante cu ilustrate (imagini) insotite de versuri spuse de educatoare. Se insista pe cuvintele omonime:

'Cand crivatul incepe ca sa indemne

Pe capra sa de scanduri, taia lemne.'

'Cand vine Anul Nou in calendar

Colindatorii veseli vin aici

Belsug si spor sa ne ureze iar

Jucand cu capra vechiului obicei.'

'Capra sare masa

Iada sare casa.'

'Ce cai avea bunicul meu, ce cai

Ziceai ca sunt de foc,

Iar el, falos peste masura

Sta cocotat pe capra de trasura.'

Cu fiecare din omonime, copiii vor formula propozitii pentru a verifica daca au inteles sensul si semnificatia lor.

Jocul: 'Cum se mai poate spune?' l-am desfasurat cu scopul de a activa vocabularul copiilor cu cuvinte care au acelasi sens (sinonime).

Obiectivul:

- sa gaseasca sinonimele cuvintelor ce denumesc imaginile de pe jetoane;

- sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele sinonime.

Reguli de joc: copilul la care s-a oprit steguletul pronunta sinonimul cuvantului dat si cel din dreapta lui alcatuieste cate o propozitie cu cuvintele rostite.

Material didactic: jetoane reprezentand: copil, padure, carare, zapada, cioban, pisica, steag, etc. si un stegulet.

In desfasurarea jocului am procedat astfel: am ridicat un jeton pe care era desenata imaginea unui obiect (fiinta), apoi am adresat intrebarea: 'Cum se mai poate spune?'

- copilul care a primit steguletul il denumeste folosind sinonimele cunoscute. Copiii din dreapta lui, imediat de dupa acesta, formuleaza propozitii cu sinonimele gasite.

Exemple de sinonime:

- substantive: copil-prunc; padure-codru; carare-poteca; zapada-nea-omat; praf-colb; drum - cale; vorba-cuvant; vitejie-eroism; creanga-craca-ramura; dar-cadou-surpriza; cer-bolta cereasca.

- adjective: frumos-dragut; curios-interesant; accidentat-lovit; la fel-asemanator-identic; lenes-puturos.

- verbe: a tipa-a striga; a fugi-a alerga; a absenta-a lipsi; a se catara-a se urca-a se sui; a certa-a dojeni; a dezveli-a descoperi; a inchide-a incuia.

Pentru cuvintele sinonime se mai poate folosi jocul: 'Zapada', inlocuirea acestui cuvant cu sinonimele: omat-nea.

Educatoarea arata clasei o imagine reprezentand o scena de iarna cu zapada abundenta. Se intuieste liber imaginea si se descrie de catre copii, pentru a se ajunge la cuvantul zapada.

Copiii sunt intrebati daca stiu si alt cuvant care sa insemne tot zapada. (nea, omat). Pentru a le tine minte ii invata o scurta poezie:

'Zapada, omat sau nea

Asterne-ti covorul moale

De fulgi albi, pufosi si moi

Ce ne bucura pe noi.'

'Hei, zapada, omat sau nea,

Faceti derdelusul mare,

Pe el sa alunecam,

Cu sania sa ne jucam.'

In jocul 'Cum este?' educatoarea utilizeaza o povestire despre o vulpe in care se foloseste pentru caracterizarea ei, in fraze succesive adjectivele: sireata-vicleana. Se repeta a doua oara povestirea pe care o intrerupe exact la locul unde se spune ca este sireata si vicleana si le cere copiilor sa spuna cum este animalul prezentat-ei raspund (sireata-vicleana). Dupa raspunsul copiilor educatoarea precizeaza ca cele doua cuvinte au acelasi inteles. Povestirea continua despre un iepuras fricos, sperios. Se procedeaza la fel pentru alte sinonime precum: lacom-mancacios; mandru-ingamfat; dupa ce avem certitudinea ca prescolarii stapanesc semnificatia unuia dintre ele.

Pentru imbogatirea vocabularului copiilor cu pronume la grupa mare sunt recomandate (pe langa pronumele personal, de politete, posesive insusite in grupele mica si mijlocie) si alte pronume demonstrative ('celorlalte'; 'celalalt'), unele pronume relative-interogative ('care'; 'cine'; 'ce') si nehotarate ('cineva'; 'ceva'; 'unul'; 'altul'; 'fiecare'; 'oricine'). Acestea se pot insusi sub forma unor jocuri didactice: 'Alcatuiti propozitii cu cuvantul dat' prin care copiii trebuie sa alcatuiasca propozitii cu unul din cuvintele: fiecare, oricine, cineva, unul, altul, care, cine, ce.

Deosebit de indragite sunt si jocurile prin care se urmareste imbogatirea si activizarea vocabularului cu numeralele. Activitatile de determinare numerica la grupa mare in limitele 1-10: 'De-a libraria' (prima carte pe primul raft); 'A cata jucarie lipseste?' (stabilirea locului pe care il ocupa anumite jucarii intr-o insiruire; in ordinea de innumarare: precizarea primului si ultimului obiect din grupa numarata).

Folclorul insoteste activitatea copiilor in toate manifestarile vietii lor in familie, la gradinita, dar mai ales in joc. Fiind creat de copii si pentru copii, acest sector al folclorului romanesc se constituie ca un gen aparte, determinat de natura si functia social-artistica a jocului. Voi exemplifica cu cateva recitative-numaratori, mici poezioare care includ adesea numere pentru desemnarea conducatorului unui joc, sau inlaturarea unor copii din joc. 'Un, doi, trei/Baba la bordei/Curata ardei/Pentru mos Andrei'

'Un, doi, trei, patru, cinci

Tata cumpara opinci.

Mama a cumparat secara

Dumneata sa iesi afara.'

'Un, doi, hai ca ploua

Trei, patru, hai la teatru;

Cinci, sase, spala vase

Sapte, opt, sufla-n foc,

Noua, zece, un pahar cu apa rece;

Pentru anul care trece, si-o cafea amara

Iesi te rog, afara!'

Deosebita atractie a copiilor fata de creatiile de acest gen se explica, prin caracterul lor ludic, umorul, muzicalitatea si ritmicitatea versurilor.

O atentie deosebita am acordat jocurilor care contribuie la imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu cuvinte care denumesc actiuni sunt legate de denumirea efectelor unor fenomene ale naturii, indicarea raportului intre actiuni si uneltele cu care acestea se executa, completarea unor propozitii din care lipseste predicatul etc.

Jocurile didactice la grupa mare pot avea ca sarcina gasirea cuvintelor potrivite intr-un text: 'Frunzele galbene ale copacilor pe pamant.'; 'Vantul cu putere.'; 'Pasarile calatoare spre tarile calde.'; 'Cantecul pasarelelor nu '; 'Veveritele harnice de zor alune.'; 'Animalele padurii de iernat.'; 'Numai vulpea dupa prada.'; alcatuirea unor propozitii in care unele cuvinte-verbe-sa ocupe diferite locuri in cadrul acestora, folosirea corecta a unor antonime, omonime si sinonime verbale in propozitii si fraze: 'Ce face copilul?' (plange-rade, se imbraca-se dezbraca, coboara- urca); 'Ce face tata?' (vine-pleaca, iese-intra); 'Ce trebuie sa facem?'.

Atractive sunt si exercitiile simple de formare a unor verbe din adjective prin derivare: limpede-a limpezi, negru-a innegri, gol-a goli, murdar-a murdari, dulce-a indulci, cald-a incalzi, rau-a inrai, etc., sau din unele substantive: lumina-a lumina, pranz-a pranzi, floare-a inflori, dejun-a dejuna, frunza-a infrunzi, etc.

Prin alte jocuri didactice am urmarit fixarea in vocabularul copiilor a diminutivelor. Prin jocul 'Ne jucam, animalele alintam.' educatoarea le explica copiilor ca animalelor le place sa fie 'alintate ', adica rasfatate, mangaiate: cal-calut, caine-catelus, urs-urrsulet, rata- ratusca, pisica-pisicuta, oaie-oita, ied-iedut, vrabie-vrabiuta, iepure-iepuras, etc.

Prin jocul 'Eu zic, tu zici', am urmarit cultivarea vorbirii expresive prin folosirea diminutivelor.

Obiective:

- sa formeze diminutivele unor substantive si adjective prin derivare cu diferite sufixe;

- sa realizeze corect acordul in gen si numar;

- sa sesizeze sensul diminutivelor fata de al cuvintelor initiale.

Reguli de joc:

Copiii cauta diminutivele cuvintelor precizate de educatoare la indemnul 'Tu zici!' si alcatuiesc propozitii.

In prima parte a jocului spun copiilor un cuvant si un copil va cauta pe masa jetonul ce reprezinta imaginea denumita, pronuntand diminutivul cuvantului rostit. Se vor alcatui propozitii cu ambele cuvinte. In partea a doua a jocului voi spune un adjectiv. Copiii vor spune diminutivul acestuia. Exemplu: mic-micut-mititel.

In ultima parte voi preciza un substantiv insotit de un adjectiv iar copiii vor spune diminutivele acestora si vor alcatui propozitii cu ambele variante.

Exemplu: fata frumoasa-fetita frumusica

Am apreciat raspunsurile corecte ale copiilor.

Nu trebuie neglijate activitatile care contribuie la imbogatirea vocabularului copiilor cu cuvinte-adverbe. La grupa mare se pune accent deosebit pe folosirea corecta a gradelor de comparatie: 'Mai aproape, mai departe' (asezarea jucariilor, unele mai aproape, altele mai departe fata de o jucarie, verbalizarea actiunii).

Jocul 'Cand si cine?' presupune pregatirea unui set de intrebari care sa-l oblige pe copil sa foloseasca in raspunsul lui adverbe-antonime: 'Cum alearga sportivul pentru a castiga intrecerea?' (repede); 'Dar melcul cum merge?' (incet).

Nu pot fi excluse din activitatea de precizare a vocabularului nici prepozitiile, conjunctiile si unele locutiuni prepozitionale si conjunctionale, interjectiile, asa cum acestea nu pot fi eliminate din vorbirea copiilor.

Pentru ca toti copiii sa inteleaga si sa le foloseasca in mod concret in vorbirea curenta, sunt necesare diferite jocuri exercitii si jocuri didactice in care sa li se creeze posibilitatea de a le intalni si folosi in cat mai multe si variate contexte date de educatoare sau create de ei: Un joc deosebit de indragit de copii este jocul didactic: 'Turtita' ce are ca scop recunoasterea pozitiei spatiale a diferitelor obiecte si folosirea corecta, in propozitii a prepozitiilor, conjunctiilor, adverbelor. Acest joc l-am desfasurat in urma activitatii de povestire si repovestire de catre copii, cand am fost convinsa ca acestia cunosc bine continutul:

Prezentandu-le imagini din poveste, am pus intrebari copiilor:

Turtita a fost framantata

'Unde a fost bine coapta?' (in cuptor)

'Baba cu miere a uns-o

La racit unde a pus-o?' (sus pe fereastra)

'Bine nici nu s-a racit

de-acolo unde a sarit?' (jos)

'Poznasa a pornit

Ghici, unde s-a oprit?' (langa casa)

'Vrea din curte chiar sa iasa

Mai este ea langa casa?' (departe de casa)

'Joaca, se-nvarteste, sare

Priviti-o unde apare' (aproape de gard)

'Turtita se rostogoleste

Fiti atenti, unde se opreste?' (in fata portii)

'Unde se vara acum

Ca sa porneasca la drum?' (sub poarta)

'Pacalind pe toti in cale

Si-a tot mers asa . ' (la vale)

Ulterior, sarcina va fi realizata, apoi in mod individual, fiecare copil plimbandu-si turtita (un disc mic din material plastic) conform cerintelor educatoarei, pe un cartonas, ce cuprindea toate elementele mentionate in versurile de mai sus.

Experienta acumulata de copii pe parcursul jocurilor precum si materialul verbal bogat si variat au contribuit la dezvoltarea cantitativa si calitativa a vocabularului activ al copiilor pe calea transferului de experienta cognitiva de la adulti la copii si de la copil la copil.

Referindu-ma la vocabular, consider insusite la varsta prescolara acele cunostinte si expresii specific limbajului cotidian, prin intermediul carora prescolarii se vor putea integra in clasa I. Activitatea de imbogatire a vocabularului prescolarilor nu este nici simpla, nici usoara, dar este frumoasa si nobila, daca avem in vedere cultivarea limbii romane.