Sistemul german de invatamant

sistemul german de invatamant

Datorita caracterului federal al tarii, sistemul educational prezinta o anumita varietate, acesta fiind coordonat de Lander-urile componente. Educatia in Germania este obligatorie incepand de la varsta de 6 ani si dureaza 11-12 ani .

Prima etapa obligatorie o reprezinta scoala primara si are in vedere copii cu varsta intre 6 si 10 ani. Aceasta poate avea loc in scoli de stat sau alternativ in scoli Waldorf, scoli Montessori sau scoli parorhiale.Scolile Waldorf se bazeaza pe o dezvoltare umanista, accentul cazand pe artele vizuale, dramatice si muzicale, însa acestea vin ca un plus la curricula normala, desi, intr-adevar, aceasta este mai redusa.Scolile Montessori pun accentul pe independenta, si pe o libertate controlata a elevului, principalele caracteristici ale acesteia fiind : clase cu elevi de diferite varste, posibilitatea elevului de a alege materiile dintr-o lista de optiuni, si un mod constructivist de a invata, cunostintele fiind acumulate prin experienta proprie ,ci nu prin instruire directa.

A doua etapa include patru tipuri de scoli.

Primul tip ,Hauptscule, reprezinta cel mai jos nivel de pregatire academica si se adreseaza , de obicei, celor ce nu au in vedere studii universitare, iar durata studiilor este pana in clasa a 9-a, la varsta de 14 ani.La finalul acesteia se acorda diploma Hauptschulabschluss, aceasta acordandu-se si celor ce doresc sa reununte la alt tip de scoli dupa ce termina clasa a 9-a .Cu aceasta se pot inscrie la un alt tip de scoala pentru a obtine o diploma superioara sau se pot incepe o ucenicie.

Al doilea tip sunt Realschule . Acesta ofera o pregatire superioara Hauptscule-urilor, ânsa nici acestea nu ofera acces catre universitati, studiile durand pana in clasa a 10-ea, la varsta de 15 ani.La finalul absolvirii se da examenul pentru diploma Mittlere Reife ,ce este echivalentul unei diplome de liceu din Statele Unite.

Al treilea tip sunt Gymnasium-urile ce dureaza pana in clasa 12-ea si la absolvirea lor se da examenul Abitur ce ofera calificarea de a urma studii universitare.Acestea reprezinta nivelul de sus al celei de-a doua etape si, de obicei, au cerinte ridicate la admitere.

Ultimul tip de scoli il reprezinta Gesamtschule-urile.Acestea sunt scoli fara restrictie de intrare . Acestea ofera o durata a studiilor variabila in functie de diploma dorita de elev, cât si clase potrivite pentru acestea, prin urmare este posibila accederea la invatamantul universitar .

Pentru admiterea in invatamantul universitar exista numeroase posibilitati.Cea clasica o reprezinta absolvirea unui Gymnasium cu diploma Abitur. Diploma Abitur poate fi obtinuta si fara absolvirea unui Gymnasium prin urmarea unor cursuri specializate si sustinerea unui examen, însa inscrierea la invatamantul superior este posibila chiar si fara un Abitur, daca sunt indeplinite unele conditii precum facerea dovezii ca pot tine pasul cu colegii lor .

Pentru admitere, universitatile sunt obligate sa aloce 2% din locuri celor defavorizati, 20% celor ce au terminat in primii  20% din clasa lor si 20% celor ce au fost de cel mai mult timp pe lista de asteptare, restul locurilor putand fi alocate dupa vointa fiecareia, criterii des folosite fiind : media aniilor de studiu din invatamantul secundar, interviuri si examene de admitere.

Prima diploma oferita este cea de licenta .Conform procesului Bolognia ,vechiul sistem german , ce era model pentru Europa continentala, ce consta în 5 ani de studiu pentru inginerie si 4 ani in rest, a fost inlocuit cu unul mai apropiat modelului britanic, cu 4 ani de studiu pentru discipline ingineresti si 3 in rest. A doua diploma o reprezinta masterul ce dureaza 2 ani, iar cea din urma o reprezinta diploma de doctor a carui durata este de 3 ani.

concluzii

În mod evident statele europene mult mai dezvoltate economic isi dezvolta noile generattii de vestici in structuri diferite atât de cea româneasca cât si unele de altele.

Fie ca avem in vedere exemplul francez în care elevii trebuie sa lupte din greu pentru a termina liceul sau pe cel englez in care matematica este o disciplina obligatorie in toate unitatole de invatamânt, stim ca acolo copiii sunt trimisi la scoala la varste foarte fragede si la fel de repede sunt integrati în piata muncii, e drept mai ofertanta la ei decât la noi. Germania ofera un bun exemplu de structura complicate, ramificata, dar foarte eficienta.

Asadar, avem suficiente exemple pentru a sti catre ce aspiram, si ce asteptam de la recentele schimbari survenite in sistemul educational românesc.