Subminarea interesului fata de scoala

Subminarea interesului fata de scoala

Efectele negative ale mass-media se extind si asupra atitudinii copiilor fata de scoala. Nu sunt putini parintii sau profesorii care acuza faptul ca televiziunea afecteaza in mod nedorit performantele elevilor si limiteaza influenta educativa a scolii. Concluziile unor cercetari, care au incercat sa clarifice acest aspect, vin sa intareasca o astfel de opinie. Mass-media, avertiza sociologul Anthony Giddens (2000), deviaza interesul elevilor pentru activitatea scolara si provoaca o superficialitate in pregatire. Cercetarile lui J. Van Evra(1990) asupra corelatiei dintre performantele la invatatura ale scolarilor si timpul alocat zilnic vizionarii programelor de televiziune au condus la urmatoarea concluzie: elevii care au declarat ca urmaresc excesiv de mult emisiunile TV au note mai mici decat ceilalti.

Televiziunea a generat noi trebuinte si deprinderi de petrecere a timpului liber, noi optiuni culturale, mutatii profunde in sfera de preocupari a copiilor si tinerilor. Vizionarea emisiunilor de televiziune tinde sa inlocuiasca activitati pline de continut, cum ar fi lectura. Consumul excesiv de mesaje audio-vizuale este de natura sa provoace si o perturbare a activitatilor de invatare ale elevilor. Interesul pentru studiu si timpul alocat se diminueaza semnificativ. Prin puterea sa de atractie, televiziunea a provocat o adevarata criza a lecturii. Practici traditionale, precum frecventarea teatrului, operei sau galeriilor de arta, cad in desuetudine. Ingrijorarea parintilor si a cadrelor didactice pare astfel justificata, caci lipsa unui echilibru in petrecerea timpului liber nu poate decat sa dauneze dezvoltari armonioase a personalitatii copilului.

Opiniile cu privire la efectele mass-media asupra copiilor si adolescentilor sunt controversate. In timp ce unii autori se intrec in luari de pozitie acuzatoare, altii reproseaza sistemului educativ incapacitatea de a folosi eficient mijloacele de comunicare de masa pentru realizarea propriilor scopuri, intr-un efort sustinut de aliniere la tendintele de modernizare manifeste la nivelul societatii. Iata cum este reflectata aceasta confruntare in Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru educatie in secolul XXI : "Teoreticienii din sfera educatiei critica deseori media, in special televiziunea, pentru faptul ca impun, intr-un anumit sens, cel mai scazut standard cultural, reducand timpul alocat lecturii si gandirii, impunand spectatorilor scene de violenta si, in general, manipuland starile afective. Sustinatorii mass-media, pe de alta parte, acuza scolile de conservatorism si pentru ca recurg la metode depasite pentru a transmite cunostinte depasite, plictisindu-i pe elevi si studenti si facandu-i sa-si piarda interesul pentru studiu Jacques Delors, 2000, p.88). In paginile raportului se pledeaza pentru o depasire a antagonismelor dintre educatie si mass-media. Fara a ignora potentialele pericole, putem spune ca mijloacele de comunicare de masa pot constitui instrumente utile, cu certe valente educative.

Mass-media nu pot fi facute raspunzatoare in mod exclusiv de efectele negative invocate de o indelungata critica, atata vreme cat actiunea lor se coreleaza cu interventia altor factori si este chiar conditionata de acestia. Desigur, este necesara o deontologie a presei, care sa aiba la baza ideea responsabilitatii sociale, dar impactul mesajelor mass-media asupra personalitatii indivizilor nu poate fi disociat de intregul context social, moral si cultural in care se exercita. Ne referim aici la un ansamblu de conditii, care privesc existenta si organizarea activitatilor copiilor si tinerilor determinandu-le manifestarile.

Nu putem aprecia impactul mass-media fara a evidentia puternica influenta a contextului social in care se situeaza individul, deoarece influentele mijloacelor de comunicare de masa nu au efecte izolate de inrauririle altor factori, cum ar fi familia, grupul de prieteni, scoala etc. Inainte de a face parte dintr-un public consumator de mesaje media, individul este membrul unei familii, al unui grup de prieteni sau al unui grup profesional, care ii influenteaza modul de raportare sau de expunere la comunicarea de masa, opiniile si comportamentele. In realitate, mass-media nu sunt decat un factor printre multi altii care intervin si afecteaza optiunile si atitudinile copiilor. De exemplu, cercetarile au aratat ca copiii din familiile bine integrate, caracterizate de relatii afective normale intre membrii, petrec mai putin timp in fata televizorului si imita mai putin diverse comportamente cu care vin astfel in contact(Vasile Dancu, 1998). Influenta directa, imediata a contextului social este evidenta in cadrul vizionarii colective, in familie, interpretarea si intelegerea fiind influentate de comentariile si discutiile initiate in acest cadru si care actioneaza ca un filtru valorizant al grupului.

Mass-media, subliniaza Claude-Jean Bertrand, interfereaza cu mediul socio-cultural in care traiesc receptorii, in asa fel incat de multe ori este dificil de deosebit intre influentele lor si cele datorate societatii in general. Conditiile in care se primesc mesajele sunt la fel de importante ca si continutul acestora. Un copil ai carui parinti lipsesc mult timp de acasa dovedeste o mai mare tendinta de a se lasa influentat de ceea ce vizioneaza la televizor, decat unul ai carui parinti ii supravegheaza alegerea programelor si discuta frecvent cu el despre ceea ce a vazut. Contextul in care se realizeaza receptarea poate favoriza procesul de influentare a individului de catre mass-media, indeosebi in ce priveste acele aspecte pe care le consideram indezirabile. Pe baza unor astfel de constatari, Claude-Jean Bertrand ajunge la urmatoarea concluzie: "Este bine, in consecinta, sa se evite orice interpretare categorica: mass-media constituie un instrument de socializare alaturi de alti agenti(parinti, prieteni, profesori etc) si nu pot avea un efect puternic decat in anumite conditii precise"(2001, p.181-182). Copiii care traiesc intr-o societate "lipsita de familie" au o cu totul alta atitudine fata de televiziune, decat cei pentru care familia ramane totusi un model de referinta. Asadar, o mare varietate de factori psiho-sociali si culturali se interpun intre mesajele mass-media si reactia publicului infantil, determinand natura, intinderea si intensitatea efectelor pe care acesti stimuli le cauzeaza.

Comunicarea mediatica se inscrie intr-un sistem complex de influente, in care relatiile interpersonale sunt deosebit de importante. Intalnindu-se, diversele tipuri de influente se pot armoniza sau, dimpotriva, pot deveni contradictorii. Atunci cand urmeaza acelasi sens, ele se intaresc reciproc, iar cand urmeaza sensuri divergente se neutralizeaza unele pe altele. Scolii ii revine misiunea de a fructifica influentele educative valoroase pe care mijloacele de comunicare de masa le pot exercita asupra copiilor, imprimandu-le o finalitate care sa fie in concordanta cu cerintele idealului educativ. Aceasta relatie nu poate fi decat una de subordonare la un scop comun. Dar cum unele influente ale mass-media nu sunt pe masura bunelor intentii si a asteptarilor, scoala trebuie sa intervina, prin mijloace specifice, pentru a innabusi sau corecta manifestari sau tendinte daunatoare formarii copiilor.

Mass-media sunt solicitate sa exercite o actiune educativa, prin care sa contribuie la formarea unor cetateni informati, cultivati, constienti de responsabilitatile lor sociale. Dar, dupa cum am vazut, influentele lor se pot dovedi nocive, cu efecte indezirabile asupra personalitatii individului. Din acest motiv, sunt necesare controlul si dirijarea influentelor pe care le exercita mass-media, astfel incat actiunea lor sa se incadreze optim in efortul general de ridicare a nivelului de educatie a oamenilor.