Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Ce sunt iluziile cognitive si cum se manifesta ele

diverse



+ Font mai mare | - Font mai mic



Ce sunt iluziile cognitive si cum se manifesta ele



Un individ, obligat prin natura meseriei lui sa calatoreasca foarte des cu avionul, era foarte ingrijorat ca vreun terorist ar fi putut pune o

bomba in avionul cu care zbura el, Statisticile aratau ca aceasta probabilitate era extrem de scazuta, totusi asta nu il linistea deloc. Asa ca intr-o buna zi, a gasit o solutie': aceea de a lua mereu o bomba cu el in avion, fiindca citise ca niciodata nu se intamplase sa se afle doua bombe intr-un avion, in acelasi timp, Stupid, nu? Atl reusit sa descoperiti unde este greseala logica

S-ar putea ca unii cititori sa-si aminteasca de seria mea de articole de anul trecut despre tehnicile de manipulare, in acele articole incercam sa explic unele mecanisme psihologice prin care evaluam deciziile si actiunile noastre si modul cum manipulatorul, cunoscand aceste mecanisme, poate sa ne determine sa actionam ihtr-o maniera favorabila lui, fara sa fim constienti de acest lucru.

Acele articole mi-au adus o mare satisfactie intrucat, pe baza scrisorilor primite, mi-am dat seama ca pentru multi a fost o adevarata surpriza sa descopere multitudinea de cai prin care pot fi influentati in deciziile lor si sa afle ca niste actiuni pe care credeau ca le-au intreprins in deplina libertate au fost, de fapt, abil determinate de cineva care stia "cum se face'. ' Dar, daca este surprinzator sa descoperim me-canismele mentale prin care ceilalti

pot sa ne induca in eroare, si mai important este sa intelegem felurile in care noi insine ne inselam in perceperea si evaluarea situatiilor. Este evident ca motivele pentru care gresim in alegerile pe care le facem sunt o multime: poate ne bazam pe informatii insuficiente sau incorecte, poate facem greseli de rationament sau poate ne lasam influentati de emotii s.a.m.d. Mai mult, pentru fiecare dintre noi pot exista motive psihologice care sa ne determine sa vrem neaparat sa credem in anumite lucruri sau sa nu acceptam adevaruri evidente pentru oricine altcineva.

Analiza greselilor de perceptie, a cauzelor acestora, este unul din principalele domenii de cercetare in psihologia cognitiva si, desigur, nu e cazul sa intram aici in prea multe amanunte. Una dintre aceste cauze merita totusi sa fie cunoscuta mai bine, pentru ca este periculoasa si ne afecteaza pe toti. Este vorba de fenomenul numit iluzie cognitiva. Pentru a intelege exact despre ce e vorba, fara a complica lucrurile degeaba, haideti sa ne gandim la un fenomen analog - cel al iluziilor optice. Priviti desenele alaturate: din cauza felului in care sunt construite, ele pacalesc ochiul, acesta devenind incapabil de a evalua corect forma sau marimea unei linii sau a unei imagini. Desigur, fiecare dintre voi le-a vazut deja de multe ori, dar nu le-a considerat mai mult decat o curiozitate amuzanta, fara a se gandi la implicatia lor cea mai importanta: chiar si cand creierul recunoaste, din punct de vedere rational, iluzia, ochiul continua sa perceapa desenul in mod eronat.

Haideti sa mai vedem cateva situatii: o iluzie cognitiva extrem de raspandita este lipsa de incredere in asa-zisa "probabilitate neconditionata'. Exemplul cel mai evident este cel al jocurilor de noroc: orice copil stie ca bila de la ruleta nu are memorie si ca, la orice aruncare, fiecare numar are exact aceeasi probabilitate de a iesi castigator. Totusi, in ciuda acestei evidente, in toate cazinourile veti gasi jucatori ocupati sa-si noteze numerele iesite castigatoare la aruncarile precedente, pentru a intelege, chipurile, tendinta jocului. Sau, si mai clar, multi sunt convinsi ca, dupa un lung sir de "negru', un "rosu' devine din ce in ce mai probabil. Logica ne spune ca o asemenea impresie e o tampenie, totusi, in situatia respectiva, 95% dintre oameni ar paria pe "rosu'.

Ca sa nu mai vorbim de lipsa totala de sens a jocurilor de tip "bani in lant': un simplu calcul matematic ne arata ca dupa numai 15 "ramificatii' ar trebui sa fie implicata in joc toata populatia mondiala; inclusiv nou-nascutii. Totusi, in multe tari a fost necesar sa se interzica prin lege asemenea jocuri, pentru ca intotdeauna se gaseau cateva zeci de mii de oameni dispusi sa creada ca e posibil sa dai acum o anumita suma de bani si sa primesti dupa catva timp de 100 de ori mai mult.

Ati inteles, cred, ce e cu iluzia cognitiva. Si ganditi-va: daca ui situatii asa de dare, cu atat de putine variabile, facem asemenea greseli grosolane, ne putem inchipui cum stau lucrurile in situatii mai complexe. Vom analiza in numarul viitor felul in care aceste mecanisme functioneaza pe piata bursiera, in stabilirea planurilor de marketing, in alegeri s.a.m.d., in speranta de a contribui la mersul lucrurilor in bine. intre timp puteti sa fiti un pic suspiciosi si sa va intrebati: "trebuie sa cred tot ceea ce vad?'

Jocul celor trei cutii sau paradoxul lui Monty Hall

Sa ne imaginam ca vi se propune urmatorul joc, un fel de 'alba-neagra': pe o masa sunt trei cutii de lemn inchise si intr-una dintre ele, nu stiti in care, operatorul a pus o bancnota de 10 $. Sunteti rugat sa alegeti una din cutii si, firesc, probabiltatea de a nimeri cutia castigatoare este de 1/3. Alegeti o cutie, dar, inainte de a va arata daca ati castigat sau nu, operatorul mai face o miscare: el deschide una din celelalte doua cutii, despre care stie ca e goala, si o scoate din joc, Ati ramas, asadar, cu doua cutii, dintre care una contine 10 $, iar cealalta e goala, si in acest moment vi se spune ca puteti fie sa pastrati alegerea initiala, fie sa alegeti cealaita cutie, Presupunand ca jucati acest joc de ma! multe ori. ce credeti ca e mai convenobi, pe ansamblu: sa ramaneti la

cutia aleasa initia! sau sa o schimbati? Sau este absolut indiferent ce faceti?

Inainte de a citi solutia va va surprinde si, daca veti propune aceasta problema intr-un grup de oameni, trebuie sa fiti pregatiti pentru o discutie animata: este de presupus ca cei mai multi dintre ei nu vor fi convinsi nici dupa ce le veti fi aratat si demonstrat solutia, Si, repet, tocmai pentru ca este o iuzie cognitiva, chiar si cei care vor intelege, din punct de vedere logic, cum stau lucrurile, vor continua sa vada ceva diferit de solutia reala,

Solutia problemei

inainte de a prezenta solutia, sa mai spun un lucru: atunci cand Marilyn von Savant a publicat aceasta problema in "Parade Magazine', se pare ca a primit in jur de 10.000 de scrisori din partea cititorilor care nu erau convinsi de solutia propusa. Sa vedem, asadar, ce parere aveti si voi: Lasandu-i la o parte pe cei care au raspuns la intamplare, cei mai mul}i dintre voi au spus, desigur, ca, din moment ce sunt numai doua cutii, sansele fiecareia de a fi castigatoare sunt de 50%, deci e absolut indiferent daca schimbam sau nu alegerea initiala.

Este de necrezut cum un asemenea rationament atat de evident este atat de gresit! Realitatea e ca intotdeauna este mai convenabil sa schimbam alegerea! Si iata de ce: cand alegem o cutie din trei, probabilitatea de a o nimeri pe cea castigatoare este de 1/3. Cu alte cuvinte, celelalte doua cutii ramase au, impreuna, o probabilitate castigatoare de 2/3 (adica 1/3 +1/3). Prin scoaterea din joc a uneia dintre ele, aceasta nu face decat sa transfere asupra celei ramase treimea ei de probabilitate castigatoare! Cei care spun ca sunt 50% sanse de castig uita un lucru esential: alegerea initiala s-a facut cand erau trei cutii pe masa, si nu doar doua!

Bruno Medicina



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3514
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved