Biblioteca de la Margineni

Biblioteca de la Margineni

Stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai umanismului din Tara Romaneasca de la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul celui urmator, face parte din cunoscuta familie a Cantacuzinilor din Constantinopol, familie ce ii va forma inca de mic respectul pentru pretuirea invataturii si pentru carte. La resedinta de la Margineni, in posesia tatalui sau se afla o impresionanta colectie de carti pe care o va lauda Del Chiaro, afirmand ca 'el zidi vestita si bogata manastire Margineni si avea o biblioteca frumoasa".

In ceea ce priveste studiile in strainatate, Stolnicul a studiat mai intai la Adrianopol, apoi la Constantinopol, iar de aici s-a indreptat spre Universitatea din Padova, unul din centrele culturale cele mai renumite din Europa in acea perioada. Dintr-o matricola padovana, aflam ca s-a inscris la 17 septembrie 1667 la Universitas Aristarum. Trebuie sa remarcam faptul ca studiile realizate in strainatate au avut o mare contributie in formarea sa, Stolnicul venind cu o noua atitudine fata de cultura, avand modestia si simplitatea aceluia care-si cunoaste posibilitatile, dand dovada si de spirit critic, acesta fiind un exigent cu sine insusi. Aceste pregatiri il pun in legatura cu mari carturari si dascali ai vremii ca Gherasim Cretanul, Antonio dall'Acqua, Albano Albanese, Bonvicinius si altii.

In perioada studiilor, Stolnicul a intocmit un catalog al cartilor pe care le-a achizitionat incepand cu data de 1 iulie 1667, acesta cuprinzand poemele homerice Iliada si Odissea, versurile lui Virgiliu, Terentiu, Horatiu si Martial, scrierile lui Lucian sau Valerius Maximus, istoriile lui Titus Livius sau Quintus Curticus, operele filozofice si cosmografice ale lui Aristotel, comentarii la aceste opere de Alexandru din Afrodisia si altele. Profesorul Mario Ruffini a fost cel care a acordat o atentie speciala bibliotecii stolnicului, mai ales debutului acestuia. Bazele bibliotecii au fost puse de Postelnicul Constantin Cantacuzino, tatal ce dorea sa le ofere fiilor o educatie orientata spre cultura antica si neobizantina.

Din biblioteca tatalui, al carei continut nu ne este cunoscut, fiul Constantin Cantacuzino a mostenit foarte putin, printre care se numara un manuscris miscelaneu grecesc care continea texte religoase si morale, 'Disputatio theologica de invocatione sanctorum' a pastorului protestant Martin Albrich si trei volume ale pastorului luteran Luca Osiander, 'Enchiridion controversiarum'. Pe langa acestea se numara cartile cumparate la Padova mentionate in catalog, acele publicatii inregistrate de Stolnic pe foaia de garda a cartii 'Introductio in dialecticam Aristotelis' a cardinalului Francesco Tolet (Venetia, 1587), plus acele scrieri pe care eruditul la indica izvoare ale lucrarii 'Istoria Tarii Romanesti'. Izvoarele lucrarii mentionate anterior sunt numeroase, si anume: de la Strabon la Ovidiu si la Titus Livius, de la Diodor Siculul pana la Plutarch, de la istoricii bizantini Procopius, Zonaras, Cllimach si Ion Tzetzes, de la italienii Enea Silvio Piccolomini, Bonfinio, Flavio Biondo, Filipo Buonaccorsi, la napolitanul Michele Reti si la Natale Conti, de la Nicolaus Olahus la istoricii unguri Simion de Geza, Ioan Bethlem si altii.

In componenta bibliotecii pe langa publicatiile amintite pana acum, mai intrau calendare si almanahuri, dupa cum reiese din corespondenta Stolnicului purtata cu Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului; apoi acele carti aduse de ostenii romani ce au participat la asediul Vienei in 1683.

In fondul bibliotecii sale de la Margineni (jud. Prahova) se mai adauga manuscrisele si tipariturile daruite Stolnicului de carturari romani sau straini care au poposit candva sau au trecut pe la manastirea Margineni, ca oaspeti ai acestuia sau ca simpli prieteni. Se stie ca in a-II-a jumatate a sec.XVIII-lea foile periodice patrund in tarile romane, Stolnicul fiind primul carturar care se aboneaza la cateva periodice in limba italiana. A fost abonat la 'Il Corriere ordinario', un periodic cu aparitie restransa, care oferea informatii politice, militare si culturale din principalele tari ale Europei. Biblioteca avea in patrimoniul sau si primul periodic bibliografic italian care a patruns la sfarsitul sec. al-XVII-lea in Tara Romaneasca, este vorba de 'La Galleria di Minerva' care era realizata ca o publicatie anuala ce isi propunea sa semnaleze cele mai importante lucrari din toate domeniile tiparite la Venetia si in alte centre europene. Pe baza acestor informatii bibliografice extrase din publicatia 'La Galleria di Minerva', Stolnicul facea comenzi in strainatate, mai ales la Venetia.

Daca facem o comparatie intre biblioteca acestui mare om de cultura cu alte biblioteci umaniste, se observa faptul ca biblioteca care ne intereseaza prezinta caracteristici importante date de organizarea acesteia dupa un sistem propriu.

Cartile, manuscrisele si periodicele provenite de la Margineni poarta pe cotor un numar de inregistrare si denumirea domeniului din care face parte, domeniu ce este mentionat in toate cazurile in limba greaca. Publicatiile au fost grupate pe formate tip editoriale (in folio, in quatro, in octavo, in duodecimo), iar in cadrul fiecarui format pe domenii. In urma unei examinarii atente se poate observa ca biblioteca este structurata in trei departamente: carti cu caracter stiintific; carti cu caracter istoric-umanistic; carti cu caracter filozofic si teologic- religios. Aceasta organizare nemaiintalnita pana atunci s-a datorat faptului ca eruditul, calatorind in multe tari ale Europei a avut posibilitatea sa cunoasca sisteme de organizare a unor vechi si vestite biblioteci, ca de exemplu Biblioteca Marciana din Venetia, Biblioteca Universitatii din Padova, Biblioteca imperiala din Viena.

Corneliu Dima Dragan a fost primul care a publicat catalogul bibliotecii stolnicului. Un rol deosebit in sistematizarea bibliotecii l-a avut carturarul strain Nicolae de Porta, secretar diplomatic la curtea lui Constantin Brancoveanu si omul de incredere al stolnicului, eforturile sale s-au concretizat prin contributiile importante la organizarea pe baze moderne a bibliotecii.

Nicolae Iorga a descoperit si publicat in anul 1910 catalogul publicatiilor achizitionate de Stolnic in anii studentiei sale la Padova, iar in 1907 a prezentat pentru prima data, pe baza materialului existent, istoricul si continutul bibliotecii acestui mare om de cultura.

In Biblioteca Academiei si in alte depozite de carti, s-au identificat atat in tara, cat si in strainatate, numeroase lucrari purtand ex-librisul Stolnicului Constantin Cantacuzino. Cercetarile realizate la Arhivele Statului din Bucuresti au dus la aflarea unui catalog al bibliotecii manastirii Margineni datand din 1839 ce continea 263 de titluri de carti care au apartinut Cantacuzinilor si ctitorilor manastirii.

Operele din biblioteca sa au introdus noi idei in cultura timpului sau, aflata inca in parte sub influenta bizantina. Dupa moartea sa tragica, o parte din carti 'au luat drumul' strainatatii, iar cealalta jumatate a fost insusita de Nicolae Mavrocordat. Mai putem afirma ca aceasta biblioteca a fost prima mare biblioteca cu rasunet in intreaga Europa, iar unele dintre principiile organizarii sale au ramas valabile pana in prezent.