IN CAUTAREA ARMONIILOR VECHI SI NOI

IN CAUTAREA ARMONIILOR VECHI SI NOI

O aripa imensa a departarii mi-a trimis o pana magica. Mi-o prind pe umar, sa pot zbura in cautarea unor armonii vechi sau noi. Caut, si de multe ori gasesc, lumina din firea lucrurilor, din florile muntilor, din culorile curcubeului prinse de marii artisti in panzele lor, din rasaritul astrilor, din zambetul pur al pruncilor, din insemnele trecutului pastrat cu grija de urmasi, din ciripitul voios al pasarilor. Apoi, transform acea lumina intr-o scriere de parca as ascunde-o intr-o sticla astupata cu un dop de imaginatie pentru ca mirajul sa ajunga la cititor la fel de proaspat, de pur si de incitant ca atunci cand lumina mi-a invadat fiinta. Si cat de greu este sa traiesti lumina cu suflet de copil! Altfel, e necesara o corelatie sufleteasca, spirituala si subtila cu opera artistica. Nu doar ochii sa se bucure de ceea ce vad, ci si sufletul. Ochii pot sa uite repede, sufletul, mai greu, pentru ca el simte energiile lasate de creator in opera lui.

Chemarea departarilor cred ca este scrisa in codul meu genetic. Ea ma alunga de acasa pentru bucuria sufletului meu, dar si al altora. O calatorie prin noua tari nu este tocmai usoara, dar oboseala drumului va fi rasplatita prin tezaurul de comori adunate. Voi parcurge unele itinerarii deja cunoscute, dar si unele noi. Prin Ungaria, am trecut de mai multe ori. La Budapesta, va fi primul popas. Si Polonia imi este cunoscuta din excursiile anterioare, dar n-am avut ocazia sa scriu despre ea.

Excursia intitulata SCANDINAVIA este organizata de Agentia de Turism KARA. Grupul de turisti numara numai 20 de persoane cu varste diferite, dar in mare parte, varstnice, care au colindat lumea. Chiar de la plecare, ma imprietenesc cu Veronica B., cea care-mi va fi colega de scaun in autocar si de camera. Apoi, Mariana T. si colegul sau din tinerete, Radu M., cel ce se va dovedi carcotas, dar simpatic. Familia Sin Ani si Nicu din Giurgiu sunt insotiti de sotii Alina si Dragos. Domnul Sin parca a primit sarcina de la Parlament, in calitate de fost senator, sa ne inveseleasca mereu cu poante, glume sau bancuri. Niciodata nu stii daca vorbeste serios sau nu. O pacaleste chiar si pe nevasta lui. In urmatoarele zile, se leaga prietenie si cu familiile Dusmanu, Stefanescu, Sebe si      Liviu D.

Cea mai importanta persoana a grupului este Marina R., ghida noastra. Alti ghizi abia dupa trecerea granitei Romaniei, isi incepeau "serviciul"! Marina face din profesia de ghid o pasiune. De aceea, se simte in largul ei si isi incepe discutiile la micfofon chiar dupa ce plecam din Bucuresti.

Conform zicatorii ca "Ziua buna se cunoaste de dimineata", Marina, foarte bine pregatita, va fi o incantare s-o ascultam. Ne anunta zilnic care este maxima si ce personalitati s-au nascut in acea zi. In plus, are o geanta cu multe casete cu muzica buna, dar si casete video cu orasele principale prin care vom trece.

Cum hotelul din Budapesta nu avea lift, nici aer conditionat, nici alte facilitati ca sa rasfete turistii, domnul Sin, cu un ton foarte serios, incepe sa ne spuna cateva intamplari neintamplate:

- Cand sa cobor la micul dejun, m-am blocat in lift, cu doua blonde. Era sa raman cu ele. Aseara, continua el, in hohotele noastre de ras, Florinel, soferul, s-a electrocutat in jacuzi. Norocul lui ca era curentul cam slab. Cineva m-a intrebat cum am pastrat jnitele fara frigider. Le-am pus in dreptul ventilatorului, legate de-o ata. De ce radeti? Ce, nici voi nu ati avut ventilator sau aer conditionat?

Asa ne-a facut o proba de ceea ce ne va urma pe tot parcursul excursiei. Nu trecusera nici 24 de ore si ne simteam toti ca intr-o familie.

POLONIA - TARA ORASELOR MUZEU

- Si vama slovaca, si cea polona nu ne-au rapit mult timp, constata ghida. V-am vorbit despre Ungaria si Slovacia, acum vine randul Poloniei, o tara situata intre doua mari puteri, Rusia si Germania, cu o suprafata de 312 500 kmp. Arheologii au descoperit dovezi ale locuirii teritoriului cu 1 500 ani i.Hr. Un vechi stat slav a fost intemeiat in secolul al XI-lea. In anul 1025, Boleslav I a devenit primul rege al unui stat crestin, iar succesorul sau, Cazimir, a mutat capitala la Cracovia. Intre 1386 si 1772, Polonia face uniune personala cu Principatul Lituaniei. In 1918, se constituie Republica Polona.

- Ce ne puteti spune despre Jagelloni? intreaba domnul Dusmanu.

- In 1386, va spuneam de acea uniune personala. La baza ei, a stat casatoria fiicei regelui, Edviga, cu marele duce al Lituaniei, Ladislav Jagellon. Dinastia aparuta a adus prosperitate Poloniei si a durat pana in 1572. Perioada domniei regilor Sigismund Batranul si Sigismund August, s-a chemat "secolul de aur". Ultimul nelasand urmasi, au inceput luptele pentru privilegii in randul nobililor. Luptele pentru putere au lasat tara pe mainile strainilor. Razboiul al doilea, mondial, a distrus Polonia si a cazut sub influenta ruseasca pentru aproape o jumatate de secol. Dar revoltele populare s-au tinut lant, culminand cu actiunile sindicatului "Solidaritatea", condus Walesa. La 31 decembrie 1989, se nastea noua republica. Pamantul arabil si clima temperata ii permite sa faca agricultura si sa creasca animale. Veti vedea culturi nu numai de cereale, dar si de plante de munte, cum ar fi afinul, zemurul alb sau rubiniu, pe mii de hectare, ocupand locul intai in Europa la aceste culturi ce le dau fructele de padure mari, gustoase si cu o mare productivitate. Subsolul bogat in carbune, fier, cupru, zinc, argint, sare, petrol, gaze naturale, ii asigura baza materiala pentru o industrie sanatoasa. Tara este traversata de       Oder, Bug si Vistula care strabate teritoriul de la sud, la nord. Relieful este variat, cu munti in partea sudica, cu campii si podisuri in rest. Chiar la intrare, ne intampina, Muntii Tatra cu mici statiuni montane. Printre ele, renumita Zacopane care are si ape termale. In sate se gasesc biserici din lemn datand din secolele XV si XVI. Multe alte localitati pastreaza fortarete, palate si biserici solide din piatra din secolele trecute. In 1940, hitlerisii au infiintat la Oswiecim (Auschwitz) un lagar de exterminare. Despre el s-a scris mult.

Retraind amintiri de la Auschwity si Wielizka

- Acum sa ne vorbesti despre lagar, asa cum l-ai vazut, imi propune Veronica, dupa ce Marina tace.

- In 1939, hitleristii schimba numele localitatii ce va deveni teroarea evreilor timp de cinci ani. In iunie 1940, fostele cazarmi din Oswiecim primesc primele sute de detinuti polonezi. Lagarul avea 28 de cladiri etajate in care au fost inchisi peste 15 000 de prizonieri, pe serie.

- Cum adica pe serie?

- Adica pana ii omorau si aduceau altii pentru ca in final, sa fi fost ucisi aproape 4 milioane de oameni. Dar tot nu erau suficiente. S-au mai construit alte doua lagare in apropiere. In prezent, prima locatie si lagarul de la Birkenau au devenit muzee. Pe poarta de intrare sta scris: "Arbet macht frei" (Munca te face liber). La inceput, au fost doar detinuti polonezi, apoi au fost adusi prizonieri si de alte nationalitati, dar cu precadere, evrei. Al III-lea Reih aduna la intamplare oameni de diferite convingeri politice, religioase, pe cei din rezistenta, dar si multi fara nici o vina. H.Himmler a declarat lagarul mijloc de exterminare a evreilor. Comandantul lagarului, Rudolf Hss, i-a indeplinit ordinele. Evreii erau adusi, incepand cu 1942, din Silezia, Slovacia, Franta, Belgia, Olanda, Germania, Norvegia, Polonia, Lituania, etc. In blocul este o istorie a lagarului de exterminare, cifre, carti de evidenta, fotografii cu transportul lor cu vagoane blindate. Multi ajungeau morti sau asa slabiti incat ii trimiteau imediat la camerele de gazare. Asa zisele bai cu o suprafata de 210 mp. puteau sa cuprinda 2 000 de persoane care intrau linistite spunandu-le ca vor face o baie, dar din capetele dusurilor situate pe tavan, nu iesea decat gazul letal, ciclon B. Oamenii se sufocau si mureau dupa 20 minute. Cadavrele erau jefuite de bijuterii, de dintii de aur, li se taia parul pentru a se confectiona scaune, canapele, saltele. Erau apoi transportate la crematorii.

- Si asta se vede in fotografii?

- Da, sunt niste fotografii facute clandestin. Obiectele personale erau depozitate, triate si apoi trimise in Germania. Desi se expediau zilnic, la venirea rusilor, depozitele erau pline de imbracaminte, geamantane, jucarii. In camere, unde se pastreaza aceste obiecte, m-a impresionat puternic multimea jucariilor atestand crima odioasa asupra copiilor. Erau si multe proteze, chiar si periute de dinti sau perii de haine. Dintii de aur erau transformati in lingouri, iar cenusa dupa ardere, era folosita drept ingrasamant. Detinutii erau fotografiati la sosire, li se tatua un numar de ordine, plus un triunghi colorat, reprezentand motivul detentiei. Pe pereti, sunt multe din acele fotografii, dar si cele facute detinutilor dupa eliberare, aratand ca niste schelete acoperite doar cu piele.

- Ce lucrau? intreaba Veronica.

Ei au construit cele 8 cazarmi adaugate celor existente, au mai construit zeci de baraci, au sapat beciuri, au lucrat la fabrica de cauciuc din apropiere, in mine, in fabricile de armament.

- Dar copiii, batranii? se intereseaza Radu.

- Unii erau ucisi de la inceput, gemenii erau supusi unor experimente pseudomedicale in urma carora, mureau. S-au facut si experiente de sterilizare, de testare a unor medicamente, transplanturi de piele. Dar, pielea unor detinuti a fost folosita si pentru a confectiona abajururi de lampa.

- Ai vazut asta?

- Am vazut, Vera, si am fost oripilata. Din par, se confectiona si panza pentru intarituri la haine. In expozitie, se afla obiectele de tortura, calul pe care erau legati si batuti cu bice. Unii detinuti erau spanzurati sau impuscati. Din pacate, putini calai au primit pedeapsa meritata pentru odioasele crime. La 16 aprilie 1947, comandantul Hss a fost executat prin spanzuratoare. M-am cutremurat cand am vazut camerele de gazare si cuptoarele. La venirea sovieticilor, nemtii au vrut sa scape de o parte din crime, dar prea erau multe. Vizitatorii pot sa vada un film documentar cu ceea ce au gasit armatele sovietice. In gropile comune, alaturi de mortii ucisi in graba, se mai aflau si persoane muribunde care au fost salvate, povestind ulterior atrocitatile. Gata cu aceste amintiri triste! V-am promis ca va povestesc putin si despre salina Wieliczka, transformata in muzeu. Mii de turisi o viziteaza anual. Din mina, se extragea sarea gema inca de acum o mie de ani. S-a exploatat sarea pe noua nivele avand galerii lungi de peste 200 km. Primul nivel e la 64 m, iar ultimul, la 342 m, adancime. La minele superioare, este amenajat muzeul. Am sa-mi amintesc numele catorva incaperi. In camera Nicolaj Kopernik, troneaza o statuie a marelui astronom, in sare, asa cum sunt toate sculpturile din muzeu. Este amenajata in 1973, la aniversarea a 500 ani de la nasterea lui. Capela Sf.Anton are trei altare, statui de sfinti din sare monolit. Urmeaza camerele unor legende in care apar statuile personajelor din acestea. La aniversarea a ani de cand regele Cazimir cel Mare a dat o lege referitoare la minerit, minerii i-au dedicat o camera in muzeu, ce contine si statuia sa. Era in 1968. Mi-a placut mult camera cu stalactite, cu flori de mina din sare, cu obiecte lasate in saramura pe care le-au luat in stapanire cristalele si au creat forme fantastice. Legenda conform careia, gnomii ii ajuta pe mineri, a generat sala piticilor din sare. Intr-una din incaperile vaste din care s-a extras sarea, minerii au facut Capela Sf. Cruci, unde se rugau inainte de lucru. Capela reginei Kinga este cea mai frumoasa. Imaginati-va o biserica mare, cu peretii acoperiti cu basoreliefuri, cu altar, cu statui de sfinti si candelabre din sare, toate. Poate podeaua sa fi fost slefuita, dar peretii au ramas asa cum erau dupa excavare. Cele 5 lustre alcatuite din cristale saline lumineaza feeric. Are 50 m lungime, 16 m latime si 12 m inaltime. Ghidul ne-a condus apoi pe malul unui lac adanc de 9 m. Dintr-un metru cub de saramura luata din acel lac, prin evaporare, se pot obtine 320 kg de sare. Luminile electrice se reflecta pe suprafata neclintita.

- Se pare ca muzeul s-a deschis de mut timp, constata Mariana.

- Desigur. Spre exemplu, un lac poarta numele de "Weimar", dupa ce printul de Weimar a vizitat salina in 1790, insotit de Goethe. Si acest lucru s-a repetat cu alte personalitati. Multe incaperi sunt destinate unei istorii a mineritului, expunand uneltele, utilajele necesare si grupuri statuare de mineri, dar si plante fosilizate in sare. Ca si la Slanic-Prahova cu micul sau muzeu, dar si cu un spatiu de tratament, polonezii au organizat un sanatoriu la 200 m adancime. Se trateaza bolile de plamani si de gat.

- Ne apropiem de Cracovia, unul dintre orasele importante ale Poloniei, ne informeaza Marina. Inca din 1978 este inscrisa in patrimoniul mondial, pe lista UNESCO, la fel si salina de la Wielicza. A fost multa vreme capitala tarii si continua sa fie capitala spirituala. Orasul a fost construit dupa planuri bine gandite, cu strazi largi si cladiri monumentale. Inima orasului era si este si acum o piata de 200 m/ 200 m, asemanatoare cu piata San Marco din Venetia. Vom vedea cladirile importante din acea piata. Vom merge si pe colina Wawel, unde se afla Castelul regal si biserica regala. 8 de muzee isi asteapta vizitatorii, printre care Muzeul National, cel mai vechi din tara. Cei care-i calca pragul, pot admira "Doamna cu hermina" de Leonardo da Vinci, sau un tablou de Rembbrandt. Universitatea Jagellona este cea mai veche scoala superioara din Europa, avand sase secole.

Lumina fluida in strai divin la Cracovia

Autocarul parcheaza pe malul Vistulei, langa dealul Wawel. Mergem direct catre piata centrala sa prindem deschisa biserica Sf. Maria

Pe o latura a pietii, se inalta superba biserica din piatra si caramida. A fost initiata de burghezii orasului in 1355 si finisata in 1500. Poate acesta e motivul elementelor arhitecturale, luate din diverse stiluri. Zidurile sunt romane, iar interiorul renascentist si baroc. Cele doua turnuri inegale de pe fatada, zvacnesc spre cer, unul impodobit cu o cupola semisferica, altul cu turnulete gotice inconjurand turnul central foarte ascutit. O placa fixata in dreapta intrarii atesta prezenta papei Paul II in biserica, pe vremea cand era doar preot. Felii de cer intens colorate se vad prin vitralii. Din icoanele altarului, sfintii, Fiul Domnului si Fecioara Maria ne privesc pe noi, pacatosii, cu dragoste, poate cu intelegere pentru graba noastra cand intram in lacasurile sfinte. Ne asezam cateva momente pe banci, dand slava lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit sa ajungem acolo.

In mijlocul pietei, se inalta monumentul poetului Adam Mickiewicz. Pe treptele sale, multi tineri se odihnesc, turisti ca si noi. In spatele monumentului, vestita hala, lunga de 100 m, cu magazine de o parte si de alta a aleii ce o strabate. Langa hala, admiram multimea de flori protejate de umbrele colorate. Desi e tara catolica, in chioscurile din vechea hala, se afla de vanzare icoane ortodoxe, grecesti, in mare parte.

Intram cateva momente in curtea cladirii gotice ce gazduieste Collegium Maius. Deasupra galeriei marginita de coloane, se afla un fel de logie deschisa, pe toate laturile cladirii. Din aceasta, se intra in sali. Impresionanta este cea impodobita cu stemele diferitilor nobili care au invatat acolo. Sunt pastrate si instrumentele astronomice care au apartinut lui Copernic, celebrul student al universitatii. Fantana cu ghizduri de piatra din mijlocul curtii interioare, starneste curiozitatea multora.

Urcam colina Wawel pe scari cu panta mica. Facem fotografii in curtea interioara. Domnul Dusmanu isi cumparase un sir de covrigei si-l purta la gat. Era un prim semnal ca e un glumet. Castelul are pe doua nivele, galerii formate din coloane cu arcade ritmice. Marina ne povesteste:

- Castelul a fost resedinta regilor Jagelloni si Vasa. In secolul X, era numai un modest palat in stil roman. Cu doua secole mai tarziu, in vremea lui Cazimir cel Mare, a fost ridicat un castel gotic, iar mai tarziu, renasterea si-a pus amprenta prin geniul unor mari arhitecti ai timpului. Am inteles ca ai fost in palat si in catedrala, ce ne poti spune? ma intreaba Marina.

- E mult de atunci, dar mi-au ramas in minte cateva lucruri. Polonia detine o mare colectie de arasuri, acele tapitreii care au fire de aur in locul firelor galbene din lana sau bumbac. Aceasta comoara si o parte din tezaur au fost ocrotite de Romania, pe teritoriul sau, in timpul razboiului. Sa revin la castel. Aproape un secol, s-a muncit la renovari. Salile cu destinatii speciale nu seamana unele cu altele, dar toate sunt opera unor mari artisti sau decoratori. Parchetul si, in mare parte, plafoanele sunt facute de ebonistii care au realizat minuni din imbinarea esentelor de lemn. In Aula deputatilor, pe plafon, sunt zeci de casetoane cu cate un cap uman, ca un tablou in relief. Si nu seamana unul cu altul. In sala turnirului, nume dat de friza-fresca ce infatiseaza luptatori intr-un turnir, plafonul decorat tot din esente de lemn divers colorate, da impresia de relief. In Sala tronului, in afara de jiltul domnesc sculptat cu delicatete, arasurile infatiseaza scene biblice din Vechiul Testament. Mobilierul din camere este functional, dar si lucrat artistic. Chiar si teracotele sau semineurile au cele mai deosebite cahle ca sa se potriveasca restului incaperii. Nu lipsesc tablourile si portretele regale. Dar mult mai impresionata am fost cand am intrat in capela regala, unde parca, o forta demiurgica a sculptat zidurile exterioare, dar si interiorul. Se cheama catedrala Vanceslav si Stanislav, si a fost fondata in secolul XIV de regele Ladislav. Pentru multe secole, a fost locul de incoronare si de inhumare al monarhilor. Exteriorul il vedeti cat este de compozit, cu piatra si caramida, cu turnuri patrate terminate cu niste cupole semisferice sau piramidale cu mai multe fatete, cu frontoane triunghiulare. Doar acoperisurile verzi de arama parca ii dau o anume unitate.

- Asta vedem si noi, cum e inauntru? intreaba Radu.

- Si in interior, se intalnesc mai multe stiluri, arcul frant, gotic, nervurile din acelasi stil se unesc pe plafonul inalt. Coloanele de marmura au capiteluri baroce, aurite, iar sarcofagele sunt tributare renasterii. In mai multe capele laterale, isi dorm somnul de veci regi polonezi chiar din secolul XII. Cel mai somptuos este mausoleul lui Stanislav cu un sarcofag de argint impodobit cu frize, sprijinit pe umerii a patru ingeri tot de argint. Capela regelui Sigismund este una dintre cele mai frumoase, cu basoreliefuri florale, cu sarcofagele regilor realizate in marmura rosie de Salsburg. In cripte suprapuse, sarcofagele "expun" statuile regilor imbracati in armuri, cu coroane pe cap, stand parca pe un pat, rezemati intr-un cot si cu un picior flexat peste celalat. Armele si scutul se afla alaturi de stema regala, toate sculptate in perete. Sunt realizate in cele mai mici detalii, chiar si delicatele ornamente de pe genuchiere sau de pe arme. Artistii italieni care au sculptat statuile te fac sa crezi ca in sicrie nu e nimeni, ca ocupantii lor stau pe capac, se odihnesc putin inainte de a pleca iar la vreo lupta, atunci la inceputul secolului XVI, cand a fost construita capela. Doar regele Cazimir Jagellon pare ca si-a indeplinit menirea. Se odihneste cu fata in sus sub un baldachin marginit de coloane, cu pereti impodobiti in fresce. Mai sunt si alte morminte mai modeste. Marii regi isi pregateau locul de veci inca din timpul vietii, astfel au adaugat principalei constructii a catedralei, numeroasele capele ce par niste bisericute alipite celei mari.

- O sa te mai rugam sa-ti amintesti si despre Fecioara Neagra.

- Desigur, Vera! O fac cu mare bucurie. La Cacica, localitate bucovineana care are o salina in care e amenajat un mic muzeu si o capela, mai fusesem de doua ori inainte de a vizita Polonia. Abia dupa aceea, am privit-o altfel.

- Cum adica? Nu inteleg.

- In Cacica sunt multi polonezi, ei au fonadat localitatea, desi sarea se extragea de multa vreme, dar niciodata cu ocnasi, ca in alte saline. Polonezii au vrut sa faca in Cacica ceva asemanator cu ceea ce era in patria lor. Au amenajat biserica in salina, si au comandat o copie a Fecioarei Negre, pe care au asezat-o in biserica lor catolica. In primele vizite, nu observasem icoana facatoare de minuni, apoi am aflat si am spus si altora. Sa vedem ce-i cu cea originala. Se afla intr-un mare complex monahal in localitatea Czestochowa. Se cheama Madona Neagra, pentru ca icoana Maicii Domnului a scapat teafara dintr-un incendiu, din 1690, doar cu fata innegrita de fum si niste zgarieturi pe obrazul drept. Manastirea de pe Jasna Gora din localitatea Czestochowa e formata din biserica principala al carei turn sageteaza norii, din case pentru calugari si un muzeu. A fost fondata de Ladislav duce, in 1382. Au fost adaugate alte edificii gotice, dar cea mai veche este cea a Madonei Negre. Interiorul bisericii principale, unde se afla acum icoana Fecioarei, te striveste parca de cum intri, cu podoabele specifice barocului. Doua randuri de coloane de marmura rosie legate intre ele cu arcade ce sunt terminate cu statui si basoreliefuri, impart spatiul in trei. Frescele de pe plafon sunt marginite de decoratiuni florale, albe. In altar, grupul statuar reprezentand pe Maica Domnului si un inger la picioarele Mantuitorului ce se inalta la cer, este reliefat de coloane de marmura verzuie, pe un fond de aur. In fata acestiua, icoana facatoare de minuni.

- De ce tot spui "facatoare de minuni"? vrea sa afle Mariana.

- Pentru ca este adevarat. Pe langa peretii bisericii, se afla numeroase proteze, carje ale invalizilor vindecati. Iar drept multumire, au daruit bisericii fel de fel de mici comori personale. Deasupra protezelor daruite dupa vindecare, atarnate pe pereti sunt siraguri de chihlimbare, lantisoare de aur cu inele, cercei.

- Aoleu, si nu le fura nimeni?

- Cine ar indrazni, Radule? Poate stim noi cine, dar n-au ajuns acolo. Peste vreme, darurile primite de Madona Neagra fiind asa de multe, s-a infiintat un muzeu cu acestea. In vitrinele asezate de-a lungul peretilor si pe mijiocul salilor, sunt expuse acele ofrande, toate din metale pretioase, unele impodobite cu pietre pretioase. Unii beneficiari ai minunilor facute de Fecioara Sfanta au comandat bijutierilor obiecte care sa aminteasca de miracolul trait. Spre exemplu, sunt mici statuete de copilasi daruite de femei care au nascut in urma rugaciunilor. O statueta cu niste oi, arata ca un cioban si-a gasit turma. Picioare, maini, ochi in miniatura atesta tamaduirea acelor parti ale trupului. Dar sunt destule pocale, tipsii, bijuterii, crucifixe. Insusi regele Sigismund Batranul a donat manastirii un crucifix relicvier, in 1510. Il tin minte perfect. Este o cruce cu domnul Iisus crucificat si la baza lui cele doua mironosite. Este un relicvier deoarece are un lacas cu sfinte moaste. Cine ajunge la acea Manastire, va admira si rocile calcaroase cu diferite forme cizelate de factorii atmosferici, de-a lungul timpului, dar si ruinele unor castele din secolul XIV. Regii si-au construit palate in multe localitati, cu precadere in cele situate de-a lungul vailor sau pe culmi, ca fortarete strategice.

- Noi strabatem, zice ghida, dupa ce plecam din Cracovia, Mica Polonie. Vistula uneste cu undele sale, vechea capitala cu cea noua. In decursul veacurilor, s-au dezvorlat mari centre urbane. In Sandomierz, Cazimir cel Mare a fondat catedrala Nasterii Fecioarei cu icoane pictate in vremea lui Ladislav Jagello, icoane bizantine si rusesti. Regele Ladislav si-a construit un palat si o capela in Lublin. Influenta renasterii italiene s-a concretizat in cladiri, chiar in orase, asa cum e Zamosc, botezat "Padova de Nord". Arhitecti, sculptori si pictori italieni erau angajati sa sporeasca frumusetea noilor constructii inca din secolul XIV. Bartolomeo Berecci, Gian Maria Padovano, Santi Gucci si-au legat numele de palatul si catedrala din Wawel, dar si de alte monumente. In partea noastra stanga, ramane Silezia cu principalul oras Wroclaw. Fortareata ridicata de Cazimir cel Mare la Bedzin este conservata perfect si este un muzeu. In Brzeg, se afla un castel ducal renascentist de cinci veacuri. In Czermna, exista o biserica ciudata, la fel ca una din Cehia. La sfarsitul secolului XVIII un preot local a adunat peste 3 000 de cranii si oseminte ale celor morti in lupte sau de ciuma. Peretii interiori sunt alcatuiti numai din cranii asezate unele langa altele, iar plafonul este ornat cu oase de la maini si picioare asezate intr-o ordine aleatorie. Doar altarul cu un crucifix de lemn si cateva flori invioreaza atmosfera sumbra. In Wroclaw, sunt edidificii centenare gotice, baroce sau renascentiste. Biserica Sf. Cruce, fosta manastire a cavalerilor cruciati, palatul universitatii cu Aula Leopoldina sunt numai cateva repere importante. Despre regiunea Masovia, al carei centru e Varsovia, vom vorbi maine.

Strajerii uitarii la Varsovia

Sfarsitul lui iulie ne ofera o alta zi placuta pentru plimbare. Prezentul ne ia de mana, ne deschide usa spre trecut pentru a intelege mai bine ideea de viitor. Toata Polonia este presarata cu palate, fortarete, biserici pastrate intacte de veacuri sau refacute intocmai cu originalele. Au trecut peste polonezi asupririle straine, tavalugul comunist, dar reperele istorice precum niste strajeri au rezistat. In Cracovia, un noroc fantastic a facut ca sa scape intacta. Cel care minase orasul a fost prins, dar a promis ca va dezvalui toate punctele minate daca i se va da drumul. Neamtul a fost eliberat si Cracovia, salvata de razbunarea hitleristilor. Nu acelasi noroc l-a avut capitala. Mai mult de jumatate a fost distrusa, dar a fost refacuta intocmai.

Facem un tur de oras. Trecem pe Bd. Cracovia, unde se afla casa in care a locuit compozitorul F. Chopin, nascut in Zelazowa Wola in 1810. In ambele case, se afla muzee dedicate lui. Admiram niste case in stil hanseatic si ne oprim in piata din fata castelului regal.

- Palatul, spune Marina, a fost construit de Sigismund III Vasa dupa ce a transferat capitala la Varsovia, angajand arhitecti italieni. Dupa bombardamentele naziste, a fost refacut complet abia in 1984. In interior nu lipsesc picturile, arasurile, frescele sau sculpturile.

- Impresionant este, zic eu, un cronos de marmura care duce pe umeri bolta cereasca si in mana stanga, o coasa nemiloasa cu trecerea timpului. Ladislav IV, fiul ctitorului, a ordonat o sala din marmura cu nuantele cele mai neobisnuite, cu tabloul sau pe un perete si cu portretele altor regi ai Poloniei in medalioane.

Ocolim catedrala regala. In spatele sau, se afla statuia Sfintei Maria si un clopot imens care s-a ciobit cand au vrut sa-l ridice in clopotnita. Si de patru secole, sta mult langa biserica. Intram in catedrala si in linistea ei, parca deslusim numai gandurile Domnului. In capelele laterale, sunt sarcofage ale unor persoane importante, printre care si scriitorul Senkievici. Coloanele octogonale separa spatiul in trei nave. Statuile de sfinti, picturile ne retin atentia. Lacrimi de lumina policroma au lasat artisii in vitralii.

Mergem spre Piata comerciala, refacuta si ea dupa bombardamente. Mici cofetarii pitoresti si magazine parca ii invita pe turisti. Artizanate, pliante, mici amintiri se pot cumpara din acele locuri. In centrul pietii, troneaza statuia unei sirene razboinice care are in mana dreapta spada, iar in stanga scutul.

- Poarta Barbikan desparte orasul vechi de cel nou, ne zice ghida. Este in stil maur. Mergem de-a lungul zidului de aparare. Langa zid, inconjurat de flori, este statuia micului insurgent, dedicata tuturor copiilor care au participat la insurectia din Varsovia, in 1944. Este imbracat intr-o tunica militara, cu cizme pana la genunchi, cu o palarie mare pe cap, iar mainile tin cu hotarare o pusca.     

- Are un chip serios, cu o privire curajoasa, constata Diana. Am observat mai multe statui dovedind ca polonezii isi apreciaza personalitatile. Impresionant este obeliscul din fata palatului regal cu statuia lui Sigismund III sau Monumentul Victoriei infatisand o femeie cu sabia in mana, in timpul unei lupte. Cizmarul Jan Kilinski a condus o revolta nationala impotriva rusilor, in 1794. Este onorat cu o statuie din bronz. In Varsovia, era un gheto al evreilor. In 1943, s-au organizat intr-o armata si au opus rezistenta hitleristilor care voiau sa lichideze ghetoul. Un monument aminteste aceasta lupta.

- Alaturi de monumentele din bronz, mai sunt cladirile monumentale, adaug eu. Am petrecut odata un revelion intr-o frumoasa sala amenajata in incinta Casei de Cultura si de Stiinta cladirea ce seamana cu Casa Presei din Bucuresti. Este tot o donatie a URSS din anii 1952, proiectata de Lev Rudniev. Este expresia realismului socialist. In Moscova, exista sapte cladiri asemanatoare. Are o inaltime de 234 m. Cladirea Operei cu 900 locuri, construita acum doua veacuri, in stil neoclasic, este mai modesta ca marime, dar cat este de armonioasa. Fatada ii este impodobita cu multe coloane si cu un fronton triunghiular cu basoreliefuri.

- Poate la fel de superba imi pare cladirea Institutului Politehnic, adauga Mama Dianei. As fi dorit sa intram si in biserica ce pastreaza cu piosenie, inima lui Chopin, ingropata in zid, asa cum a fost dorinta lui. Varsovia i-a ridicat un monument interesant in mijlocul unui parc. Imbracat cu o mantie lunga, artistul sta la radacina unui copac ce-si apleaca toate ramurile, protector, asupra capului sau.

- Sunt convinsa ca v-a placut Varsovia, afirma Marina. Acum ne vom indrepta spre Poznan, strabatand Polonia Mare si vom ajunge in portul Szczecin, pentru a ne imbarca spre Suedia.

Ghetarele in retragere, au lasat mici lacuri si coline morenice. Ati observat ca soselele sunt marginite de perdele de pini si mesteceni foarte tineri. Asa veti intalni si in tarile scandinave. Grija pentru padure, pentru ocrotirea ogoarelor si a naturii, in general, este prezenta mereu. Sa nu uitam centralele eoliene care nu polueaza si n-au nevoie de carburanti fosili care se vor termina curand. Sa revenim la aceasta parte a tarii unde a aparut in secolul X, primul stat din unirea triburilor slave, avand capitala la Gniezno, apoi la Poznan, oras care pastreaza si acum edificii importante. Primaria e o bijuterie a renasterii, parca e o mica parte din Palatul Dogilor din Venetia. Biserica parohiala din secolul XVII e o capodopera a barocului, in timp ce Biblioteca si Muzeul National sunt mai sobre, in stil clasic francez. La numai cativa km de Poznan, spre NV, se afla prima capitala. Portile domului sunt impodobite cu basoreliefuri in metal. Ele reprezinta scene din viata Sf. Adalberto. Pe locul domului, a fost ridicat primul sanctuar crestin din Polonia, in anul 970, in stil romanic. De acolo, a plecat sfantul Adalberto in lume si tot acolo, are mormantul. Actuala catedrala a fost construita intre anii 1350 - 1595.

Peisajul polonez pare destul de uniform, paduri de conifere, parcele de plante agricole si iar liziere. Fermele sunt foarte rare, dar cimitirele au multe cruci. Dupa moarte, oamenii care au trait atat de izolati, la multi km departare, unii de altii, doresc sa fie impreuna in cimitirele bine ingrijite, cu flori si cruci din marmura.

- Orasul-port Szczecin este unul dintre multele statiuni si porturi asezate pe coastele Marii Baltice, cu o lungime de 528 km, ne spune Ani Sin. Face parte din Pomerania Occidentala. Reprezentativ pentru orasul cu nume imposibil de pronuntat, este palatul Loitz construit in 1547, in stil gotic tarziu, pentru familia unor bancheri bogati. Biserica gotica fondata cu aproape un secol in urma palatului, este dedicata Sfintilor Petru si Pavel. Pe zidurile exterioare, din caramida, se afla teracote cu tipurile de meseriasi din localitate: negustori, carausi si pescari.

O vreme, toata lumea tace de parca ar dori sa pastreze cat mai mult pe retina memoriei toate cele vazute si auzite. Scutur si eu florile implinirii si bucuriei peste crengile memoriei pentru a le pastra mai mult timp, proaspete.     

Umbrele inserarii bat timide la portile trandafirii ale zilei si lujeri de lumini se zaresc dinspre port. Vantul tolanit undeva, pe aripi de nori, lasa neted obrazul marii. Ne imbarcam pe feribotul Wawel. Stau in cabina cu Diana si Dorina S. si cu Veronica B., colega de bancheta.