Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Calusul oltenesc

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



Calusul oltenesc

Calusul este un dans popular referitor la cultul unui stravechi zeu cabalin care imita de altfel tropaiturile calului. Este executat de baieti sau barbati, cu lovituri ale calcaielor, batai apasate in pamant, sarituri in aer, strigaturi. In trecut, mamele isi aduceau copiii pentru a fi sariti de calusari, crezand ca asa vor creste sanatosi si voinici.




Ceata calusarilor este anturajul zeului Calus care asista la nasterea sa in ziua de Stodul Rusaliilor, il desfata jucand in saptamana Rusaliilor, apoi il omoara si-l inmormanteaza in Martea Ciocului. Ceata e alcatuita din barbati maturi, dar si tineri, buni dansatori si rezistenti la eforturi fizice. Numarul calusarilor este de obicei impar si rar este par.

Mutul, adevarata capetenie a calusului, poarta pe fata o masca din piele de capra si in cap o caciula din piele de ied. Se numeste asa pentru ca nu vorbeste cu muritorii de rand. Este greu de prezentat ce anume face mutul in timpul jocului: merge inaintea cetei, intra in curte si delimiteaza spatiul sacru in care vor juca calusarii, pune in mijlocul cercului obiectele care vor fi vrajite(usturoiul,pelinul, frunze de nuc, un vas cu seminte sau cu apa), pedepseste calusarii neatenti la comanda vatafului, uneori opreste lautarii din cantat ca sa faca el tot felul de nazdravanii(imbratiseaza femeile si fetele, se repede dupa copii si-I sperie.

Mutul polarizeaza atentia si interesul spectatorilor, in timpul jocului face tot ce doreste: se amuza, joaca, nu raspunde la comenzile vatafului, iese si intra in dans cand vrea, ii face pe calusari sa comita greseli si apoi ii pedepseste, lovindu-I cu palosul pe spate. Barbatul care joaca rolul mutului nu este ales, se impune prin calitati innascute sau dobandite de dansator, artist chiar. Este respectat de ceata de calusari, dar si de oamenii din sat.

Vataful este conducatorul cetei de calusari. Este respectat si temut de calusari si se deosebeste de ei prin detalii ale tinutei: fes rosu, bete mai late. El instruieste ceata,conduce jocul cu autoritate si ii revin practicile legate de steag,cioc,vindecarea bolnavilor ‘luati din calus. Desi colaboreaza cu Mutul in anumite momente ale ceremonialului, ii este subaltern si credincios acestuia. El raspunde direct de activitatea cetei si in cazul in care nu mai poate comanda, comenzile in timpul jocului respectiv sunt preluate de ajutorul de vataf.

Mutul si vataful angajeaza muzicantii care trebuie sa fie virtuosi si sa asculte cu sfintenie comanda vatafului, ca si calusarii dealtfel.

Costumul calusarilor din judetul Olt este compus din palarie cu boruri mari, impodobita cu bentite si margele multicolore, camasa simpla, pantaloni numiti si itari, opinci cu pinteni, mijlocul le este incins cu bete si au in mana un bat. Culoarea alba dominanta a costumului scoate in evidenta rosul unor piese precum betele, antidot impotriva deochiului. Calusarii primesc bete si basmale de la fete si femei pentru a fi protejate de boli peste an, in plus fetele spera sa se casatoreasca mai repede, iar femeile sterile sa aiba copii. Din costumatia lor nu lipsesc plante precum pelinul si usturoiul legate la brau . Jocul calusarilor este dinamic, iar spectatorului ii este dificil sa observe trecerea de la un joc la altul, sa urmareasca ghidusiile neastamparatului mut, sa asculte comenzile vatafului si strigaturile calusarilor, iar cand se incheie, are impresia ca a trait un vis. Pentru a face parte din grupul de calusari, barbatii sau baietii trebuie sa treaca peste anumite probe si sa depuna un juramant de credinta, insa nu oricine este capabil sa invete miscarile.

Din recuzita calusarilor face parte si batul care reprezinta un sprijin mai ales in timpul sariturilor. Marimea betelor difera de la o ceata la alta. Clopoteii sunt purtati de calusari la picior, la brau sau la gat si se spune ca zgomotul lor alunga spiritele rele. Obiceiul de astazi de a purta toti calusarii clopotei este relativ recent, in comuna Oboga doar vataful si ajutorul lui purtau clopotei. Principalele plante folosite de calusari in timpul jocului sunt: pelinul, usturoiul, frunze de nuc si se considera ca au puteri miraculoase impotriva ielelor si a relelor produse de acestea. Calusarii din Olt vrajesc frunzele de nuc cu pelinul,usturoiul,drobul de sare,diferite seminte in timpul jocului executat in curtile oamenilor. Salutul calusarilor este : »Halai sa ».

Ceremonialul Legarii steagului (nasterea Calusului), ca de altfel si cel legat de Spargerea (moartea) Calusului nu si-au pierdut in totalitate functiile de altadata. Legamantul se depune si astazi de cetele de calusari din Oltenia fara ca locul, ziua si momentul zilei sa mai fie strict secrete.

Principalele acte rituale de la nasterea Calusului sunt: alegerea, legatul, saritul si ridicatul steagului. Ceata de calusari de la Rusalii poate sa grabeasca casatoria fetelor, sa fertilizeze tinerele neveste si femeile sterpe prin intrarea acestora in hora calusarilor, prin jucarea batistelor si naframelor, prin atingerea lor cu phalusul purtat de mut. Functia cea mai importanta este vindecarea persoanelor luate din Rusalii. Procedeul cel mai simplu de vindecare este saritul bolnavului, frecatul cu usturoi si pelin, ridicarea si prinderea acestuia in joc. In trecut, daca se intalneau doua cete de calusari in acelasi sat, « Se luptau intre ele ,se intalneau». Jucau mai intai ambele cete de calusari, apoi vatafii si apoi cate doi din ceilalti jucatori.

Calusarii

In rascruci, la pravalie, doua cete de voinici,

Una din Caluiul nostru, alta din Stirbei, de-aici



Amandoua-s pricepute, joaca de vre-un ceas jumate,

Dar, cat ar juca, intre ele nu castiga nici o parte!

Lumea toata-i ametita de vuiet si lautari,

De “Hap-sa-sa” , “Inc-o data”, clopote si pinteni tari.

Cand, deodata, mosneagul striga: “Ho, ho! Fetii mei.

Stati, nu mai munciti degeaba, caci toti sunteti pui de lei,

Nu biruie nici o ceata, pana maine de-ati juca,

Caci sunteti cum unul si-altul. Mai bine v-ati impaca;

Iar eu, ca batran al vostru, am ceva sa va propun,

Dac-ati vrea, baieti cu totii: am niste vinisor bun.

Vreau sa va dau vreo doua vedre, sufletului meu sa fie,

Sa le beti toti calusarii, romaneste si-n fratie”.

- Primim! Ii raspund Vatafii, imbratisand bunul mos

- Sa traiesti, batrane! Striga calusarii zgomotosi.

Iar lautarii cu totii uniti de la doua cete,

Incep ultimul lor cantec: “Hora-ncet”, pe indelete,

Unde se prind calusarii din Stirbei si din Calui

Care joaca cu fratie, c-asa-i dat romanului.

Printre ei, baieti si fete joaca mandru si agale,

Ba, merg la joc si batranii, c-asa-i bine la Rusale;

Cu cate-un copil in brate calusarii, fiecare,

Dau din pinteni si sunt veseli. Ah! Ce fericire mare!

- Hai sa jucam si noi, babo!” – zic atunci, catre sotie,

Pan-la-anu-i vreme lunga, cine-o trai nu stie.

Da nepotelul sa-l joace calusarii, ca tu stii,

Poate s-a vindeca si el, ca zace de la Florii!

Da’ ce stai babusca tatii? Mai ai grija si de noi,

Tu nu vezi ca toata lumea are la brau usturoi?

Si unde-i pelinul nostru pe care-l luaram de-acas’?

Sa jucam cu el in hora ca e bun pentru necaz…

Pe soseaua de la vale, doi vatafi si c-un uncheas

Si vreo douazeci de tineri de calusari dragalasi,

Hodinesc acas-la mosu’, la umbra unui dafin,

Fiecare are-n mana canuta plina cu vin.

Primul ia cuvantul mosul si cu vocea-i tremurata

Zice: - Ia, noroc, nepoate! Sa traiasca lumea toata,

Sa traiasca Romania, libera-n strabuna-i Lege,

Sa traiti si voi, nepoate, ca buni romani, se-ntelege!

- Sa traiesti, mosicul nostru, raspund si vatafii-ndata,

Sa ne-nveti la fapte bune, ca ne esti ca bunul tata!

- Ura! striga calusarii, ciocnind canile cu vin,

Sorbindu-le fiecare-n umbra dulce de dafin!

- Da’ eu sa traiesc? – intreaba unul cu masca pe ochi

- Fira-ai al naibii, Sotica! Nu ti-ar mai fi de deochi!

Pai sa traiesti, se-ntelege, da-ntai, vinul sa ti-l bei,

Ca la urma, hotomane, mi-e cam teama ca nu-l vrei!”






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2450
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site