DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA W

_{DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA W}

WEBER Max

Max Weber s-a nascut la Erfurt in 1864; tatal sau, jurist de meserie, ales in 1869 deputat national-liberal in Dieta Prusiei si in Reichtag, a fost prieten cu un mare numar de intelectuali (ii cunoaste pe W. Dilthey si T. Mommsen) si de oameni politici, cum va fi si fiul sau, mai tirziu.' Acesta va primi din partea mamei o educatie marcata de rigoarea calvinista. Dupa studii de drept, istorie, economie politica,'filosofie si teologie, Weber isi redacteaza teza de abilitare cu tema Istoria agrara romand si semnificatia sa pe'ntru dreptul public si privat (1891) in acelasi timp cu intocmirea, in folosul unei asociatii de universitari preocupati de chestiunea sociala, a unui raport privind conflictele din cadrul taranilor din Prusia orientala. Va face aici procesul vechii aristocratii pamintene a Junker-ilor. Avocat din 1886, numit asistent la facultatea de drept din Berlin (1891), Weber va avea o cariera universitara (Berlin, Fribourg, Heidelberg) adesea intrerupta de calatorii si turnee de conferinte, dar si de boala. In 1903, impreuna cu E. Jaffe si W. Sombart, pune bazele revistei'Archiv fur Sozialwissenschaft und Sozialpolitik', in care va aparea, sub forma unor lungi articole, esentialul unei opere adunate in volume numai dupa moartea sa. In 1907 hotaraste sa abandoneze activitatea de catedra pentru a se dedica in intregime cercetarii. Alaturi de G. Simmel, figureaza printre fondatorii Asociatiei Germane de Sociologie, din care va demisiona in 1912, datorita unei divergente in legatura cu problema "neutralitatii axiologice in stiintele sociologice si economice" (titlul unuia din eseurile sale). La capatul unei existente in care indeplinirea "meseriei de savant" nu il va impiedica sa traduca in fapt rezultatele cercetarilor sale teoretice asupra esentei politicului (J. Freund) - care se defineste in opinia sa prin infruntarea dintre valori'contradictorii - si nici sa militeze pentru diverse convingeri fara a-si justifica optiunile arogindu-si privilegiul cunoasterii, autorul lucrarii Gesammelte politische Schriften, considerat ba'"Machiavelli german", ba "idealistul de la Heidelberg", moare in 1920 la Miinchen, unde de putin timp revenise in invatamintul universitar. Participase mai inainte la lucrarile comisiei desemnate sa elaboreze consti-tutia Republicii de la Weimer. Introdusa in Statele Unite de E. Shils si T. Parsons, opera sa'va fi redescoperita tirziu in Franta datorita lui R. Aron si efortului de traducere si editare intreprins sub coordonarea lui E. de Dampierre.      '

Prezentind o unitate de gindire, de altfel prea putin doctrinala, opera lui Weber este atit de densa prin orientarile sale tematice si eruditia mobilizata, incit depaseste limitele stiintelor specializate. Proiectul intelectual al lui Weber poate fi numit antro-pologic in sens larg; de fapt, el se straduieste sa prezinte originalitatea civilizatiei occidentale punind-o in paralel cu alte forme de civilizatie, si sa compare tipurile cele mai diverse de economie, drept, putere politica si experienta religioasa cu ajutorul unui sistem conceptual unificat. Nu exista nici o disciplina a stiintelor umane care sa nu fi dobindit o parte a mostenirii constituita de imensa suma a cercetarilor lui Weber, despre care Aron spunea ca ar fi reconciliat cele doua puncte de vedere pre-zentein stiintele germane ale culturii: cel care incearca sa reconstruiasca din punct

de vedere conceptual edificiul social si cel care se consacra interpretsrii aspectelor
originale ale devenirii istorice. Antropologia a explorat mai cu seama trei categorii de
lucrari vizind obiectul si metodele stiintelor sociale, analiza comparatS a marilor religii
si sociologia politics. ' '

' Ideea weberianS, de inspiratie antipozitivistS, ca faptele de cultura nu sint reduc-tibile la un ansamblu de legi, dorinta lui de a elabora o stiinta care sa informeze atit asupra specificitatilor istorice, cit si asupra originalitatii fiecarei configuratii culturale, definirea cunoasterii ca pe ceva care trebuie sa regrupeze comprehensiunea (in acceptia, preluata de la K. Jaspers, de captare a sensului subiectiv conferit de oameni com-portamentelor lor) si stabilirea de raporturi de cauzalitate (exprimate in termeni de probabilitate), in sfirsit, teoria nominalists a conceptualizSrii, intemeiatS pe notiunea de "tip-ideal", au influentat profund antropologia culturalS americanS, apoi antropologia asa-numitS interpretativS (C. Geertz). In domeniul religiilor, demersul adoptat de Weber in Etica protestantd si spiritul capitalismului, constind in reliefarea unei "adecv5ri semnificative" intre etosul'religios (ascetismul puritan) si necesitatea de rationalitate a acumularii capitaliste, a influentat numeroase lucrari etnologice. La fel s-a intimplat atit cu tentativa de elaborare a unei sociologii comparative a marilor religii (asupra Chinei, Indiei, islamului si iudaismului primitiv), cit si cu incercarea de interpretare a evolutiei de la lumea primitiva guvernata de sacru, la "ruperea vrajii" acestuia in civilizatia occidentals (sensul weberian al notiunii de "carism5" este apropiat de cel durkheimian al notiunii de "mana"), sau chiar cu analizele asupra rolului istoric al profetiilor pe care il descoperS la misticii rusi. In sfirsit, in domeniul sociologiei politice, celebra tipologie a formelor de dominare, reflectiile weberiene asupra naturii si functiei statului in istorie, interpretarea fenomenului birocratic si a formelor de rationalizare a dreptului vor exercita o influents determinants (G. Balandier) asupra dezvoltSrii antro-pologiei politice in Marea Britanie si in Statele Unite.

J.C. GALEY, G. LENCLUD

► 1920-1921, Gesammelte Aufsatze zur Religionsoziologie, Mohr, Tubingen, t. I (trad. fr. partiala L'ethique protestante et l'esprit du capitalisme, Plon, Paris, 1964); t. II (trad. engl. partiala: The Religion of India: Sociology of Hinduism and Buddhism, The Free Press, Glencoe, 1958); t. III (trad. fr. Le judaisme antique, Plon, Paris, 1970). 1921, Gesammelte politische schriften, Drei Masken Verlag, Miinchen (trad. fr. partiala Le savant et le politique, Plon, Paris, 1959). 1922, Wirtschaft und Gesellschaft, Mohr, Tubingen (trad. fr. partiala Economie et societe, Plon, Paris); Gesammelte Aufsatze zur Wissenschaftslehre, Mohr, Tubingen (trad. fr. partiala Essai sur la theorie de la science, Plon, Paris).

. ARON R., 1935, La sociologie allemande contemporaine, PUF, Paris ; 1967, Les etapes de la pensee sociologique, Gallimard, Paris. - 1969, La philosophie critique de l'histoire, Vrin, Paris. -FREUND J., 1966, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris. - PARSONS T, 1937, The Structure of Social Action. A Study in Social Theory with Special References to a Group of Recent European Writers, The Free Press, Glencoe. - SHILS E., 1965, "Charisma, Order and Status", in American Sociological Review, 30 : 199-213.

WESTERMARCK Edward

Sociolog si antropolog finlandez, Edward Westermarck s-a nSscut in 1862 la Helsinki. in 1889 isi sustine doctoratul pe tema istoriei cSsStoriei, la Universitatea din Helsinki, unde urmeazS sS predea apoi filosofia morals pinS in 1930. Intre 1904 si 1930 tine in modregulat cursuri de sociologie la London School of Economics, unde ii este elev Malinowski. Fiind unul dintre initiatorii anchetelor pe teren, a intreprins numeroase cSlStorii in Maroc. Moare in 1939 la Lanpinlahti (Finlanda).

Prima din lucrSrile sale publicate, The History of Human Marriage (1891), reia continutul tezei. Timp de aproape treizeci de ani, Westermarck se reintoarce la aceastS lucrare (a cincea editie, 1921), alimentatS de progresul cunoasterii, in special asupra antropoizilor, care pare sS ii confirme opiniile: familia nuclearS este o institutie primarS,

necesara supravietuirii speciei, deoarece raspunde nevoii de a-i oferi progeniturii o protectie parental. Prohibitia incestului da nastere la un comportament instinctiv ce neutralizeaza atractia sexuala dintre indivizii care, la origine, au coabitat. Aceasta teza il opune ideilor, pe atunci dominante, ale evolutionistilor, sustinatori ai unui progres ce ar fi condus de la promiscuitatea primitiva la familia monogama moderna.

Extinzind subiectul, The Origin and Development of Moral Ideas (1906-1908) incearca sa intemeieze o stiinta a ideilor morale, rupindu-se astfel de subiectivism. Materialul adunat de Westermarck este imens, insa optiunile sale naturaliste antreneaza o serie de speculatii hazardate care vor atrage critica severa a lui E. Durkheim (1907).

Absenta supoz'itiilor teoretice face din trilogia marocana (1914, 1926, 1930) frag-mentul cel mai putin afectat de timp din opera sa. Grija de a respecta expresia vernaculars si calitatea'transcrierii ii confera chiar o oarecare modernitate.

Westermarck a avut ambitia sa intemeieze o sociologie care sa imbratiseze datele culturale si fundamentele biologice ale comportamentelor umane si sa acceada la sta-tutul de stiinta experimental. Chiar daca unele din analizele' sale au influentat antropologia moderna (Levi-Strauss, 1945), aceasta s-a constituit, totusi, impotriva unui astfel de proiect, retinind din Westermarck doar distinctia dintre natura si cultura.

EDITORII

► (1891), 1921, The History of Human Marriage, Macmillan, Londra [ed. a V-a complet revazuta, in 3 vol.] (trad. fr. Histoire du mariage, 4 vol., Mercure de France, Paris, 1934-1938). 1906-1908, The Origin and Development of the Moral Ideas, Macmillan, Londra (trad. fr. L'origine et le developpement des idees morales, Payot, Paris, 1928-1929). 1914, Marriage Ceremonies in Morocco, Macmillan, Londra (trad. fr. Les ceremonies du mariage au Maroc, Leroux, Paris, 1921). 1926, Ritual and Belief in Morocco, Macmillan, Londra. 1930, Wit and Wisdom in Morocco: A Study of Native Proverbs (cu asistenta lui Sheeref 'Abd-es-Salam el-Baqqali), Routledge, Londra. 1934, Three Essays on Sex and Marriage, Macmillan, Londra.

. DURKHEIM E., 1907, "Edward Westermarck", in The Origin and Development of the Moral Ideas, t. I, L'Annee Sociologique, X (1905-1906): 383-395. - LEVI-STRAUSS C, "L'oeuvre d'Edward Westermarck", in Revue d'histoire des religions, 129: 84-100. - STROUP T. (ed.), 1982, Edward Westermarck: Essays on His Life and Works, Societas Philosophica Fennica, Helsinki.

WHITE Leslie

Antropolog american, Leslie White s-a nascut la Salida (Colorado) in 1900. Fiu al unui inginer de lucrari publice, urmeaza studii de psihologie la Universitatea de Stat din Louisiana, apoi la Universitatea Columbia si la New School for Social Research, unde frecventeaza mai ales cursurile lui A. Goldenweiser, asistent al lui F. Boas, ale behavio-ristului J.B. Watson si ale economistului T. Veblen. Inscris in 1925 la Universitatea din Chicago, efectueaza, sub indrumarea lui E. Sapir, primul sau studiu de teren la indienii pueblos acoma. Isi sustine teza de doctorat (Ph.D.) in 1927, preda antropologia la Universitatea din Buffalo, descopera si citeste lucrarile lui L.H. Morgan asupra iroche-zilor seneca. O calatorie in URSS, intreprinsa in cursul verii anului 1929, ii inlesneste contactul cu scrierile lui Marx si Engels. Numit in 1930 profesor asociat la Universitatea din Michigan, unde ii urmeaza'lui J.H. Steward, White - care isi va incheia cariera aici, unde va influenta o serie de antropologi precum M. Sahlins, M. Harris, E.R. Service, R.L. Carneiro -'va fi titularizat in 1943 ; materialismul si anticlericalismul sau au provocat ostilitatea autoritatilor religioase locale care au intervenit pe linga rectorul universitatii pentru ca sa fie "ars" (Carneiro, 1981); criticarea "la singe" a operei lui Boas White - the Dragon Slayer of Boasianism (L.R. Binford) si gustul pentru polemica i-au atras neincrederea autoritatilor academice. Doar dupa razboi tezele ii vor fi recu-noscute, daca nu si acceptate. Ales presedinte al American Anthropological Association in 1964, invitat la numeroase universi'tati (mai ales californiene) dupa pensionarea sa

in 1970, White moare subit la Lone Pine (California) in 1975, lasind neterminat un manuscris la care lucra de douazeci de ani: Modern Capitalist Culture.

Considerat, impreuna cu arheologul englez V. Gordon Childe, unul dintre principalii teoreticieni ai neo-evolutionismului - lucru popularizat cu umor de catre M. Sahlins in timpul receptiei organizate la a saizecea aniversare a sa, cind l-a intrebat ce doreste sa bea: "Leslie, how about some neo-whiskey ?" (Carneiro, op. cit. ) -, White a respins intotdeauna aceasta etichetare. Influentat de teoria lui Morgan si E.B. Tylor, dar si de Marx si Engels, de la care preia ideea primatului infrastructurilor, pornind de la H. Spencer si de la conceptia sa despre evolutia sociala ca diferentiere a structurii si specializare'a functiei, White estimeaza ca evolutionismul a fost si ramine singurul cadru conceptual coerent al antropologiei. Consacrindu-se ..restaurarii" acestuia (F.W. Voget), el ii traseaza antropologiei un obiectiv: sa descopere legile evolutiei cul-turii. Relativismului cultural indus de istoricismul "boasienilor" si psihologismului scolii "Culture and personality", White le opune un evolutionism cultural ..universal" pe care il defineste prin ceea ce se numeste de atunci incoace ..legea lui White" (Carneiro, 1974): evolutia culturala depinde de cantitatea de energie disponibila pe cap de locuitor si pe an. In mod paradoxal, aceasta conceptie materialista este cea care il va face sa considere cultura o instanta ..suprapsihica", de natura esential simbolica, avind propriile legi de functionare, de reproducere si de evolutie, iar antropologia - numita de acum culturologie -, disciplina care are drept scop studierea acestora. La sfirsitul vietii, White va dezvolta o conceptie ..organica" a culturii, ..lucru" si ..proces", care nu isi gaseste ratiunea de a fi decit in ea insasi. Lasata astazi in uitare, opera lui White reprezinta totusi o etapa important in constituirea antropologiei ca stiinta cu drepturi depline.

J. JAMIN

► 1932, "The Acoma Indians", in Bureau of American Ethnology, 47^th Annual Report. 1932, The Pueblo of San Felipe, American Anthropological Association, Memoir 38. 1940, "The Symbol: The Origin and Basis of Human Behavior", in Philosophy of Science, 7: 451-463. 1943, ..Energy and the Evolution of Culture", in American Anthropologist, 45 : 335-356. 1945, ..History, Evolutionism and Functionalism: Three Types of Interpretation of Culture", in Southwestern Journal of Anthropology, 1: 221-248. 1945, ..Diffusion vs Evolution: An Anti--Evolutionist Fallacy", in American Anthropologist, 47 : 339-356. 1949, The Science of Culture, Farrar, Strauss, New York. 1959, The Evolution of Culture, McGraw-Hill, New York. 1960, Prefata la M. Sahlins si E.R. Service, Evolution and Culture, University of Michigan Press, Ann Arbor. 1963 , The Ethnography and Ethnology of Franz Boas, Texas Memorial Museum, Bulletin 6. 1966 The Social Organization of Ethnological Theory, Rice University Studies, t. LII, nr. 4. 1975, The Concept of Cultural Systems, Columbia University Press, New York.

. BARNES H.E., 1960, ..Preface", in G.E. Dole, R.L. Carneiro (ed.), Essays in the Science of Culture in Honour of Leslie A. White, Crowell, New York. - CARNEIRO R.L., 1974, "The Four Faces of Evolution", in J.H. Honigmann (ed.), Handbook of Social and Cultural Anthropology, Rand McNally, Chicago ; 1981, ..Leslie A. White", in S. Silverman (ed.), Totems and Teachers. Perspectives on the History of Anthropology, Columbia University Press, New York.