Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA K

Arta cultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA K

KARDINER Abram

Psihiatru, psihanalist si antropolog american, Abram Kardiner, nascut la New York in 1891, si-a efectuat studiile la Universitatea Cornell. In 1921 il regasim la Viena, ca student al lui Freud. In 1922 intra la Institutul Psihanalitic din New York, unde va lucra pina in 1944; paralel cu activitatea sa clinica, Kardiner desfasoara si o cariera didactica predind (antropologia si psihiatria) mai intii la Cornell (1923-1929), apoi la Columbia. Pe la inceputul anilor '30, Kardiner incepe sa se intereseze de relatiile dintre cultura si personalitate. In 1936 organizeaza, la Institutul din New York, un seminar care va juca un rol decisiv in constituirea curentului din antropologia culturala ameri-cana, ce se ocupa de dialogul dintre antropologie si psihanaliza. Din anul 1937, sedintele se desfasoara la Columbia. Printre alti antropologi, personalitati precum E. Sapir, R. Bunzel, R. Benedict, C. Du Bois si, 'constant, R. Linton vor participa la lucrarile seminarului, al caror ecou il regasim in The Individual and His Society, periodic publicat de Kardiner in 1939, si in multe alte lucrari, dintre care vom consemna aici volumul colectiv The Psychological Frontiers of Society (1945). Kardiner dezvolta in prima sa carte conceptia de "structura a personalitatii de baza" construita, pentru o cultura data, pornind de la institutiile "primare" ale societatii si in primul rind de la sistemul ei educativ; acesta formeaza normativ si transmite valorile si regulile de conduita considerate ca fiind fundamental in respectiva societate; la 'rindul ei, personalitatea de baza face obiectul unei anumite proiectii in imaginarul social prin intermediul insti-tutiilor "secundare", cum ar fi sistemele de credinte. Kardiner nu a scapat de criticile indreptate impotriva reductionismului psihologic, mai ales ca el utilizeaza tehnici proiective in studierea personalitatii locuitorilor din Insulele Alore (Indonezia), cerce-tate de C. Du Bois; totusi, cercetarea sa cu referire la personalitatea negrului american (Kardiner, Ovesey, 1951) demonstreaza, cel putin in legatura cu societatile industria-lizate, preocuparea de a tine seama, in registrul institutiilor primare,' de contextul economic si social.



In 1955, Kardiner pune bazele propriei clinici de psihanaliza; in 1961 paraseste New York-ul si se muta in Atlanta, unde va preda la Universitatea Emory pina in 1968 ; moare la New York, in 1981.

M. IZARD

► 1939, The Individual and His Society. The Psychodynamics of Primitive Social Organization, Columbia University Press, New York (trad. fr. L'individu dans la societe, Essai d'anthropologie psychanalytique, Gallimard, Paris, 1969). 1941, Traumatic Neuroses of War, Columbia University Press, New York. 1969, Sex and Morality, Columbia University Press, New York. 1977, My Analysis with Freud. Reminiscences, Columbia University Press, New York (trad. fr. Mon analyse avec Freud, Belfond, Paris, 1978). - KARDINER A. et al, 1945, The Psychological Frontiers of Society, Columbia University Press, New York. 1951 (coaut. Ovesey L.), The Mark of Oppression. A Psychological Study of the American Negro, Columbia University Press, New York. 1961 (coaut. Prebble E.), They Studied Man, Cleveland University Press, Cleveland (trad. fr. Introduction a l'ethnologie, Gallimard, Paris, 1966).

. MANSON W.C., 1986, "Abram Kardiner and the Neo-Freudian Alternative in Culture and Personality", in G.W. Stocking Jr. (ed.), Malinowski, Rivers, Benedict and Others. Essays on Culture and Personality, University of Wisconsin Press, Madison : 72-94.

KLUCKHOHN Clyde Kay Mayben

Antropolog american, Clyde Kluckhohn s-a nascut in Le Mars, Iowa, in 1905. Inca de foarte tinar, familia sa il trimite la o ferma din New Mexico, situata in apropierea rezervatiei indienilor navajo, de care devine interesat in asa masura, incit le invata limba si le deprinde obiceiurile. Dupa o calatorie in sud-estul'Statelor Unite, va publica in anul 1927 prima sa carte, To the Foot of the Rainbow. Intre 1931 si 1932 studiaza in Europa; student la Universitatea din Viena, el descopera aici psihanaliza. Intors in Statele Unite, devine asistent la Universitatea din New Mexico (1932-1934); in 1936 isi va sustine doctoratul (Ph.D.) in antropologie la Universitatea Harvard, unde isi va desfasura intreaga cariera profesorala. Aici fondeaza, impreuna cu T. Parsons si H. Murray, un departament de "relatii sociale", ale carui lucrari stau la originea publicarii, sub directia sa si a lui Murray, a volumului colectiv Personality in Nature, Society and Culture (1949), opera clasica a curentului "Culture and personality" din antropologia culturala americana. Kluckhohn va fi si presedinte al Centrului de Cercetari Ruse de la Harvard (Kluckhohn, Inkeles, Bauer,' 1956) si director al departamentului de antropologie ; in 1947 este ales presedinte al American Anthropological Association.

Responsabil, din 1936 pina in 1948, cu Proiectul Ramah, Kluckhohn, studiind o comunitate navajo ramah (New Mexico), inaugureaza un nou tip de cercetare de teren: pe termen lung, intensiva, interdisciplinara ; antropologii lucreaza impreuna cu psiho-logii clinicieni si cu alti specialisti din diverse ramuri ale stiintelor sociale. Proiectul Ramah va alimenta numeroase publicatii (Kluckhohn, Wyman, 1938, 1940 ; Kluckhohn, Leighton, 1946, 1947). In Navajo Witchcraft (1944), Kluckhohn, mentinindu-se intr-un demers functionalist, cauta sa reconcilieze antropologia si psihanaliza.

Kluckhohn este un antropolog generalist in traditia lui Boas si a lui Kroeber (Parsons, Vogt, 1962), alaturi de care a analizat conceptul de "cultura" (1952); in pofida eclectismului sau teoretic, Kluckhohn este un culturalist influentat de Sapir, Linton, Benedict, asa cum o arata in special cea mai citita dintre cartile sale, Mirror for Man (1949). Spre sfirsitul vietii, Kluckhohn considera ca diversitatea comportamentelor omenesti este aparenta, acestea referindu-se in realitate la valori umane fundamental, impart'asite de toate culturile. Utilizind cu precadere o metoda de analiza preluata din fonologia structural a lui Jakobson, el a avut ambitia de a construi o teorie generala a culturii, pornind de la evidentierea universaliilor culturale. A murit inainte de vreme, in 1960, victima a unei crize cardiace, in timp ce lucra la un articol intr-o cabana, pe malurile riului Pecos, nu departe de Santa Fe, in New Mexico.

R. PRICE

► 1927, To the Foot of the Rainbow, Century, New York. 1933, Beyond the Rainbow, Christopher, Boston. 1944, Navaho Witchcraft, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. 1949, Mirror for Man, McGraw Hill, New York. 1956 (coaut. A. Inkeles, R.A. Bauer), How the Soviet System Works, Harvard University Press, Cambridge. 1952 (coaut. A.L. Kroeber), Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. 1946 (coaut. D. Leighton), The Navaho, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. 1947, Children of the People. The Navaho Individual and His Development, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. 1938 (coaut. L.C. Wyman), Navaho Classification of Their Song Ceremonials, American Anthropological Association, Menasha, Wisconsin. 1940, An Introduction to Navaho Chant Practice with an Account of the Behaviors Observed in Four Chants, American Anthropological Association, Menasha, Wisconsin.

. PARSONS T., VOGT E.Z., 1962, "Clyde Kay Mayben Kluckhohn, 1905-1960", in American Anthropologist, 64: 140-161.

KROEBER Alfred Louis

Antropolog american, Alfred Kroeber s-a nascut la 1876 in Hoboken (New Jersey), intr-o familie protestanta de origine germana care a ramas germanofona; a murit in 1960, la Paris, la intoarcerea de la Burg Wartenstein (Austria), unde prezidase un colocviu intitulat ..Anthropological Horizons", organizat la initiativa sa. Intrat in 1892 la Universitatea Columbia (New York), tinarul Kroeber se va interesa mai intii de literatura engleza; antropologia o descopera frecventind un curs de-al lui Boas despre limbaj; in 1902, el sustine prima teza de doctorat (Ph.D.) in antropologie din universitatea la care lucreaza (si a doua din Statele Unite). Perioada esentiala a carierei lui Kroeber s-a derulat la universitatea californiana Berkeley. A fost unul dintre maestrii studiilor nord-amerindiene si cel mai mare specialist in privinta indienilor din California ; cercetarile sale acopera un domeniu foarte larg: antropologie psihica, lingvistica (la indienii arapaho, yokut, yuki; limbi ale grupurilor athapaskan, hokan si penutian din California), arheologie (California, zona de sud-vest) si mai ales etnologie (la indienii arapaho, yurok, mohave, zuni etc.). Interesat de toate aspectele culturii indiene, Kroeber nu s-a dedicat, totusi, niciodata studiului monografic al vreunei societati. Din 1900, el si-a indreptat interesul asupra indienilor californieni, foarte putin studiati la acea vreme; cu privire la acestia va culege o cantitate impresionantfi de material, ce va alimenta ulterior numeroase articole (multe dintre acestea au fost reluate in Source Book, a lui R.F. Heizer si M.A. Whipple, 1951) si un bilant magistral, Handbook of the Indians of California (1925). In 1950, acest umanist de traditie liberala sustinea lupta indienilor din California pentru recunoasterea drepturilor lo'r funciare.

Bibliografia lui Kroeber insumeaza mai bine de cinci sute de titluri; dintre acestea vom nota, pe linga Handbook deja citata, Anthropology (1923, reeditata in 1948). In 1953 se publica, sub coordonarea sa, Anthropology Today, lucrare colectiva prezentind starea antropologiei (in principal americane) dupa cel de-al doilea razboi mondial; cartea a avut o mare influenta asupra dezvoltarii disciplinei.

Kroeber era preocupat de problema ..naturii culturii", dar, cu exceptia notabila a lucrarii care poarta chiar acest titlu (1952), ipotezele sale nu au facut'obiectul unei expuneri sistematice. El considera cultura ca fiind o manifestare universal, fiecare cultura particulars dind seama de o conformare la un anume pattern. Relatiile dintre culturi (de proximitate, de inrudire, de ierarhie) se pot exprima asadar din perspectiva relatiilor dintre patternuri: aici isi afla justificarea impartirea spatiului nord--amerindian in "arii culturale" si, de altfel, Kroeber este cel caruia ii datoram prezentarea lor sistematica : America de Nord apare impartita in 6 ..mari arii" si 56 de arii, cu 43 de subdiviziuni interioare (1939). Studiul culturilor (cultural analysis) consta mai intii intr-o identificare a ..unitatilor culturale", parametri in care culturile, ca intreg local, sint combinari particular. El admite un demers sincronic, bazat pe analiza repartitiei spatiale a unitatilor culturale si a ..configuratiilor" astfel produse (1944); pe linga inventarierea unitatilor de cultura, mai trebuie efectuat si un tratament statistic menit sa deosebeasca modelele culturale. Studiul presupune si un demers diacronic, fie istoric, fie legat de inference de tip genetic daca vorbim din perspectiva unitatii culturale; din aceasta perspectiva, Kroeber reorienteaza intru citva problematica difuzionista. in cazul cind cultura nu are fundament in ea insasi, trebuie postulata existenta uneibaze ..supraorganice", de unde provin culturile si care constituie orizontul lor ultim: acest concept (1917, apoi 1927) a fost criticat de numerosi antropologi, printre care Sapiro (1917), iar Kroeber insusi s-a vazut nevoit sa-i limiteze aria, fara totusi a renunta la ideea sa cu privire la cultura, straina de functionalism, si la tentatia reductionismului psihologic.

Kroeber a exercitat inca din timpul vietii o influenta considerabie, prin cariera didactica si prin scrierile sale. Amintirea lui, la care trebuie sa o alaturam si pe aceea

a sotiei sale, Theodora Kroeber, autor al emotionantei istorii a ultimului indian yana (California) care a cunoscut o viata libera (1961), se pastreaza mai ales prin Kroeber Anthropological Society, fondata in 1949, unde se publica si astazi periodicul Papers incepind cu 1950.

MARION ABELES, M. IZARD

► 1917a, "Zuni Kin and Clan", in Anthropological Papers of American Museum of Natural History, 18 (II): I-II+39-204. 1917b, "The Superorganic", in American Anthropologist n.s. 19 (2): 163-213. 1923, Anthropology, Harcourt & Brace, New York (ed. a II-a: Anthropology, Race, Language, Culture, Psychology, Prehistory, Harcourt & Brace, New York, 1948). 1925, Handbook of the Indians of California, Government Print Office, Washington DC. 1931 (coaut. T. Waterman), A Sourcebook in Anthropology, Harcourt & Brace, New York. 1939, Cultural and Natural Areas of Native North America, University of California Press, Berkeley. 1944, Configurations of Culture Growth, University of California Press, Berkeley -Los Angeles. 1952a, The Nature of Culture, University of Chicago Press, Chicago. 1952b (coaut. C. Kluckhohn), Culture. A Critical Review of Concepts and Definitions, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. 1953, Anthropology Today. An Encyclopedic Inventory, University of Chicago Press, Chicago. 1957, Style and Civilization, Cornell University Press, Ithaca - New York. 1962, A Roster of Civilization and Culture. An Essay on the Natural History of the World Cultures, Living and Extinct, Aldine, Chicago.

. DRIVER H.E., 1962, The Contribution of A.L. Kroeber to Culture Area Theory and Practice, Waevely, Baltimore, Maryland. - HEIZER R.F., WHHIPPLE M.A., 1951, The California Indians. A Source Book, University of California Press, Bekeley - Los Angeles - Londra. -KROEBER T., 1965, Ishi in Two Worlds, a Biography of the Last Wild Indian in North America, University of California Press, Berkeley - Los Angeles - Londra (trad. fr. Ishi. Testament du dernier Indien sauvage de lAmerique du Nord, Plon, Paris, 1968); 1970, Alfred Kroeber: A Personal Configuration, University of California Press, Berkeley. - STEWARD J.H., 1973, Alfred Kroeber, Columbia University Press, New York - Londra.

KULA

Kula desemneaza, in Melanezia, sistemul intertribal de schimburi, observat mai ales la populatiile insulelor din largul coastei orientale a Noii Guinee si descris in special de B. Malinowski pentru arhipelagul Trobriand si de R. Fortune pentru populatia dobu. Termenul se refera la doua tipuri de prestatii, unele realizate in limitele comunitatii fixe sau ale vecinatatii ei imediate, iar altele la scara mult mai mare, cuprinzind aria expeditiilor maritime de la o insula la alta. Asemanatoare prin modul de functionare si lipsite 'de orice caracter comercial, aceste prestatii vizeaza exclusiv siragurile si'bratarile de scoici care, schimbate in moduri diferite unele pentru altele, parcurg in sens invers un circuit inchis, mereu acelasi. Dupa un anumit interval de timp, obiectele primite sint repuse in circulatie, in asa fel incit lantul dublu al prestatiilor sa nu fie intrerupt niciodata. Valoarea lor - nici utilitara, nici decorativa, ci strict ceremoniala - este legata de continuitatea transmiterii. Detinerea temporara a acestor obiecte (cu nume, sexuate, de ranguri distincte si dintre care unele au parcurs deja circuitul de mai multe ori) joaca un rol esential legat de prestigiu si de renume. Stabilitatea relatiilor de schimb dintre grupurile locale depinde de aptitudinea partenerilor de a-si onora obli-gatiile mutuale. In cazul unei sincope, flexibilitatea sistemului face posibila alegerea altei serii de parteneri. Astfel, solidaritatea rituala garanteaza, dincolo de raporturi traditional ostile existente intre diversele comunitati autonome, functionarea prin alternanta a retelelor de aliante politice si favorizeaza, totodata, jocul influentelor interculturale.      '

Definita de M. Mauss ca "fenomen social", kula este inconjurata de un interes antropologic similar cu acela acordat potlatch-ului din societatile nord-vest americane.

M. JEUDY-BALLINI

. FORTUNE R.F., 1932, Sorcerers of Dobu, the Social Anthropology of the Dobu Islanders of the Western Pacific, Dutton, New York (trad. fr. Sorciers de Dobu. Anthropologie sociale des insulaires de Dobu dans le Pacifique, Maspero, Paris, 1972). - HAGE P., 1977, "Centrality in the Kula Ring", in Journal of the Polynesian Society, 86 (1): 27-36. - LEACH J.W., LEACH E. (ed.), 1983, Kula : New Perspectives on Massim Exchange, Cambridge University Press, Cambridge. - MALINOWSKI B.K., 1922 (1960), Argonauts of the Western Pacific. An Account of Native Enterprise and Adventure in the Archipelagoes of Melanesian New Guinea, Routledge & Kegan Paul, Londra (trad. fr. Les Argonautes du Pacifique occidental, Gallimard, Paris, 1963). - MAUSS M., 1950, "Essai sur le don. Forme et raison de l'echange dans les societes archaiques", in M. Mauss: Sociologie et anthropologie, PUF, Paris. - MUNN N.D., 1986, The Fame of Gawa. A Symbolic Study of Value Transformation in a Massim (Papua New Guinea) Society, Cambridge University Press, Cambridge. - PERSSON J., 1983, ..Cyclical Change and Circular Exchange : A Re-Examination of the Kula Ring", in Oceania, 54 (1): 32-47. - UBEROI J.P.S., 1962, Politics of the Kula Ring: An Analysis of the Findings of Bronislaw Malinowski, Manchester University Press, Manchester.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1312
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved