EDUCATIA IN MUZEUL NATIONAL DE STIINTELE NATURII DIN MADRID

1. Introducere

Muzeele contemporane sunt considerate a fi centre de cultura si comunicare importante, functie ce are deosebita relevanta cand vorbim de institutii stiintifice, cum ar fi Museo Nacional de Ciencias Naturales (MNCN) din Madrid. Aceasta se intampla pentru ca in societatea moderna progresele stiintifice domina viata cotidiana. Este important ca societatea, publicul mai larg sa isi dezvolte o "cultura stiintifica", adica un bagaj de cunostinte stiintifice referitoare la progresul continuu al stiintelor ca ecologia, stiinta mediului, biotehnica sau genetica, necesare in scopul luarii deciziilor, inclusiv a celor de ordin etic.

MNCN apartine Consiliului Superior de Cercetare Stiintifica si Ministerului Stiintei si Tehnologiei. Avand peste doua secole de istorie de la inaugurarea sa din 1771, este in prezent unul dintre cele mai importante centre de cercetare din Spania in domeniul resurselor naturale si are una dintre cele mai bune si vaste colectii de exponate din domeniul stiintelor naturii. Peste sase milioane de insecte, moluste, pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere, fosile, roci si minerale formeaza un patrimoniu de mare valoare istorica si stiintifica.

Una din functiile prioritare ale MNCN din zilele noastre este aceea de a raspandi cunostintele si educatia stiintifica in randul publicului. Educatia in cadrul muzeului are radacini adanci, care ajung inapoi in timp pana aproape de data infiintarii muzeului, cand, in 1787, s-au pus bazele studiului stiintelor naturii si muzeul a inceput sa ofere lectii la aceste materii, elaborand in acest scop lucrari stiintifice si academice de mare insemnatate. Educatia nu se adreseaza numai segmentului universitar; incepand din secolul al XIX-lea, liceelor de pe tot cuprinsul Spaniei li s-au oferit copii ale obiectelor din muzeu, si au fost selectati profesori care sa contribuie la procesul de strangerea de mostre de fauna spaniola.

Continuand in acelasi spirit educativ, dar urmand un demers pedagogic modern, in anul 1990 s-a infiintat Departamentul de Programe pentru Public, care a elaborat o gama de programe si activitati pentru educatia si raspandirea de cunostinte intr-o maniera degajata, lipsita de protocol. Principalul obiectiv al activitatilor educative a fost dintru inceput incurajarea participarii publicului. Scolilor li se acorda deosebita atentie, muzeul bucurandu-se de vizita multor scoli pe tot parcursul anului. Se concep programe educative specifice, alegerea celui care se potriveste mai bine pentru fiecare clasa facandu-se de catre profesori si instructorii muzeali in colaborare, la inceputul anului scolar.

Prezentarea serviciilor, activitatilor si materialelor muzeului din acest capitol isi propune sa analizeze metodologia educationala adoptata si contributia muzeului la predarea si invatarea scolara.

2. Veniti la Muzeu! Programe educative pentru scoli

Pe parcursul anilor, s-au elaborat diverse programe pentru scoli, acestea alcatuind continutul Programelor Educative pentru Grupuri. In cadrul acestora s-au conceput o serie de materiale si activitati:

2.1. Ghidul Programelor Educative

Ghidul "Veniti la Muzeu!" s-a publicat prima data in 1996 si isi propune sa ajuta profesorii sa pregateasca vizitele in grup la muzeu. Publicatia este trimisa scolilor in septembrie, in fiecare an, pentru a-i informa pe profesori si pe conducatorii de grup cu privire la programele educative pentru fiecare clasa, expozitiile permanente si temporare, ateliere, vizitele cu ghid insotitor, materiale, cursuri etc. si pentru a oferi indrumari privind organizarea vizitei.

2.2. Ghidul Pedagogic

Acest document ofera informatii detaliate privind continutul expozitiilor permanente si activitatilor educative complementare, avand drept scop dezvoltarea intelegerii muzeului ca resursa educationala si stransa colaborare dintre muzeu si scoli. Ghidul se axeaza pe contributia muzeului la dezvoltarea urmatoarelor deprinderi si cunostinte de specialitate, fiecare consolidandu-se progresiv de-a lungul intregii perioade educationale:

a)      observarea cantitativa si calitativa care ajuta, la randul ei, la identificare, descriere, comparatie, clasificare;

b)      deprinderi de cercetare prin utilizarea diverselor surse, colectii de date, interpretare;

c)      familiarizarea cu metodele stiintifice;

d)      notiunea de timp geologic/istoric;

e)      capacitatea de a localiza geografic;

f)        dezvoltarea perceptiei prin machete;

g)      reprezentarea spatiala;

h)      identificarea si clasificarea speciilor naturale (animale, plante si minerale);

i)        identificarea utilizarilor resurselor naturale prin situatii de viata cotidiana;

j)        capacitatea de a efectua legaturi intre conditiile de mediu si dezvoltarea fiintelor vii;

k)      conceperea naturii in dinamismul ei;

l)        recunoasterea si evaluarea contributiilor Stiintei si Tehnologiei la dezvoltarea societatii moderne;

m)    dezvoltarea deprinderilor de cooperare si utilizarea acestora in activitatile de grup.

Ghidul Pedagogic este un instrument de lucru util pentru profesorii care pot folosi materialul in cadrul lucrului lor cu elevii      in toate etapele: inainte, in timpul si dupa vizita la muzeu. Ghidurile sunt structurate pe patru documente, fiecare avand un obiectiv diferit:

a)      Ghidul Profesorului include indrumari pentru organizarea vizitei si elaborarea obiectivelor pedagogice ale acesteia, precum si informatii generale si planuri ale muzeului, prezentarea exponatelor permanente si documentatie complementara care aprofundeaza unele din temele expozitiilor;

b)      Fisele de Activitati pentru elevi au grade diferite de dificultate pentru grupe de varsta diferite si isi propun dobandirea, de catre elevi, a unei priviri de ansamblu asupra continutului expozitiilor;

c)      Itinerarele Educationale se axeaza pe "calatorii tematice" specifice in cadrul Muzeului, pe baza caietelor de exercitii elaborate la diverse nivele, care includ materiale pentru elevi si documentatie pentru profesor;

d)      Ghidul Atelierelor include informatii generale cu privire la activitatile complementare. Introducerea prezinta fiecare atelier profesorului, insistand asupra temei, obiectivelor, metodologiei, materialelor, etapelor de urmat si modurilor de adaptare a atelierelor la diferite nivele si la lucrul in clasa.

2. Serviciul de vizite cu ghid insotitor

Vizitele la Muzeu cu ghid insotitor      sunt oferite din 1990, propunandu-si sa-i ajute pe acei profesori care nu sunt specialisti in continutul muzeului si in temele stiintifice aferente. Vizitele cu ghid insotitor sunt conduse de instructori muzeali specializati care adapteaza vizita grupei de varsta a elevilor. Acestea dureaza o ora si sunt organizate pentru grupuri scolare de maxim douazeci si cinci de elevi.

2.4. Persoanele de varsta a treia prezinta Muzeul copiilor si scolarilor mici

Ideea de a ruga persoanele de varsta a treia sa lucreze ca ghizi muzeali voluntari a fost propusa de Confederatia Spaniola a Persoanelor de Varsta a Treia si de Ministerul Culturii si a fost pusa in practica in 1994. Acest serviciu gratuit este oferit ca alternativa a celei cu ghizi muzeali oficiali, mai ales pentru grupuri care nu-si pot permite taxa impusa de serviciile profesioniste. Voluntarii lucreaza in galeriile colectiilor permanente in zilele de joi si in expozitiile temporare in zilele de marti si insotesc grupuri de maxim zece copii, pentru a se asigura rezultate satisfacatoare.

2.5. Atelierele pentru grupuri

Angajarea activa si invatarea prin descoperire sunt caracteristicile principale ale metodologiei educationale a atelierelor pentru scoli. Cu sprijinul instructorilor Muzeului, elevii lucreaza pe sarcini specifice, pentru a invata si a intelege concepte legate de stiintele naturii si metodologia stiintifica, precum si pentru a deveni mai constienti in ceea ce priveste mediul inconjurator si necesitatile acestuia. Astfel de experiente, concepute pentru nivele mai mult sau mai putin sofisticate, ii ajuta pe elevi sa afle mai multe despre munca oamenilor de stiinta si sa cunoasca exponatele Muzeului.

Atelierele nu sunt concepute ca activitati autonome sau disparate, ci sunt vazute ca parti ale unor programe de actiune cu vadite intentii educative. Atelierele care se bazeaza pe expozitiile permanente (Hernndez 1994) sunt direct legate de continutul Muzeului si dezvolta deprinderi creatoare, constiinta istorica si intelegerea obiectelor fara a cadea in oboseala si plictiseala. Experienta trecutului a dovedit ca elevii angajati in astfel de activitati nu numai ca gasesc muzeul atractiv, dar isi consolideaza si conceptele teoretice nou dobandite.

Activitatile de laborator ofera scolilor ocazia de a investiga procese si reactii care ar fi greu de inteles numai prin obiectele expuse si de a manipula obiecte si materiale adesea dificil de procurat in afara muzeului, datorita utilizarii lor foarte restranse in societatea moderna.

Aceste ateliere sunt propuse ca activitati complementare vizitei la colectiile muzeului. Unele dintre ele au loc intr-o zona special amenajata denumita "Cu cele cinci simturi" si se adreseaza vizitatorilor la nivel prescolar, primar, liceal si universitar. Alte ateliere au loc in galeriile expozitiilor. Pe de alta parte, incepand din 1997 se ofera ateliere monografice bazate pe expozitiile temporare, concepute ca module suplimentare ale expozitiei.

2.6. Metodologia educationala a atelierelor

Este important sa ne concentram asupra metodologiei atelierelor, nu numai pentru a accentua demersul pedagogic adoptat, ci si pentru a ilustra elementele cu un rol semnificativ in elaborarea activitatilor ulterioare ale MNCN si ale altor muzee. Obiectivele generale ale atelierelor sunt:

sa dezvolte familiarizarea cu muzeul in ansamblu, demonstrand si aspecte necunoscute in mod obisnuit publicului, cum ar fi cercetarea si colectiile;

sa ofere activitati tematice bazate indeosebi pe utilizarea exemplelor din colectie la diferite nivele de dificultate si in legatura directa cu programa scolara;

sa incurajeze constientizarea, de catre elevi, a lumii si stiintelor naturale si atitudinea pozitiva fata de mediul inconjurator.

Pe durata atelierelor, elevul este considerat a fi protagonistul propriului proces de invatare, in timp ce rolul muzeului se limiteaza la urmarea etapelor fiecarei activitati si la lamurirea oricaror neclaritati, adica rolul de mediator in procesul de predare-invatare (Martinez 1996). Un asemenea rol permite elevilor sa reflecteze si sa-si aprofundeze cunostintele (Paillardon 1996).

Atelierele utilizeaza o varietate de materiale, cum ar fi mostrele apartinand diverselor colectii, echipament audio-vizual, materiale grafice, documente de referinta etc.

Programa pentru clasele primare si atelierele muzeale

Invatamantul primar din Spania este organizat in trei cicluri¹⁰:

Primul (pentru elevi intre 6 si 8 ani) se axeaza pe dobandirea deprinderilor instrumentale de baza si utilizarea acestora pentru obtinerea unui volum de cunostinte culturale de baza;

Al doilea (8-10 ani) are drept scop introducerea de tehnici noi de lucru, care sa faciliteze contactul cu mediul si interpretarea acestuia;

Al treilea (10-12 ani) se ocupa de perioada in care interesele si curiozitatea copilului trec dincolo de realitatea imediata.

La cel de al treilea nivel, una dintre ariile curriculare este Cunoasterea Mediului Inconjurator, care isi propune dezvoltarea deprinderilor de actiune autonoma in cadrul mediului, de auto-identificare in cadrul grupurilor sociale, de investigare, cercetare sistematica si rezolvare de probleme, precum si deprinderi necesare participarii responsabile si critice, respectarii diferentelor sociale si solidaritatii. Cunoasterea Mediului Inconjurator este structurata pe studierea unor teme cum ar fi:

Corpul omenesc

Peisajul

Mediul fizic

Creaturile insufletite

Materialele si proprietatile lor

Populatia si activitatile umane

Masinile si instrumentele

Organizarea sociala

Mijloace de comunicare si transport

Schimbari istorice si istoria recenta

Forme de viata si peisaje istorice

Continuturile sunt sub-divizate in fapte, concepte si principii, proceduri, atitudini, valori si reguli.

Atelierele organizate la Muzeu sunt foarte utilizate de profesori in cadrul programelor scolare, ca resursa educationala complementara. Pentru elaborarea atelierelor, Departamentul Programelor Publice ia in calcul nu numai tema expozitiei, ci si ciclul scolar si continutul curricular corespunzator. Urmatoarele exemple ilustreaza modul in care temele muzeale, principiile pedagogice si continuturile programei scolare sunt "traduse" in ateliere pentru scoli.

1. Fluturele salciei

Acest atelier a fost pus in practica pentru prima data in 1991, cand inca nu se amenajase un spatiu special destinat acestor activitati. El a avut loc in galeria Istoria Pamantului si a Vietii, o zona dedicata originii insectelor, care, in momentul respectiv, era foarte putin sau aproape deloc frecventata de public. Hotararea ca atelierul sa se desfasoare in acel loc anume nu s-a luat numai datorita dimensiunilor sale mari, ci si pentru revitalizarea galeriei. Diversi factori au contribuit la reusita atelierului: prezenta unui subiect foarte clasic (ciclul vital al insectelor), dar cu un element nou (lepidopterul Cerura iberica, o insecta endemica Peninsulei Iberice) si prezenta insectelor pe care copiii le puteau examina, si care se dezvoltasera in laboratoarele Muzeului. Aceste circumstante asociate pareau ideale pentru atingerea, pe de o parte, a obiectivelor generale stabilite pentru toate atelierele - popularizarea cercetarii si colectiilor Muzeului - si, pe de alta parte, pentru realizarea obiectivelor acestui atelier anume: asimilarea de cunostinte legate de fazele metamorfozei insectelor pe baza exemplelor reale.

Succesul atelierului si participarea numeroasa a scolilor au ajutat la accentuarea importantei acestui gen de activitati pentru scoli, avand drept rezultat crearea unei zone permanente destinata activitatilor educative, denumita zona "Celor Cinci Simturi". Numele acestei zone interactive face aluzie la demersurile departamentului educativ, legate de folosirea tuturor simturilor cat mai mult posibil.

2. Sa facem o fata de dinozaur

Dinozaurii asigura succesul pentru toate varstele. In cazul nostru, obiectivul propus a fost acela de a aborda in modul cel mai cuprinzator si riguros cu putinta si la toate nivelele de dificultate marea diversitate morfologica a dinozaurilor, hrana acestora, habitatul, reproducerea, evolutia lor in pasari si procesul de disparitie. Dramatizarea, elementele plastice si efectele sonore au contribuit la invatarea legata de aceasta tema. Compunerea unui cantec despre viata dinozaurilor ii ajuta pe copii sa invete si sa inteleaga diversele concepte, cum ar fi acelea de dinozauri erbivori si carnivori, in timp ce, cu ajutorul unei masti, al unei cozi uriase, al unei bucati de planta sau carne din material plastic sau al unui ou tinut in palma pe fundalul sonor al perioadei Cretacicului, copiii intra in mediul in care zgomotul caderii marelui meteorit "pune capat vietilor lor, dar din care acestia reinvie transformati in pasari."

4. Pregatirea si formarea profesorilor

Fundamentala pentru reusita vizitei la muzeu este pregatirea si programarea eficienta a acesteia, ca si stabilirea de contacte prealabile intre scoala si muzeu. O vizita pregatitoare a profesorului si un prim contact cu muzeul il informeaza si il edifica pe acesta cu privire la conditiile de acces, disponibilitatea exponatelor, materialele educative si temele studiate prin intermediul activitatilor, pentru a garanta beneficiul maxim al vizitei si dezvoltarea legaturilor dintre munca preliminara din clasa, vizita, si activitatile ulterioare acesteia.

Pentru a pregati profesorul sa utilizeze Muzeul in mod corespunzator, se ofera un curs de instruire, care se orienteaza in functie de programele educative scolare, dar care studiaza in acelasi timp conceptele stiintifice principale abordate de expozitii. Acestea din urma sunt abordate prin prezentarea si utilizarea obiectelor selectionate - unele emblematice si binecunoscute, dar toate atragatoare pentru noile generatii. Cursul incurajeaza utilizarea expozitiilor permanente si temporare ale muzeului, care raman partea principala a vizitei.

Obiectivul principal al cursului de instruire este acela de a contribui la dezvoltarea constientizarii si atitudinii pozitive fata de cultura stiintifica in general si fata de stiintele naturii in special, luand in considerare rolul jucat de acestea in societatea moderna si la toate nivelele educationale. Obiectivele sale educationale specifice sunt:

a)      utilizarea Muzeului ca pe un instrument obisnuit de predare si invatare, incurajand colaborarile mai sistematice intre muzeu si scoala prin dezvoltarea experientelor comune;

b)      studierea temelor legate de stiintele naturii cu sprijinul colectiilor, intr-un mod care sa se potriveasca diferitelor nivele si necesitati;

c)      analizarea aprofundata a      ofertelor educationale muzeale pentru a crea baza conceperii vizitelor scolare adaptate contextului educational al fiecarei clase.

Cursul se adreseaza profesorilor de nivel primar, liceal si universitar, ca si conducatorilor de grupuri scolare. Dureaza cincisprezece ore, din care treisprezece acopera aspectele teoretice si metodologice, in timp ce restul de doua sunt dedicate conceperii proiectului. In prima din cele trei faze, profesorii viziteaza Muzeul si se familiarizeaza cu expozitiile permanente si temporare, cu atelierele si materialele educative. In cea de a doua faza a cursului, fiecare profesor concepe o propunere individuala pentru o vizita la Muzeu cu elevii sai, pe care trebuie sa o efectueze in cadrul fazei finale a cursului. Pe durata realizarii proiectului, profesorii sunt rugati sa efectueze si evaluarea progreselor inregistrate si a rezultatelor vizitei si muncii lor. Proiectul conceput de profesori, ca si rezultatele evaluarii, sunt prezentate ca munca in cadrul cursului. Pe aceasta baza, Muzeul si co-organizatorul sau de cursuri, Scoala Oficiala de Biologi ai Comunitatii Madrilene, elibereaza un certificat. Cursul este recunoscut de catre Consiliul Educatiei si Culturii Comunitatii Madrilene in cadrul programului de perfectionare a personalului didactic.

Bibliografie

Hernndez, F. (1994) Manual de Museologa, Sntesis, Madrid, 1994.

Lpez Garca-Gallo, P. (2000) tVen al Museo! Un programa de animacin sociocultural para grupos en el Museo Nacional de Ciencias Naturales. I Jornadas Internacionales de Animacin Sociocultural, Portugal.

Lpez Garca-Gallo, P. and D. Ramrez (1998) Guas Pedaggicas, Museo Nacional de Ciencias Naturales (CSIC), Madrid.

Martnez, J.M. (1996) Enseo a pensar, Bruo, Madrid, 1996.

Lpez Garca-Gallo, P. and D. Ramrez (2000) Guas Pedaggicas. Museo Nacional de Ciencias Naturales (CSIC). Madrid., 1998, 2000.

Pillardon, F. (1996) Ocanopolis. La scoala marii, Pars. Scrisoarea OCIM, ns 43, 1996, pp. 30-33, Paris.

Ramrez, D. and P. Lpez Garca-Gallo (1998) Talleres en el Museo. El aula de experiencia "Con los 5 Sentidos",. II Simposio de la Docencia de las Ciencias Experimentales en la Enseanza Secundaria. Madrid., 1998

Ramrez, D. and P. Lpez Garca-Gallo (2000) Los talleres y el pblico: Experiencias para una visita activa al Museo, Comunicar la Ciencia en el Siglo XXI. I Congreso sobre Comunicacin Social de la Ciencia. Parque de las Ciencias de Granada, 551-555, 2000.

Ramrez, D. (2001) Una dcada tocando ciencia (1991-2001). Los talleres del Museo Nacional de Ciencias Naturales, I Congreso de Bilogos de la Comunidad de Madrid. La Biologa en los albores del Tercer Milenio. Madrid, 2001.

VV.AA. (1991) El Museo Nacional de Ciencias Naturales. Sociedad de Amigos del Museo Nacional de Ciencias Naturales, Madrid, 1991.

ANEXA : ATELIERELE MNCN PENTRU EDUCATIA PRESCOLARILOR SI A COPIILOR DE SCOALA PRIMARA

PE FOND GRI: Atelierele pentru Expozitiile Temporare

PE FOND ALB : Ateliere pentru Expozitiile Permanente