Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


PUTEREA POLITICA: TIPOLOGII SI FORME DE MANIFESTARE

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Jean-François Pierre PEYRON (1744-1814)
SIMBOLISTICA PALETEI CROMATICE
Moara din Galesoaia
Pasii pierduti prin culturǎ
EVOLUTII CULTURALE SI SPIRITUALE IN SECOLUL XX
Portretul ca tema perpetua in istoria artelor
Educatie plastica PORTOFOLIU
Metode cantitative in studiul continuturilor culturale
DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA R
Regatul Belgiei


PUTEREA POLITICA: TIPOLOGII SI FORME DE MANIFESTARE

Constatand ca puterea politica se manifesta in orice societate, antropologii nu au intarziat sa incerce si edificarea unor sisteme tipologice, in masura sa descrie si sa ierarhizeze aceste forme de manifestare.

Importante contributii, in acest sens, aduce A. Evans-Pritchard, in cadrul analizei efectuate de el asupra populatiei sudaneze nuer. Evans-Pritchard preia notiunea de descendenta segmentara edificata de Durkheim (cf. supra) si urmareste modul in care aceasta se aplica nuerilor. Organizarea politica a acestei populatii se bazeaza pe relatii temporare si fluctuante intre diferitele segmente teritoriale si intre grupurile de descendenta. Aliantele si tensiunile dintre aceste grupuri sunt permanent echilibrate, fara ca prezenta unui sef sa controleze acest fenomen. De altfel, singurul sef recunoscut de nueri, societate viguros egalitara, este “seful cu piele de leopard”, mediator lipsit de autoritate reala. Dupa Evans-Pritchard, neincetata fuziune si fisiune a grupurilor segmentare este autoarea unei “anarhii ordonate”, in masura sa pastreze echilibrul social.




Sugestiile lui Evans-Pritchard pot fi regasite si in opera lui M. Fortes. Studiind populatie africana tallensi, Fortes constata acelasi tip de echilibru politic asigurat de segmente si de liniile de descendenta. Cu toate acestea, Fortes evidentiaza o diferenta importanta intre sisteme de rudenie si cele de descendenta: daca primul asigura baza structurala a relatiilor de la persoana la persoana, sistemul liniilor de descendenta ofera infrastructura institutiilor politice, juridice si rituale. Sunt asa numitele grupuri corporative, care unifica persoanele in functie de criteriul descendentei uniliniare.

Evans-Pritchard si Fortes elaboreaza impreuna o tipologie a societatilor africane, in care definesc trei tipuri de societati: cele a caror unitate politica este decisa exclusiv de rudenie, societatile segmentare, studiate de ei, si cele ierarhizate si centralizate (zulu, bemba, ngwato etc.).

Tipologia edificata de cei doi este, insa, nuantata ulterior. Astfel, A. Southall arata ca cel putin ultimele doua categorii definite de Evans-Pritchard si Fortes nu pot fi opuse, cata vreme multe state traditionale combina armonios sistemele de organizare pe principii de rudenie cu ierarhia si centralizarea. El chiar introduce notiunea de “stat segmentar”.

Alti antropologi, ca J. Middleton si D. Tait acorda mai multa atentie societatilor din prima categorie, cele “acefale”. Pe de o parte, cei doi evidentiaza faptul ca nu toate societatile fara stat se bazeaza pe liniile de descendenta si ca, pe de alta parte, acesta din urma poate fi, la randul sau, subdivizat in mai multe categorii, in functie de gradul de rudenie si de autonomie a grupurilor de descendenti. Dar, nici tipologia propusa de ei nu a intrunit acordul specialistilor.

Numerosi alti antropologi au imbogatit perspectiva asupra relatiilor politice prin studii de caz: R. Barton a cercetate populatie ifugao din Filipine, E. Leach a evidentiat instabilitatea sistemului politic al populatiei kachin din Birmania, iar M. Sahlins este cel care a definit sistemele politice melaneziene de tip “Big Man”, bazate pe capacitatea de productie si de redistribuire care asigura prestigiul social si statutul superior al acestor “mari barbati”.

In ansamblu, desi o tipologie unanim acceptata lipseste, antropologii accepta tacit existenta unei ierarhii a sistemelor politice, bazata pe gradul de integrare politica. Aceasta tipologie, care dezvolta sau nuanteaza propunerea antropologului neo-evolutionist american E. Service, integreaza toate sistemele politice, de la cele necentralizate la cele centralizate.

Prima forma de organizare sociala si politice este reprezentata de hoarda, caracteristica societatilor de vanatori si culegatori. Hoarda este fondata pe seama familiei reale sau fictive si nu depaseste, in general, 300 de membri, desi numarul lor este, de obicei, mult mai mic. Hoarda se prezinta ca o societate pe deplin egalitara si este lipsita de vreo stratificare sociala semnificativa si este intalnita la populatii ca eschimosii (inuit), la aborigenii australieni, la bosimani sau la unele populatii din Amazonia (nambikwara, guayaki). Este important de mentionat ca, in aceasta forma de organizarea politica, puterea sefului este deseori temporara, foarte labila si conditionata de capacitatea sa de a-i tine in jurul sau pe membrii grupului.



Tribul desemneaza, in general o forma de organizatie politica supralocala, care unifica mai multe comunitati independente. Tribul poate sa cunoasca atat stratificarea sociala, cat si diviziunea muncii. Amerindienii ofera numeroase exemple ale acestui tip de organizarea politica, caracteristic, de asemenea, pentru unele populatii din Nordul Africii (tuaregii, beduinii).

Aceste prime forme de organizare politica necentralizate sunt, de obicei, caracterizate de o putere politica difuza, sprijinita fie pe personaje de tipul “Big Man”, fie pe consilii satesti, clase de varsta sau de descendenta.

Seferia constituie o a treia forma de structurare politica, de aceasta data centralizata. Sefii conduc un anumit numar de unitati locale, dar nu dispun de vreun aparat represiv formal; economia este bazata pe redistribuire, dupa cum arata numeroasele exemple monitorizate (populatie bamum din Camerun, sefiile polineziene sau cele din nord-vestul Americii).

Statul reprezinta ultima categorie a organizarii politice si cunoaste nenumarate morfologii, care merg de la regalitatea sacra la monarhia parlamentara si republica. In majoritatea situatiilor, statul, care este caracterizat, asa cum am vazut, de un teritoriu, un aparat birocratic si o forta armata permanenta, coexista cu alte institutii.

Trebuie precizat ca aceasta tipologie comporta numeroase simplificari. Ea nu poate pretinde sa stabileasca o succesiune evolutiva din punct de vedere istoric, cu atat mai mult cu cat sunt numeroasele formele hibride sau intermediare, iar diversitatea din sanul categoriilor definite este deja foarte importanta. Ea trebuie privita ca un bilant provizoriu, oricand susceptibil a fi revizuit, pe masura ce noi criterii de diviziune a structurilor politice vor fi definite. In aceasta privinta, modul de functionare a puterii politice in interiorul unei societati da multe de gandit antropologiei.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1189
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site