Mircea eliade 1907-1986

MIRCEA ELIADE

1907-1986

Personalitate marcanta a culturii române si universale, Mircea Eliade -n. 9 mart. 1907, Bucuresti - m. 22 apr. 1986, Chicago, Statele Unite - s-a remarcat ca publicist, scriitor, profesor, filozof, istoric etc.

S-a bucurat de recunoastere si apreciere atât în tara cât si în strainatate, fiind premiat cu premiul „Techirghiol - Eforie' pentru romanul Maitreyi; a fost numit membru în Comitetul Societatii Scriitorilor Români care l-a sarbatorit pentru editarea operei lui Hasdeu, membru al Societatii Asiatice din Paris, membru al mai multor Academii din America, Marea Britanic, Austria, Belgia etc. Celebritatea sa a fost confirmata prin decernarea titlului de doctor Honoris Cauza al Universitatilor din Yale, La Plata (Argentina), Chicago, Lancaster, Paris (Sorbona), precum si al Ripon College, Boston, Law Salle din Philadelphia, Oberlin s.a.

A fost sarbatorit si elogiat, iar opera sa a fost tiparita în limba franceza, engleza, germana, spaniola, italiana si româna. Din pacate, în propria tara, Eliade a fost ales abia în 1990 membru postmortem al Academiei Române.

înca din tinerete, sub influenta lui Nae lonescu, Eliade a fost preocupat de fundamentarea creatiei sale literare pe niste precepte estetice ferme. El respinge literatura ca joc pur al intelectualului, manierismul, sentimentalismul, ideologizarea de orice forma, apreciind autenticitatea enigmatica, similara puritatii genezei.

Mircea Eliade intentiona sa scrie o carte despre începuturile artei literare, o „preistorie a literaturii' din etapa nediferentierii de religie. Pre­figurarea ei o constituie volumele de eseuri Oceanografie, Fragmentarium, La Mandragore, Aspecte ale mitului.

„Daca arta si în primul rând arta literara - poezia, romanul - vorl cunoaste o noua Renastere în zilele noastre, ea va fi produsa del redescoperirea functiei mitului, simbolurilor religioase si comportamentale.! In fond, ceea ce fac de cincisprezece ani încoace nu este cu totul strain del literatura S-ar putea ca cercetarile mele sa fie considerate într-o zi ca ol încercare de a regasi izvoarele uitate ale inspiratiei' - nota Mircea Eliade j în Fragments d'un journal.