DOMENIUL AUDIOVIZUAL

DOMENIUL AUDIOVIZUAL

Aparitia si dezvoltarea mijloacelor de comunicare in masa au determinat schimbari majore in civilizatia ultimelor secole. Radioul si televiziunea, prin capacitatea de patrundere, prin impactul asupra societatii, au declansat o revolutie in comunicare, au transformat circulatia informatiei intr-un fenomen exploziv si au inaugurat o noua era in istoria umanitatii.

Canalului audiovizual i-au fost asociate functii importante (informare, educare, divertisment, mai ales in domeniul informarii neputand fi concurat de nici un alt mijloc de comunicare in masa), dar si disfunctii majore (efemeritatea mesajului, cronofagia, telereceptia in exces, manipularea etc.).

In analizarea capacitatii canalului audiovizual de a forma sau deforma opinia publica nu trebuie sa nesocotim publicul, care poate aprecia mesajul audiovizual in functie de contextul sau socio-cultural, il poate selecta si utiliza potrivit nevoilor sale. Desi mesajul audiovizual este ceva mai agresiv, nici in acest caz comunicarea nu este in sens unic. Ceea ce nu poate fi contestat este controlul integral al mass-media in regimurile totalitare si importanta deosebita acordata controlului emitatoarelor si studiourilor de radio si TV de catre insurectionisti din lumea intreaga. Chiar si in democratii puternice guvernele au incercat intr-un mod mai subtil sa-si conserve dreptul de supraveghere in domeniul audiovizualului.

Impactul canalului audiovizual nu poate fi neglijat, dar nu trebuie uitat ca el nu este singurul mijloc de influentare a opiniei publice. Totodata, in echilibru cu posibilitatea de influentare a opiniei publice se afla si capacitatea deosebita a sistemului mediatic de a transmite si crea valoare culturala.

Elementul cheie ce poate contracara efectul negativ al canalului audiovizual este reprezentat de pluralism. Acesta da posibilitatea diferitelor curente de opinie de a se exprima, de a coabita si de a se confrunta in dezbatere publica, ceea ce va duce la o reprezentare a unei societati diversificate si in continuu proces de modificare. In Romania, tranzitia postcomunista a insemnat si o consolidare continua a libertatii de comunicare audiovizuala, avand loc o emancipare a sistemului mediatic fata de stat, dar si fata de concentrari economice, sociale sau culturale. Completa dezvoltare a libertatii de comunicare nu poate fi atinsa in conditiile unor constrangeri tehnice si financiare. Canalul audiovizual a fost si este un canal media foarte scump din cauza dotarilor tehnice din ce in ce mai sofisticate. In jurul sau s-a creat o intreaga industrie specializata in echipamente tehnice audio si video. Cu toate acestea, modalitatile de finantare au ramas restranse, ceea ce a lasat canalul audiovizual la indemana statului sau a marilor grupuri financiare, punandu-se de multe ori sub semnul intrebarii libertatea de exprimare si pluralismul.

Canalul audiovizual este cel mai popular mijloc de informare si de educare. Radioul si televizorul reprezinta centrul caminului pentru majoritatea familiilor, tocmai de aceea audiovizualul trebuie sa se bucure de o reglementare eficienta, adaptata realitatilor culturale, sociale si economice, pentru a se asigura libertatea de comunicare, informarea corecta si prin acestea educarea publicului.

Impactul socio-cultural al sectorului audiovizual si, in special, al televiziunii este incontestabil. Rata de penetrare a serviciilor de televiziune din Uniunea Europeana atinge cifre care depasesc 98% in mediul casnic. Conform evaluarilor, un european priveste la televizor, in medie, 200 de minute pe zi (140 in Austria si 230 in Italia si Grecia). Numarul retelelor de televiziune din Uniunea Europeana este de peste 580.

In domeniul audiovizualului, Ministerul Culturii si Cultelor coopereaza cu Consiliul National al Audiovizualului pentru elaborarea politicilor, iar Consiliul National al Audiovizualului are raspunderea adoptarii si implementarii strategiilor.

Conform Legii audiovizualului nr. 504/2002, Consiliul National al Audiovizualului este responsabil pentru elaborarea deciziilor de reglementare si a normelor de aplicare a acestora, in conformitate cu acquis-ul in domeniul audiovizual, asigurand si monitorizarea implementarii legislatiei in domeniul audiovizualului. C.N.A. este autoritate publica autonoma, cu responsabilitati in protejarea interesului public in domeniul audiovizualului si cu competente in elaborarea politicii in domeniul audiovizualului, a politicilor si a strategiei privind formarea echilibrata a pietei audiovizualului, precum si in reglementarea si monitorizarea pietei audiovizualului.

Organizarea prezenta a C.N.A., prin directiile specializate de Reglementare, Inspectie si Control, Licente si Autorizari, ca si prin Directia de Integrare Europeana, asigura cadrul institutional pentru desfasurarea procesului de continuare a adoptarii acquis-ului comunitar si transpunerea acestuia conform reglementarilor in vigoare, precum si derularea activitatii de control privind respectarea cadrului legislativ.

In perspectiva intaririi institutionale a C.N.A. - obiectiv inscris in Planul National de Aderare a Romaniei (P.N.A.R.) - este prevazuta pentru viitor dezvoltarea cu prioritate a compartimentelor de control si inspectie teritoriala, inclusiv prin realizarea unui sistem integrat national de informatizare si monitorizare. De asemenea, se preconizeaza infiintarea unui Departament pentru protectia minorilor.

Pentru formarea si echilibrarea pietei audiovizualului din Romania, C.N.A. elaboreaza si implementeaza politicile si strategia pentru asigurarea accesului publicului la programele audiovizuale, emite reglementari in domeniul audiovizual si controleaza respectarea obligatiilor ce revin titularilor de licenta de emisie.

Domenii ale presei:

-Presa scrisa

-Presa de agentie

-Presa electronica

-Presa audiovizuala