IMPRESIVITATEA CULORII

IMPRESIVITATEA CULORII

Reprezinta "dimensiunea" fiziologica a culorii, prima treapta de perceptie, impactul pe care culoarea il produce asupra mentalului.

Impresivitatea culorii se judeca pentru fiecare culoare in parte, ignorand perceptia de ansamblu, raporturile dintre culori sau dintre o culoare si fundalul pe care este proiectata.

Impresivitatea contine, implicit, doua fatete: una senzoriala si cealalta psihica.

Se pot distinge doua tipuri de receptare mentala a culorilor: a) la nivel comun, needucat, in absenta unei pregatiti vizuale specializate si b) la nivel specializat, al unui ochi exersat, cultivat, unde intra in joc cultura vizuala oferita de istoria artei, experienta profesionala, simbolistica cromatica formata prin acumularea traditiilor si a literaturii de specialitate.

a)      Impresivitatea culorii la nivel comun

Din punct de vedere senzorial:

rosu      cel mai tonic, dinamic, agresiv

oranj      euforic, excitant

galben      inviorator pana la obositor

rosu, oranj si galben cresc pulsul si maresc ritmul respirator (mai ales in cantitate mare, cum ar fi peretii unei camere)

verde      pasivitate, relaxare

albastru      racoritor, linistitor

albastru si verde cele mai odihnitoare

violet      daca e inchis = tristete, inhibitie, stare apasatoare, daca e deschis si combinat cu alb (= roz) transmite tocmai contrariul

albastru deschis (bleu, ceruleum) calmeaza pulsul si ritmul respirator

albul      nu este tonic, ci calmant si monoton

negru      nefiinta, frica

Din punct de vedere psihologic:

culorile calde stimulatoare, excitatoare, antrenante, transmit o stare de

adaptare de apropiere, de familiaritate

culorile reci inhibitorii, neutralizante, calmante, transmit o stare de respingere (in contact indelungat)

In completare, vom reproduce o lista a impresivitatii culorilor - combinata cu cea a simbolurilor - realizata in SUA in urma unui sondaj, in perioada interbelica; subiectii au fost alesi din domeniul comercial si tehnic (dupa Marc Havel):

Alb - puritate, castitate, curatenie

Bleu ciel - prospetime, fragilitate, eleganta

Bleumarine - raceala, formalis, orgoliu

Cafeniu - maturitate, sanatate, utilitate

Gri - blandete, delicatete, slabiciune

Galben - stralucire, destindere, infidelitate

Negru - apasare, mister

Portocaliu - distinctie, caldura

Purpuriu - opulenta, maretie

Roz - prospetime, vioiciune, frovolitate

Rosu - caldura, forta, excitatie

Verde pal - fragilitate, inocenta

Verde inchis - orgoliu, trufie

Violet pal - rafinament, bogatie

Violet inchis - amenintare, tristete, singuratate

b)      Impresivitatea culorii la nivel specializat

Acest tip de efecte senzoriale si psihice, judecate pe fondul educatiei vizuale - fiind

considerabil amplificate si nuantate - a fost studiat de Wassily Kandinsky (intr-un mod mai intuitiv) si de Johannes Itten (mai sistematizat). Iata cateva dintre concluziile lor:

Rosu/K - culoare fara limite, viata arzatoare, putere irezistibila, maturitate masculina

Rosu/I - permite numeroase nuantari/modulatii, fara a-si pierde caracterul; dpdv

spiritual e pasiv, dpdv material/spatial este activ

Oranj/K - senzatie de expansiune/iradiere

Oranj/I      - luminozitate solara, asi pierde repede caracterul in combinatii (amestecuri),

exprima orgoliu si lux superficial

Vermillon/K - atrage si irita privirea

Vermillon/I      - exprima pasiune fierbinte, combativa, senzualitate, ardoare aproape demonica

Galben/K      - are un caracter imprastiat, raneste ochiul precum sunetul ascutit al trompetei

Galben/I      - sugereaza un alb mai dens si mai material; pe fond inchis e stralucitor, dar respingator; este expresia unie gandiri logice; daca este grizat exprima neliniste, invidie, falsitate, indoiala si chiar tradare (pictorii l-au infatisat pe Iuda invesmantat in galben grizat)

Verde/K      - imobolitate absoluta; cea mai calma culoare, in cazul verdelui mediu

Verde/I      - isi modifica expresia in amestecuri: cu albastru se raceste si transmite spiritualitate, cu galben se incalzeste si devine banal; poate exprima tinerete, fertilitate, speranta

Albastru/K      - contine o miscare concentrica ce se dezvolta in interior, ca o spirala; este spiritual, introspectiv, pare a se indeparta fizic de noi

Albastru/I      - pasiv ca efect material/spatial, are ceva imaterial, imponderabil; are o forta care pare a creste in secret, ca forta naturii din timpul iernii; este culoarea in care e reprezentata Fecioara Maria

Violet/K      - un rosu racit fizic si psihic; o culoare care se indeparteaza de noi

Violet/I      - in amestec cu alb isi pierde caracterul solemn, grav si devine vesel; e culoarea inconstientului, a misterului, a straniului. Goethe a scris ca un cer violet intr-un peisaj sugereaza groaza unui sfarsit de lume.

Aprecieri generale

culorile deschise sugereaza partea luminosa a vietii

culorile incjise evoca partea sumbra si negativa a fortelor naturii

efectele psiho-fiziologice ale culorilor pot fi folosite pentru descifrarea personalitatii umane

preferinta pentru anumite culori denota anumite trasaturi; de ex.: pentru rosu - impuls de a actiona, dinamism, energie, agresivitate, iar respingerea rosului - teama de implicare, de actiune, oboseala

Factori care determina preferintele pentru anumite culori (a nu se confunda cu reactiile senzoriale si psihice).

a)      factori externi:

zona geografica

apartenenta la un grup social, cultural

sexul, varsta

temperamentul

b)      factori imprevizibili:

formele-suport ale culorii (de ex.: brunul e frumos pe lemn, dar urat pe tencuiala; deasemenea, exista culori specifice pentru lana, matase, bumbac, metal, sticla, ceramica etc)

cantitatea culorii

eclerajul (natura, culoarea si intensitatea luminii)