ALOCUTIUNEA

ALOCUTIUNEA

Compozitia orala de mici dimensiuni prilejuita de un eveniment cu caracter festiv, in care se exprima sentimente puternice, afectiunea si trairea intensa a momentului.

*retorica are la baza argumente logice

*exprimarea este calda, cu mare incarcatura afectiva

*in continut se dezvolta evocarea unor evenimente sau trairi anterioare

*are caracter spontan sau da senzatia spontaneitatii

*are caracter neoficial

*se deosebeste de toast prin faptul ca este, de regula, o compozitie orala care se rosteste ca raspuns la o urare, ca multumire fata de o apreciere, pentru sublinierea unei atitudini etc.

Varianta

Alocutiune cu prilejul festivitatii incheierii cursurilor liceale

Stimate domnule director,

iubiti profesori, dragi colegi,

De multe ori mi-am imaginat cum va fi aceasta zi si am gandit mereu alte variante de discurs prin care sa arat gratitudinea mea si a colegilor mei pentru tot ce s-a petrecut cu noi in acesti ultimi patru ani.

Ca sunt emotionat nu mai e nevoie sa spun pentru, probabil, se vede pe chipul meu si in glas. Este firesc caci astazi se incheie una din cele mai importante etape din viata mea si se deschid portile altei etape si apoi a altora, tot mai pline de responsabilitate si tot mai complexe caci vom intra cu intreaga noastra fiinta in valtoarea vietii.

Rememorez acum clipele care au format anii de liceu : examenul de admitere ( Doamne, ce emotii am avut atunci si cat m-am rugat sa reusesc la acest liceul si nu altundeva !), primele note, prima teza, prima vacanta de licean. Am petrecut clipe de neuitat impreuna cu colegii mei, cu domnul diriginte si cu doamnele si domnii profesori. Am fost impreuna in vacante, am fost la mare si la munte, am uitat de multe ori ca este o anumita diferenta de varsta intre noi si ne-am spus "necazurile" cautand intelegere ca si cum ati fi fost parintii nostri.

Pentru toate acestea si pentru multe altele va multumim ! Cu mana pe inima va spunem ca nu vom uita nimic din ceea ce ne-ati invatat sau, cel putin, nimic fundamental. Veti ramane modelele dupa care ne vom calauzi in viata si, de cate ori vom intampina greutati ne vom intreba :"Oare cum ar rezolva aceasta problema el, modelul dupa care ne-am format ?" si sunt convins ca vom iesi din impas.

Inca nu stiu cum vom ajunge peste zece, peste douazeci de ani. Pe unii viata ii va ridica, pe altii ii va dobori. Trebuie sa acceptam ca destinul este imprevizibil si, in nici un caz, acum sau oricand nu vom putea proiecta indubitabil, calea pe care o vom strabate. Dar, dati-ne voie ca in aceste momente sa ne socotim invingatori pentru ca am incheiat cu totii o etapa importanta a vietii noastre si pentru ca, cel putin teoretic, avem in acest moment sanse egale.

Este, deci, domnilor profesori si iubiti colegi ocazia sa intram in viata increzatori si sa va declaram ca daca astazi suntem astfel, meritul este in primul rand al dumneavoastra. Aripile noastre au fost create de rabdarea, intelepciunea, inteligenta, dragostea, credinta si daruirea dumneavoastra. In fiecare dintre noi se afla o particica din toate aceste calitati ale dumneavoastra si pentru asta trebuie acum si in veci sa va multumim !

Va dorim, stimati profesori, viata lunga si fericire !