Dubla enuntare in comunicarea teatrala - Titanic vals si .Escu de Tudor Musatescu

Master Romanistica An I

Curs : Valori subversive in dramaturgie

Dubla enuntare in comunicarea teatrala

Titanic vals si .Escu de Tudor Musatescu

La fel precum Caragiale ,care se dovedise a fi un om complex al teatrului ,ipostaziind diferite calitati(sufleur,actor,regizor si cronicar ,teoretician ) si Tudor Musatescu intruneste de-a lungul vietii mai multe functii:regizor,critic dramatic ,membru in comitetul de conducere al Societatii Autorilor Dramatici Romani(1945), inspector general al teatrelor (1930-1940),director al unor companii teatrale .

Desi scrie si proza ,poezie,el se remarca in domeniul dramaturgiei.Debutul si-l face la Paris cu o piesa in limba franceza, in 1923, insa notorietatea o capata incontestabil cu Titanic Vals (1932) , .Escu (1933), Visul unei nopti de iarna ( 1937). Ca dovada a excelentei receptari din partea publicului aceste comedii au fost traduse si jucate pe nenumarate scene ale lumii: franceza, germana, italiana, bulgara, greaca, rusa, sarbo-croata, polona, ceha, finlandeza, maghiara.

In momentul premierei piesei Titanic Vals ,dramaturgul marturisea intentia cu care a scris-o, deconspirand si sorgintea acesteia, nucleul creator:In 1931,la Paris, mi-am pus in gand sa scriu o piesa care sa se numeasca Titanic Vals si a carei actiune sa se petreaca in provincie si , mai exact, in Campulungul meu natal,fiindca,oriunde as fi auzit Titanic Vals .m-as fi gandit la mine, melodia aceasta insemna Campulungul,provincial si oamenii ei buni si modesti sau ridicoli,cu intamplarile ei vesele sau triste,cu dramele si comediile ei publice sau familiale .(Cum am scris Titanic Vals).

De asemenea el preciza onest care a fost punctul de plecare in creionarea personajelor: Am fost intrebat,de multe ori,daca personajele din Titanic Vals si subiectul piesei au existat in realitate. Da,au existat,si tot ce se intampla in Titanic Vals s-a intamplat in realitate,si chiar la Campulung.Fireste,nu toate faptele s-au petrecut in cadrul aceleiasi familii. Mostenirea lui Tache Necsulescu.a ramas unei familii sarace,de functionar la prefectura,dar dragostea Mizei cu locotenentul de cavalerie s-a petrecut in cu totul alta familie.Dupa cum,in alta familie,soacra si nevasta au platit ca sa-si vada ginerele si sotul ajuns deputat fara stirea si voia lui. Cat priveste personajele,acestea au fost luate intotdeauna direct de la marea si inepuizabila mea furnizoarea,care a fost,este si va fi:realitatea.(Cum am scris Titanic Vals ).

In primul sau an de existenta aceasta comedie in trei acte se joaca pe scena Teatrului National nu mai putin de 100 de ori.In 1964 se va ecraniza ,in regia lui Paul Calinescu.Succesul piesei este asigurat de aplicarea desavarsita a tehnicilor specifice comediei, preluate de la Caragiale ,cu ajutorul carora se reuseste revigorarea literaturii dramatice interbelice stagnante, comparativ cu alte genuri.

Ne vom opri asupra catorva precizari teoretice necesare demersului nostru de a demonstra complexitatea piesei ,in ceea ce priveste tehnicile sale de realizare.

Conform Annei Ubersfeld comunicarea teatrala este una bivalenta:pe de o parte presupune un mesaj transmis de scriptorul textului unor receptori ( transmiterea mesajului se face prin adjuvanti:regizor,scenograf,comedianti), de alta parte se discuta despre comunicarea facuta pe plan intern (aici informatia se propaga de la adjuvantii mai sus mentionati catre receptorii care emit judecati de valoare). In cazul lui Tudor Musatescu se comprima diferentele dintre textul de teatru (destinat lecturii individuale) si reprezentarea lui scenica( in fata auditoriului) printr-un artificiu:didascaliile sunt ample, parantezele care indica elemente de comunicare nonverbala sau paraverbala sunt folosite frecvent .Asa cum remarca si Carol Isac in lucrarea Permanente in dramaturgie Musatescu isi depaseste rolul sau de scriptor al unui text dramatic, asumandu-si-l si pe acela de regizor , prin numeroasele precizari utile reprezentarii piesei pe scena:.jocul scenic fiind de fapt continut in text ,se realizeaza starea concreta de spectacol ce asteapta doar reprezentatia .

Se remarca simtul detaliului in prezentarea personajului,Tudor Musatescu recomandandu-se drept un portretist cu simtul raspunderii.Didascaliile traseaza cu precizie tintele satirice ale dramaturgului indreptate impotriva burgheziei provinciale romanesti interbelice, care recompune o lume a impostorilor,ridicola prin dorinta ei de parvenire. Incadrat in tipologia comediei de moravuri de natura politica si familiala ,textul creioneaza inca de la inceput o serie de personaje clasificabile tipologic, a caror descriere minutioasa probeaza validitatea actiunilor in care vor fi antrenate.

In aceasta lume corupta a micii burghezii se remarca tipul inadaptabilului ,idealistului ipostaziat in Titanic Vals prin figura lui Spirache Necsulescu ,un personaj compus din:familie,slujba si cumsecadenie.Intr-un mediu viciat ,precum cel al personajelor ce populeaza piesa,un astfel de exemplar -antiteza pare un artificiu de creatie (a se vedea sensul figurat al participiului cu valoare adjectivala compus).

Dacia,sotia lui Spirache este prezentata printr-o enumerare de adjective la superlativ absolut foarte voluntara,foarte activa, foarte nemultumita si foarte supusa mamei sale.Primele trei caracteristici transcriu intocmai particularitatea clasei sociale ridiculizate .Exista intre primul si ultimul termen al enumeratiei o contradictie(foarte voluntara-foarte supusa mamei ), marcand opozitia intre ceea ce vor sa arate si ceea ce sunt in esenta acesti mici burghezi provinciali. Carol Isac remarca raportul invers intre Spirache si restul familiei sale: daca el este in aparenta supus ,umilit,in realitate ni se dezvaluie a fi complex, calculat,manevrandu-i cu dibacie pe ceilalti.Sarmisegetuza este catalogata printesa familiei, Traian,baiatul cel mare a ajuns sa stranga pana la douazeci de ani trei clase de liceu ( se observa dubla incarcare semantica a verbului sa stranga: pe de o parte dorinta de parvenire a acestei clase sociale,pe de alta parte in acest context are un sens depreciativ,trimitand la universal spiritual limitat ).

Satira isi deconspira victimele prin astfel de expresii plurisemantice.Actul I se deschide cu prezentarea unui tablou familial ,o repetitie generala in vederea actiunii ce urmeaza sa se desfasoare.Toate personajele se dovedesc a fi consecvente cu ele insele , conturandu-si personalitatea inca de la primele replici.

Iata informatiile continute de didascalii in ceea ce priveste decorul: Interior de functionar la prefectura,cu leafa mica ,copii mari si soacra,prevazuta de ea insasi in actul dotal.E un fel de salon-sufragerie,cu mobilier amestecat si uzat.Un sevalet si un balansoar aduc o nota de atelier.Pe langa masa de mancare se mai gaseste un bufet cu geamuri,o canapea cu scaune desperecheate ,o masuta etc.[5]( aspectul neingrijit al incaperii, nerespectarea unei singure tendinte in mobilarea casei trimit la o clasa sociala eterogena ,fara principii morale care sa o conduca). Dramaturgul adauga ,inscriindu-se intr-un dialog cu responsabilii punerii in scena a piesei:Directiunea de scena va distribui mobilierul si il va schimba dupa necessitate,pastrand nota de casa modesta ,cu lucruri specifice interioarelor locuite de familii numeroase si reduse sa traiasca din leafa.( se subliniaza sorgintea sociala modesta a acestora). Tablou familial,in amurg; Spirache,retras intr-un colt,spre lumina ferestrei,citeste ziarul ; Dacia deapana un scul de lana roz,si Decebal il tine;Chiriachita da o pasenta.Traian motaie ,cu o tigara lipita de buza inferioara ,intr-un colt de masa;Gena,la buffet,cu spatele spre public,pregateste masina de spirt si cestile pentru cafea.Afara e inca soare si liniste dulce de dupa-amiaza provinciala. Repartitia in spatiu a personajelor creioneaza de pe acum rolul fiecaruia.Spirache se situeaza periferic ,langa fereastra ,adoptand pozitia subjugatului (insa doar in aparenta, caci in realitate isi va invinge familia tirana),Chiriachita da pasente ,ea fiind cea care anunta evenimentele cheie (prevesteste moartea unchiului Tache ) ,insa,uneori ea se foloseste de carti post -factum:dupa ce afla o stire o confirma prin pasentele sale.Dupa ce Traian,impacientat ii destainuie discursul tinut de Spirache in fata alegatorilor,ea exclama:Asul meu de pica,saracul.Necaz la zi mare ,pentru ca apoi, cateva ore mai tarziu ,cand Nercea anunta victoria acestuia,tot ea sa aprobe :Zecele meu de cupa,saracul..bucurie la zi mare.

Gena,fiica din prima casatorie a lui Spirache ipostaziaza tipologia copilului supus ,fiind izolata de restul familiei.Prin folosirea deicticului temporal inca (..afara e inca soare si liniste) se traseaza incipitul conflictual sau starea aparenta de armonie.Dramaturgul continua:Dupa ridicarea cortinei,familia isi continua un timp-colectiv-ocupatiile indiviaduale.Marcarea substantivului familia cu ajutorul ghilimelelor pune sub semnul intrebarii validitatea acestei aliante . Membrii acesteia au ocupatii individuale ,doar timpul in care se desfasoara ele este unul colectiv. Solidaritatea lipseste cu desavarsire.

Dupa mostenirea neasteptata de la unchiul Tache,in actul II se schimba si decorul,in concordanta cu noul statut social al familiei:Un hol-salon,in noua casa a lui Spirache.Un perfect prost-gust.Vizibil,tabloul in ulei al unchiului defunct,in locul portretului-fotografie din actul I.Chiriachita ,care asculta slujba religioasa la un aparat de radio este imbracata intr-o rochie aproape ridicula.Astfel de sintagme au un singur rol: acela de a demasca prostul gust,in opozitie cu pretentiile afisate de astfel de personaje.

Ovidiu Crohmalniceanu ,facand o analiza a faunei personajelor ce populeaza textul observa ca talentul lui Tudor Musatescu este vizibil prin crearea de figuri caragialesti autentice perioadei interbelice. Astfel, Dacia impreuna cu Chiriachita isi domina sotul si ginerele ,interzicandu-i cu desavarsire acestuia interventia in educatia copiilor. Cele doua sunt cameleonice,schimbandu-si comportamentul,replicile, dozandu-si afectivitatea in functie de circumstante. Atunci cand Decebal ,in infantilismul sau (subliniat de notatia dramaturgului dintre paranteze fara sa-si dea seama) o jigneste pe Chiriachita,iar Spirache incearca sa ii ia apararea,Dacia ii taie orice interventie transant:Te rog sa nu te amesteci in educatia copiilor. Cateva momente mai tarziu,scos din sarite,Spirache isi plezneste odrasla indignat ,iar Chiriachita isi reconsidera atitudinea anterioara ostila fata de Decebal,alintandu-l nejustificat si admonestandu-si verbal ginerele:Ce dai,domnule,in copil?Ce,crezi ca daca l-ai facut o data,acum ai dreptul sa-l omori?

Scriitorul are grija sa dezvaluie adevarata identitate spirituala a personajelor sale,prin simple notatii intre paranteze.Ceea ce se desfasoara pe scena,ca actiune dramatica,este un spectacol al falsului si aparentei. Astfel, cand Spirache isi expune principiile sale politice (N-am incredere in nici un partid),se adauga de catre dramaturg si calificativul cu care este insotita replica:sincer.

In momentul in care Traian vine cu ziarul care anunta vestea mortii unchiului Tache,prima reactie a Chiriachitei este de bucurie nedisimulata,pentru ca apoi,pret de o secunda sa adauge cucernic:Dumnezeu sa-l ierte. De acelasi tratament are parte si Gena .Dupa ce ea pozeaza in fata familiei drept mama copilului nascut in urma unei relatii nelegitime, devine tinta tiradelor verbale ale Daciei:A fost o ticaloasa. Cine ar fi crezut ca tocmai schioapa familiei sa fie mai iute de picior decat toti?Netrebnica ..Dupa ce Procopiu gaseste falsul testament al defunctului Tache si o anunta pe Dacia ca mostenitorul legitim este primul nepot al familiei, Gena se bucura de un regim preferential: La ridicarea cortinei,doica plimba de la un capat la celalalt al scenei un carut,in care se afla copilul Genei.Dacia (intra din fund,stanga,abia pasind pe varful picioarelor.Exagereaza dorinta de a nu face zgomot)-actul III,scena 1.Principiile de viata si le schimba automat,in functie de necesitati:Eu,una,de cand am inceput sa fac politica feminista, sunt pentru libertatea absoluta a femeii.Fiecare face ce vrea si cu cine vrea.

O atitudine diferita are fata de Procopiu si Nercea.In fata celui din urma Dacia isi joaca umilinta,considerandu-l un aliat important in reusita alegerii lui Necsulescu deputat.(ii ofera un loc in fata ei).Lui Procopiu ii arata o lipsa de deferenta fatisa ,neconsiderandu-l un egal:ii face semn sa stea pe fotoliul din stanga,ea sta pe fotoliul de la perete.

Chiriachita si Dacia isi sustin replicile una alteia,jocul extinzandu-se si asupra celorlalti membrii viciosi ai familiei,precum Traian sau Decebal.Memorabila este scena in care Spirache afla ca este propus deputat si,vrand sa refuze alegerea sa,declanseaza furia celor doua femei .De la tonul incisiv Esti ca o carpa..moale..si oamenii moi sunt prosti se trece la unul amenintator Ne ameninti tu pe noi?Indraznesti?,pentru ca, in final, in fata aparentei infrangeri a lui Spirache sa exclame vulcanic:Ticalosule.Vino sa te pup..vai,cat esti de diplomat.. Cum se cunoaste ca ai intrat in politica ..

Gradul de cultura al acestor mici burghezi interbelici este obscur,limbajul lor deficitar fiind dovada vie a prostiei. Mezinul familiei ,Decebal scapa de temele pe care trebuia sa le faca supravegheat de Gena printr-un artificiu: isi reinventeaza orarul,punandu-si intr-o singura zi discipline care nu necesita studiu suplimentar:cantat,gimnastica,caligrafie,desen.Chiriachita confunda in mod sistematic bromuralul cu urodonalul ,recomandandu-l pe cel din urma caderilor nervoase si,in general oricarei afectiuni.

Inlantuirile verbale functioneaza la ea deficitar in momente de criza domestica.Cand Spirache se revolta,refuzand candidatura ,ea se grabeste sa adauge:Sa nu cumva sa te sinucizi,ca te omor.Dupa acelasi model,incearca sa-si incurajeze ginerele oferindu-i o doza din convingerile sale politice:..o sa fie alegeri libere..Voteaza fiecare cu cine vrea,si din urna iese cine trebuie.Limbajul ii este complice dramaturgului,demascand fiecare personaj .Nercea,presedintele partidului national-social se foloseste de un limbaj metaforic ,in incercarea de a-i explica Daciei modul de functionare al politicii. O substituie cu imaginea unei curtezane batrane si vicioase,care are mereu nevoie de oameni puri precum Spirache.Ii marturiseste acesteia cum si-a convins membrii partidului sa sustina candidatura acestuia,vorbindu-le despre faptul ca acest partid este primul la care adera,el neepuizandu-si pana acum energiile in casnicii si concubinaje de partide.Ulterior,Dacia va incerca sa refaca acest discurs in fata lui Spirache,neretinand insa decat niste franturi fara noima.

Pe langa comicul de limbaj,comicul de nume este si el folosit cu succes in economia piesei Titanic Vals. Sunt personaje purtatoare de nume cu rezonanta istorica: Dacia, Sarmisegetuza, Traian, Decebal. In prima scena,a primului act,Traian se revolta impotriva numelor ridicole( maretia personajelor istorice evocate sau a tinuturilor intra in contradictie cu persoanele caragialesti purtatoare ale acestora):Da stiu ca si-a batut joc de noi.Sarmisegetuza.Decebal.Traian.Pe mama .Decaia.Daca mai aveam inca un frate ..l-ar fi botezat Turnu-Rosu.ca alt nume propriu nu mai exista din timpul luptelor cu dacii.Parca am fi familie de imparat roman,nu de functionar la Prefectura .Palmele pe care Traian I le administreaza periodic fratelui sau mai mic parodiaza luptele dacilor cu romanii.

Spirache este personajul care se dedubleaza ,jucand modestia si supunerea in aparenta,in realitate el regizand din umbra mersul lucrurilor(falsificand testamentul ).Trebuie sa fie cat mai autentic spectacolul oferit zilnic familiei. Scena in care functionarul de prefecture isi cumpara palarie noua si trebuie sa justifice in fata familiei pretul acesteia este ilustrativ pentru calitatea jocului actoricesc in care este antrenat in mod frecvent. Tudor Musatescu se foloseste in ilustrarea acestei secvente de monologul narativ . Jean -Michel Adam abordeaza aceasta notiune,incercand sa o explice. Textul dramatic se incheaga dintr-un schimb de replici, care pot fi insa suspendate temporar prin elemente nondramatice(acele informatii care tin de niste evenimente anterioare ,ce nu pot fi reprezentate scenic).Aceste monologuri narrative sunt oarecum corespondentul descrierii,din genul epic,ele oprind o vreme fluxul evenimential.

Conform lui Jean -Michel Adam[9] monologul narativ trebuie sa respecte trei legi:a economiei , informatiei si motivatiei(aceasta din urma avand ca tinta starnirea unui anumit tip de reactie din partea lectorului/auditoriului ).In Titanic Vals cititorul trebuie ,in final,sa aiba revelatia conditiei de nefericire morala la care este supus sistematic Spirache Necsulescu.

In fata Genei el nu joaca nici un rol,furnizandu-i acesteia informatii reale,nedeformate de exagerari: M-am dus la Mageanu,de unde cumpar eu de douazeci de aniE?Cat crezi ca mi-a luat pe ea?Patru sute de lei..trei case mai sus,la Stanciulescu,am vazut una la fel,cu trei sute de lei.Sa-mi vie nebunie,nu alta.

Intersectandu-se cu doua cunostinte pe drum le face acestora cinste si,pentru a nu le arata ca a fost pacalit incepe sa denatureze adevarul.Iata ce ii comunica Genei ,prin intermediul monologului narativ:M-au intrebat cat am dat pe ea..si eu ce m-am gandit?Daca le spu ic-am dat patru sute la Mageanu ,cand se gaseste cu trei sute,la fel,la Stanciulescu,o sa zica aia ca sunt prost..Si-atunci,ca sa scap,le-am spus c-am dat numai trei sute de lei.Spirache isi continua jocul fictionalizarii realitatii in fata Sarmisegetuzei,marturisindu-i acesteia ca a luat palaria la doua sute de lei.Pretul noului obiect vestimentar scade vertiginos in fata Daciei (O suta de lei..draga,adevarata pomana ) si culmineaza fata de Chiriachita:(gratis,mama soacra.Mi-a dat-o subprefectul,de la frate-sau,advocatul,care a murit saptamana trecuta ).Gravitatea minciunii creste in cazul lui Spirache proportional cu apropierea de cele doua poluri negative:Dacia-Chiriachita. Pleaca de la adevarul absolut marturisit Genei,dublul sau in materie de cumsecadenie si ajunge la o minciuna gogonata in fata soacrei neiertatoare.

Spirache apare netransfigurat pe scena politica,comunicandu-si liber ideile sale.In ziua alegerilor tine un discurs in fata electoratului dezarmant pentru cei care il vedeau deputat :Fratilor viu in fata voastra pentru prima data,ca sa va rog sa m-ascultati.N-am sa va spui decat doua cuvinte..si-aceste doua cuvinte sunt:va rog sa n u ma votati.fiindca nu merit sa intru in parlament ,pentru ca eu n-am facut nimic pentru voi si nici n-am sa pot sa fac.De ce sa va mint si sa va insel buna voastra credinta?Efectul este contrar ,electoratul alegandu-l.Fotografia finala,de grup facuta la indicatiile lui Nercea reia concentric tabloul familial din prima scena ,completat acum doar de copilul Sarmisezetuzei.

Dramaturgul s-a hotarat sa continuie destinul catorva personaje din Titanic Vals intr-o noua comedie aparuta in 1933:.Escu.Dispar fizic Spirache,Dacia si Chiriachita, actiunea focalizandu-se asupra tinerei generatii de .Escu:Decebal,Traian si Miza.Scena provinciala este inlocuita de high-life-ul bucurestean. Decebal ajunge politician si schimba partide variate pentru a ajunge la deputatie,Traian este aproape ruinat de infrangerile repetate la derby-uri,iar Miza,maritata cu Stamatescu preia pe linie genetica autoritatea mamei sau a bunicii sale.

Conform lui O.Crohmalniceanu [10]aici obiectul satirei sunt culisele politice , demagogia, santajul , beneficiile obtinute prin gratii feminine.Decebal face politica in stil propriu. Iata cum se justifica el in fata socrului pentru desele schimbari de culoare politica. Cand Langada ii aminteste de momentul trecerii la liberali,Decebal argumenteaza:Pentru ca interesele statului cereau ca familia mea sa fie in acel moment liberala .De asemenea el explica jonctiunea spre taranism prin urmatoarea replica:Pentru ca,din toata tara asta,nu era sa fim numai noi in opozitie,cand toata lumea era la putere.

Dorinta de a accede pe trepte superioare politice nu are limite .El se foloseste de trecerea pe care o are Nina Damian in diferite cabinete ministeriale,culegand informatii pretioase si renuntand la persoanele care nu ii aduc beneficiu. Astfel ,respinge aproape de fiecare data cererile fratelui sau de ajutor financiar.In vreme ce Traian a ramas la un nivel de intelegere al lucrurilor inferior( dovada stau si frecventele greseli lingvistice:el creeaza termenul grajdiera in analogie cu garsoniera) ,Decebal ilustreaza tipul demagogului.Se continua parodierea razboaielor dacice la un alt nivel.Cei doi frati se acuza crescendo utilizand termeni quasisinonimici :

Traian: arivistule.. demagogule. parvenitule

Decebal: decavatule,lichea,escrocule .

Sinceritatea lui Spirache este converita aici in tot feluri de tertipuri din partea lui Decebal , menite sa aduca victoria finala. Punctul terminus este numirea sa ca ministru al comertului.Insa ,in aceeasi zi guvernul cade, iar Decebal,intr-o inspiratie de moment anunta infiintarea propriului sau partid:national liberal-taranesc.Langada conchide astfel in privinta cariei politice a ginerelui sau:Scumpul meu ginere si domnule presedinte,sunt cel mai fericit om ca ti-ai facut partidul tau:fiindca din acesta,cel putin,n-ai sa mai poti fugi niciodata.[11]Aceasta adresare directa presupune o mixtura de apropiere sentimentala fortata ,dictata de gradele de rudenie si o deferenta jucata fata de persoana cu o asemenea functie politica.

O alta realizare certa este Miza generaleasa ,autoritara in fata sotului si copilului.Platon este tratat in regim diferit,in functie de context:fie este excesiv de mamoasa(Pentru mine n-ai nici un an..esti copilul meu,si atata tot) ,fie agresiva cand ii sunt incalcate principiile de viata atent cultivate(Magar mare de douazeci si cinci de ani).

Miza este redusa ca complexitate intelectuala,cel mai bun exemplu fiind explicatia pe care o da in ceea ce priveste alegerea numelui fiului sau:s-a iubit in tineretea sa platonic cu Stamatescu.Paralel cu sarja politica intriga urmareste si o intriga sentimentala intre Decebal-Nina Damian,respectiv Amelie-Bebe Damian.

Spre deosebire de Titanic Vals in .Escu intruziunea dramaturgului prin intermediul didascaliilor nu mai este atat de ampla,satirizarea personajelor facandu-se mai ales prin intermediul limbajului manuit de acestea de multe ori deficitar. Tudor Musatescu explica de ce a simtit nevoia unei continuari a primei comedii. Dupa ce Titanic Vals s-a jucat pe scena,o serie de categorii sociale,simtindu-se lezate au reactionat:militarii,clerul,lumea politica a vremii. Dramaturgul marturisea:Tuturor acestor campanii,intrigi,insulte,lucraturi,delatiuni,s.a.m.d.,subsemnatul nu le-am raspuns decat printr-un singur cuvant:.escu,urmarea lui Titanic Vals ,satira in trei acte,inchinata exclusive politicii si politicienilor dintre cele doua razboaie.

Bibliografie

*Adam Jean-Michel ,Textele.Tipuri si prototipuri,Editura Institutul European,Iasi,2009

*Calinescu George,Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent,Editura Semne,Bucuresti,2003

* Crohmalniceanu Ovid,Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale,volumul III, Editura Minerva,Bucuresti,1975

* Isac Carol,Permanente in dramaturgie,Editura Junimea,Iasi,1982

* Musatescu Tudor,Scrieri,volumul I,Editura pentru literatura,Bucuresti,1969

* Papahagi Marian,Sasu Aurel,Zaciu Mircea,Dictionarul scriitorilor romani,Editura Albatros,Bucuresti,2001

*Ubersfeld Anne,Termenii cheie ai analizei teatrului,Institutul European Iasi,1996