Emotie de toamna de Nichita Stanescu

Emotie de toamna

Nichita Stanescu este unul dintre marii poeti romani contemporani.

A scris volume de versuri(Sensul Iubirii).Poezia face parte din vol.(O viziune a sent.).Ca gen apartine genului liric,iar ca specie este o elegie.Poezia are ca tema o iubire neimplinita.Op.lirica este opera literara in care autorul isi exprima direct sent,ideile,convingerile .E-ul liric repr. vocea care expr. anumite sent.

Poezia se deschide cu o propr. constatativa "A venit toamna'care nu evidentieaza doar instaurarea unui anotimp in nat. ci si un sent. si anume tristetea datorata destramarii unei iubiri.

Poezia i-a forma unei adresari directe,poetul se adreseaza iubitei cerandu-i sa incerce sa-i aline suferinta fapt sugerat de versul 'acopera-mi inima cu ceva'. Vb. l-a imperativ subliniaza caracterul de adresare directa 'acopera'. Subst. 'umbra'care se repeta de 2 ori in versul al doilea semnifica absenta iubitei. Poezia se constituie intr-o confensiune lirica in care isi marturiseste o gama variata de sent.incepand cu tristetea continuand cu teama si cu speranta intr-o reintoarcere a fiintei iubite.Versul al IV-lea 'or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori' poate semnifica dorinta poetului de a se elibera prin zbor,prin inaltare sufleteasca ,de suferinta provocata de pierderea iubitei.'Zborul pana la nori' poate sa mai semnifice si incercarea de transfigurare a suferintei,din plan fizic in plan artistic,prin creatie.'Ochiul strain' este o metafora care sugereaza o alta relatie de dragoste in care poate fi prinsa iubita,relatie care ii provoaca e-ului liric spaima si suferinta in acelasi timp.'Sa se-nchida cu o frunza de pelin' este o metafora care semnifica amaraciunea pe care poate sa I-o provoace iubitei,implicarea intr-o relatie nesincera menita esecului.

Strofa a 2 a aduce in discutie un alt plan,o alta lume ideala,imaginara al carei obiectil constituie tot iubirea,dar o iubire ideala pura.Poetul transforma trairile expr.in prima secv.lirica,teama,tristetea, deziluzia in creatia artistica de cea mai pura esenta.Versul 'si-atunci ma apropii de pietre si tac' subliniaza lipsa comunicarii.Cel de-al doilea vers a strofei a 2 a 'iau cuv.si le-nec in mare' poate sugera pornind de la ideea conform careia cuv. este unitatea de baza a comunicarii,aceeasi lipsa de comunicare dar si incercarea poetului de a inlatura sensurile lor proprii cunoscute si de a le imbraca intr-o noua haina,de a le da noi intelesuri mai profunde.Acest proces nu este altceva decat procesul creatiei.Dragostea mare din finalul strofei nu repr. decat opera poetica,expresie a gandirii,a trairii,a sent. poetului.Poetul devine un demiurg capabil sa nasca noi lumi.

Sunt 2 strofe cu nr. inegal de versuri.Fig.de stil ce predomina este metafora: 'ochi strain','aripi ascutite pana la nori'.Ritm variat,rima imperecheata in prima strofa,rima incrucisata in strofa a doua,masura 7/15s.