DESEN TEHNIC. GENERALITǍTI.

DESEN TEHNIC. GENERALITǍTI.

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Desenul tehnic este reprezentarea grafica in plan sau in spatiu a unei idei sau conceptii tehnice dupa anumite norme si reguli riguroas stabilite.

Obiectivele desenului tehnic constau in dobandirea cunostintelor necesare reprezentarii grafice a pieselor, ansamblelor , masini, etc., concepute de proiectanti, sau intelegerea functionarii unui ansamblu existent in vederea executiei, ridicarea desenului de releveu sau reparatii.

Baza teoretica a desenului tehnic o constituie Geometria descriptiva si o serie de reguli si norme stabilite prin standardele romanesti (SR), standardele europene (EN), si standardele internationale (ISO). Aceste standarde cuprind conventii si norme impuse in reprezentarea grafica a pieselor si desenelor de ansamblu.

1. Clasificarea desenelor tehnice.

STAS 415-80 si SR ISO 1029-96 clasifica si se stabileste terminologia pentru diverse categorii de desene, dupa mai multe criterii, astfel:

a) dupa domeniul la care se refera desenul:

- desenul industrial se refera la reprezentarea obiectelor si a conceptiei tehnice privind structura, constructia, functionarea si realizarea obiectelor din domeniul constructiilor de masini, constructiilor metalice, electrotehnica si energetica, etc.

- desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri,    cailor de comunicatii, constructiilor hidrotehnice etc.

- desenul de arhitectura se refera la conceptia functionala si estetica a con-structiilor, la evidentierea elementelor decorative si finisare etc.

- desenul de instalatii se refera la la reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de instalatii aferente constructiilor civile, industriale si agricole, etc.

- desenul cartografic se refera la reprezentarea regiunilor geografice, a    for-melor de relief, elementele fizice naturale, amenajari, etc.

- desenul de sistematizare, (urbanistic), se refera la reprezentarea concep-tiilor de ansamblu si de detaliu in vederea amenajarii teritoriale, etc.

b) dupa sistemul de proiectie:

- desenul in proiectie ortogonala, reprezinta piesa sau ansamblul prin pro-iectiile sale, dreptele proiectante fiind perpendiculare pe planele de proiectie,

- desenul in perspectiva, sau in spatiu, este desenul in care forma piesei rezulta dintr-o singura proiectie, deformata, dar faciliteaza intelegerea formei piesei, fiind utilizat in cataloage de reclama, sau pentru a facilita intelegerea unor ansamblari mai complicate,

c) dupa modul de intocmire:

- schita, este reprezentarea cu mana libera, aproximativa, a unei piese. Schita trebuie sa defineasca exact forma piesei, cotele si eventualele specificatii,

- desenul la scara, este intocmit cu ajutorul instrumentelor de desen, dupa o schita, respectand o anumita scara,

d) dupa gradul de detaliere a reprezentarii:

- desenul de ansamblu, este reprezentarea grafica a mai multor piese asamblate in pozitia lor de functionare. El are ca scop stabilirea pozitiei relative si a formei generale a pieselor componente, de a deduce modul lor de functionare si ordinea montarii,

- desenul de piesa are ca scop reprezentarea si determinarea formei piesei sau a elementului respectiv,

- desenul de detaliu consta in reprezentarea la o scara marita a unei parti dintr-o piesa sau dintr-un ansamblu dand informatii specifice privind forma si constructia sau modul de ansamblare,

e) dupa destinatie:

- desenul de studiu este intocmit de regula la scara si serveste ca baza pentru alegera solutiei finale, putand prezenta diverse variante constructive si functionale,

- desenul de executie este un desen definitiv, intocmit la scara si cuprinde toate datele necesare pentru executarea piesei pe care o reprezinta,

- desenul de montaj este un desen de ansamblu, intocmit in scopul precizarii modului si a etapelor asamblarii pieselor componente,

- desenul de prospect sau de catalog este o reprezentare grafica in perspectiva in scopul prezentarii produsului, si poate fi insotit de informatii legate de gaba-rit si functionalitate,

f) dupa continut:

- desenul de operatii, este reprezentarea grafica care contine toate datele necesare unei singure operatii tehnologice (turnare, forjare, aschiere, etc.).

- desenul de gabarit, este reprezentarea grafica care contine numai cote de gabarit,

- schema, este o schita simplificata, redusa la elementele esentiale, desti-nata definirii rolului functional al unui mecanism, sau in scopul prezentarii unei idei sau conceptii tehnice,

- desenul de releveu, este reprezentarea grafica dupa o piesa sau ansam-blu existent in scopul elaborari unui produs similar sau imbunatatit,

- epura, contine rezolvarea grafica a unor probleme de geometrie, rezisten-ta, statistica, etc.

- graficul, sub forme de nomograme, diagrame, etc., sunt desene care contin reprezentarea variatiei unor marimi dependente de alte marimi,

g) dupa valoarea lor ca document:

- desenul original este documentul de baza care poarta in original sem-naturile legale. El poate fi intocmit in creion sau in tus si poate servi la multiplicare,

- desenul duplicat, serveste la multiplicare si se executa pe baza unui desen original sau a unui desen original-diplicat,

- desenul original-duplicat are aceeasi valoare legala ca si desenul origi-nal distrus sau disparut,

- copia este desenul reprodus prin diferite sisteme de multiplicare a desenului de baza (desenul original, desen duplicat sau desen original-duplicat), in scopul folosirii curente in locul acestora,

5.2. Elemente generale in desenul tehnic.

Linii utilizate in desenul tehnic.

Desenul tehnic este alcatuit dintr-un ansamblu de linii de tipuri si dimensiuni diferite, in scopul obtinerii unei mai bune claritati si intelegeri in reprezentare.

Liniile utilizate in desenul tehnic sunt standardizate. Clasificarea liniilor se face conform STAS 103-84.

a) clasificarea liniilor:

- dupa grosime:

- linie groasa,

- linie subtire,

- dupa tip:

- linie continua,

- linie intrerupta,

- linie punct,

- linie doua puncte,

Liniile utilizate in desenul tehnic se simbolizeaza printr-o litera majuscula, conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1. Tipuri de linii

b) grosimea liniilor

Grosimea de baza este cea a liniei groase si se noteaza cu "b"

Aceasta se alege in functie de dimensiunile si de complexitatea desenului din urma-toarea gama de valori, in milimetrii:

1,4; 1; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18 [mm],

Grosimea liniei subtiri se noteaza cu ''b₁'',    si fata de b se ia in raportul:

b/3 ≤ b₁ ≤ b/2

La intocmirea unui desen tehnic grosimea aleasa a liniilor pentru trebuie sa ramana aceeasi pentru toate reprezentarile piesei, pe acelasi format.

Exemplu de utilizare a diferitelor tipuri de linii in desenul tehnic este prezentat in figura 93.

Fig. 93

c) reguli de trasare a liniilor

Liniile continue se traseaza conform STAS 101 - 84, conform celor prezentate.

Pentru o    trasare corecta si estetica, in cazul liniei intrerupte, liniei punct si liniei doua puncte, lungimea segmentelor si intervalelor dintre acestea trebuie sa fie uniforma. Schimbarea directiei acestor tipuri de linii se face intotodeauna pe segmente.

Liniile punct si liniile doua puncte incep si se termina cu segmente, iar intersectia acestora, precum si a liniilor intrerupte, se face de asemenea pe segmente, figura 94.

Fig.94

Linia punct mixta incepe si se termina cu linie groasa, de asemenea se va utiliza linie groasa pentru scoaterea in evidenta a locurilor unde planul de sectionare isi schimba traseul, figura 95

Fig.95

Distanta intre doua liniI paralele, inclusiv hasurile, nu trebuie sa fie mai mica decat dublul grosimi liniei celei mai groase. Se recomanda ca aceasta distanta sa fie de minimum 0,7 mm.

Scrierea standardizata in desenul tehnic.

Standardul SR ISO reglementeaza tipurile de scriere utilizate, precum si dimensiunile literelor si cifrelor.

Dimensiunea nominala a scrierii este inaltimea literelor majuscule si a cifrelor. Se noteaza cu "h" si se alege din urmatorul sir de valori standardizate, in milimetrii:

3,5; 5; 7; 10; 14; 20 [mm].

Dupa grosimea liniei de scriere se disting doua tipuri de scriere:

- scrierea ingusta, tip A, are grosimea liniei egala cu h/14, fiind utilizata pentru completarea indicatorului si a elementelor formatului, figura 96.

- scrierea normala, tip B, are grosimea liniei egala cu h/10, fiind utilizata in mod curent la inscrierea cotelor si specificatiilor, figura 97.

Ambele tipuri de tipuri de scriere pot fi drepte sau inclinate la 75º.

Fig. 96. Scrierea tip A, inclinata.

Fig.97. Scrierea tip B, dreapta.

5.2.3. Indicatorul

Indicatorul este alcatuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alaturate si se aplica obli-gatoriu pe fiecare desen, de executie sau de ansamblu. Indicatorul este destinat identificarii desenului si a piesei reprezentate.

Conform recomandarilor SR ISO 5457 - 94 indicatorul este amplasat, in general, in coltul din dreapta jos, al formatului, lipit de chenar. Regulile si recomandarile pentru intocmirea indi-catorului sunt cuprinse in standardul SR ISO 7200 - 94.

Indicatorul are doua zone importante: zona de identificare si zona de informatii suplimen-tare. Zona de identificare contine obligatoriu urmatoarele informatii: numele proprietarului legal al desenului, denumirea desenului, numarul de identificare si inregistrare a desenului. Zona de informatii suplimentare se amplaseaza deasupra sau in stanga zonei de identificare si contine informatii tehnice (starea suprafetei, abateri, etc) , indicative ( scara desenului, metoda de pro-iectare, etc) si administrative.

Conturul exterior al indicatorului cat si liniile ce delimiteaza zonele principale se traseza cu aceeasi grosime ca si chenarul formatului.

Un exemplu privind compartimentarea indicatorului si aranjarea informatiilor de stricta necesitate este prezentat in figura 98.

Fig.98.

5.2.4. Formatele desenelor tehnice,

Formatele pentru desenele tehnice sunt standardizate in scopul utilizarii rationale a hartiei de desen. Dimensiunile formatelor standardizate sunt prevazute in SR ISO 5457 - 94. Formatul reprezinta spatiul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea copiei desenului original, avand dimensiunile a x b. Raportul dintre lungimea si inaltimea formatului este , (b =a ).

Formatele in desenul tehnic se noteaza cu ajutorul simbolului formatului, urmat in paranteze de dimensiunile acestuia. Prima dimensiune este baza formatului. ex. A3(297x420), A4(210x297)

In tabelele 5.4 si 5.5 sunt prezentate dimensiunile principalelor formate utilizate in dese-nul tehnic.

Tabel 5.4. Tabel 5.5.

Toate formatele pot fi folosite in lungime, tip X, sau in latime, tip Y, figura 99. Exceptie face formatul A4 care se utilizeaza numai in latime, tip Y.

Fig.99.Tipuri de formate. a-in lungime, tip X; b- in latime, tip Y

5.2.5. Scari utilizate in desenul tehnic.

Scara unui desen este raportul dintre dimensiunile liniare masurate pe desen si dimensiunile reale respective ale obiectului reprezentat. Scarile de reprezentare sunt reglemen-tate de standardul SR EN ISO 5455:1997.

In tabelul 5.6 sunt prezentate scarile de marire, marime naturala si scari de micsorare.

Tabelul 5.6.

Reguli de notare a scarii pe desene:

- daca toate proiectiile obiectului reprezentat se fac la aceeasi scara, valoarea scarii se noteaza in indicatorul desenului (ex. SCARA 1:1; SCARA 2:1).

- daca una sau mai multe sectiuni, vederi, detalii se executa la scari diferite de cea a proiectiilor principale acestea se indica astfel:

- in indicator se trece scara proiectiilor principale iar dedesubt in paranteza se trec toate celelalte scari utilizate cu caractere mai mici.

- pe desen sub notarea sectiunii, vederii sau detaliului reprezentat la scara diferita se trece scara respectiva.

- ex:

A - A B

2:1 5:1 1:2

2:1 5:1 1:2

5.2.6. Plierea formatelor.

Plierea formatelor de desen se face cu scopul formarii dosarelor de proiect cat si a facili-tarii pastrarii acestora. Astfel formatele mari sunt aduse prin plieri succesive la dimensiunea formatului A4.

Plierea se va face astfel incat zona indicatorului sa fie perfect vizibila, iar fasia de indosa-riere sa apara neacoperita pe toata lungimea ei.

Desenele se pliaza folosind una din urmatoarele metode:

1- impaturirea modulara, tabelul 5.7, aplicabila desenelor care urmeaza a fi pas-trate in mape sau plicuri,

Tabel. 5.7.

Tabel 5.8.

Tabel 5.9.

2- impaturirea desenelor destinate aplicarii unei benzi adezive perforate, tabelul 5.8, aplicabila desenelor care urmeaza a fi indosariate,

3- impaturirea copiilor destinate perforarii, tabelul 5.9, utilizata numai in cazul for-matelor A3 si A4,

Bibliografie.

1. Chira Dan, Stetiu Mircea - Geometrie descriptiva. Teorie. Probleme. Aplicatii. Oradea, Editura Universitatii din Oradea, 2007.

2. Florea Cornelia, s.a. - Elemente de geometrie descriptiva si aplicatii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1997.

3. Hule Voichita - Geometrie descriptiva si desen tehnic, 2 volume, Oradea, Editura Universitatii din Oradea, 2003.

4. Noveanu Liliana, Orban Magdalena - Geometrie descriptiva si aplicatii, Cluj-Napoca, Editura Universitatii Tehnice, 1997.