| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Graficele - Forme de prezentare ale rezultatelor statistice
Formele de prezentare ale rezultatelor statistice sunt:seriile, tabelele statistice si graficele.
Seriile statistice-sunt liste paralele, in prima lista fiindinregistrata valoarea caracteristicii, iar in celelalte ori alte valori caracteristice derivate ori numarul de operatii corespunzatoare fiecarei valori in parte, numit generic frecventa.
Tabelele statistice-cuprind mai multe caracteristici ale aceleiasi unitati, fiecarei caracteristici putandu-I fi atasata eventual si o informatie referitoare la numarul de operatii.
Graficele statistice-sunt de diverse tipuri, cele mai frecvente facand legatura intre valorile caracteristicii si frecventa de aparitie.Exista grafice reprezentate prin bare verticale care au in general frecventa pe ordonata si caracteristica pe abscisa. Altele au bare orizontale iar frecventa este pe abscisa.Reprezentarea grafica a dependentei dintre caracteristica si frecventa se numeste histograma. Daca unim mijloacele segmentelordin barele orizontale sau verticale se obtine poligonul frecventelor.Atunci cand una din variante este timpul, graficul se numeste
historiograma sau cronograma. Cronograma este utilizata in general pentru prezentarea seriilor cronologice.
Un alt tip de grafic des utilizat este si diagrama.
HISTOGRAMA, histograme, s.f. Grafic care reprezinta prin dreptungiuri o distributie statistica (matematica). - Din fr. Histogramme.
Histograma este un mijloc modern si eficient in analiza si interpretarea datelor statistice, fiind construita intr-un sistem ortonormat din dreptunghiuri acre au ca baza amplitudinea unei clase.Prin conventie se aleg toate bazele egale.
CRONOGRAMA, cronograme, s.f. 1. Inscriptie in care literele, corespunzatoare cifrelor romane, formeaza data. 2. Informatie data de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscriptii etc. care au si o semnificatie numerala, reprezentand cifre romane. 3. Reprezentare grafica a variatiilor unui parametru in functie de timp; historiograma. [Var.: cronogr'am s.n.] - Din fr. Chronogramme.
Fig.1.8. Historiograma
DIAGRAMA, diagrame, s.f. Reprezentare grafica schematica a unui fenomen, a unui obiect, a amplasarii locurilor dintr-o sala de spectacole, din vagoane etc. ♦ Linie lasata pe o hartie de un aparat inregistrator, care reprezinta modul de desfasurare a unor fenomene. [Pr.: -di-a-] - Din fr. Diagramme.
. Diagramele sunt reprezentari mai simple decat hartile si mai usor de executat, mai ales daca se cunosc bine regulile de constructie. Fiind vorba de "desene" geometrice, liniare sau in suprafata, au avantajul ca, in raport cu textul, ele redau numai prin cateva linii, mai concret si mai sintetic, fenomenele cercetate atat sub raport cantitativ, cat si calitativ, scotand astfel in evidenta mai bine trasaturile principale ale acestora.
Diagramele sunt mijloace grafice concrete de materializare a datelor statistice in primul rand, fiind folosite in descrierea, compararea si explicarea genetico-cauzala si functionala a diferitelor obiecte si fenomene geografice (fizice, sociale si economice).
Pe baza diverselor corelatii cantitative sau calitative putem patrunde in esenta mecanismului, dinamica si prognoza proceselor geografice, in cunoasterea legilor acestora.
Diagramele trebuie sa fie cat mai expresive, indeplinind in acest sens urmatoarele conditii:
sa nu reprezinte mai mult de trei sau patru elemente (fenomene), pentru a nu incarca imaginea;
sa aiba o scara pentru redarea cantitativa a elementelor comparative;
o legenda pentru a fi intelese (interpretate);
un titlu clar si concis si sa nu cuprinda text explicativ, cu exceptia unor cifre si a unor denumiri principale, daca este cazul.
Pregatirea lor se face, inainte de executare, prin adunarea datelor statistice, sistematizate in tabele.
Asociate cu carto-schemele, diagramele infatiseaza repartitia teritoriala a diverselor fenomene geografice, devenind cartograme sau cartodiagrame. Prin asociatie sau suprapunere, diagramele pot reda mai multe fenomene, ceea ce le mareste si mai mult importanta stiintifica.
Diagramele se impart in:
Diagrame liniare pot fi: benzi (fig.1.1) sau coloane (histograma), (fig.1.2.) Modul de reprezentare consta in faptul ca latimea este luata arbitrar, iar lungimea coloanelor sau benzilor se calculeaza direct proportional cu valoarea indicatorului minim si maxim.
Fig.1.1. Diagrama in benzi
Fig.1.2. Diagrama in coloane
Diagrame areale (areogramele): prin cerc, patrat, semicerc. Suprafata figurilor geometrice (S) este proportionala (K-indice de proportionalitate) cu valoarea indicatorului reprezentat (N).
Patrat: Sp~N; K=N/l2 , deci N=K x l2, iar l=√N/k (fig.1.3.)
Fig.1.3. Diagrama areal patrat
Cerc: Sc~N; K=N/π x r2, deci N= π x r2 x k, iar r=√N/ π x k (fig.1.4.)
Fig.1.4. Diagrama areale cerc
Semicerc. Acestea reprezinta o varianta a diagramei circulare si servesc la reprezentarea unor fenomene geografice perechi. Fiecare din cele doua caracterizand una din laturi. Semicercurile se reprezinta fata in fata in pozitie orizontala sau verticala, cu diametrul situat pe aceeasi dreapta, pentru a avea posibilitate de comparatie. Constructia semicercurilor proportionale se realizeaza ca pentru cercurile intregi, cu deosebirea ca, printr-un artificiu grafic se reda numai jumatate din acesta.
Fig.1.5. Diagrama areale semicerc
Diagrame volumetrice: cub, sfera sunt usor de utilizat prin intermediul calculatorului, dar sunt mai putin prezente in reprezentarile cartografice. Volumul figurilor geometrice (V) este proportional (K) cu valoarea indicatorului reprezentat (N). Pentru reprezentarea sferei se aplica formulele:
(fig.1.6.)
rs
K
Vs=
3
Atunci
Pentru cub se ia in consideratie formula:
deci
(fig.1.7.)
Fig.1.6. Diagrama volumetrica sfera
Fig.1.7. Diagrama volumetrica cub
Pe langa aceste grafice mai intalnim si:
Stereograma este o diagrama alcatuita dintr-o serie de historiograme, ce reprezinta parti dintr-un intreg, in evolutia lor pe un interval de timp determinat. Conditia reprezentarii grafice este aceea a ordonarii valorice, astfel incat, in prim plan se afla aspectele cu valorile cele mai mici, apoi celelalte, si in ultimul plan, cele cu valori maxime (fig.1.9.).
Fig.1.9. Stereograma
Poligonul frecventelor are la baza metoda de construire a histogramei, dar se unesc mijloacele laturilor superioare ale coloanelor sau se renunta la histograme punctandu-se valoarea fiecarei interval masurat al variabilei reprezentate, dupa care ele sunt legate prin linii frante (fig.1.10.).
Fig.1.10. Poligonul frecventelor
Curba frecventelor se obtine prin unirea valorilor reprezentate pe grafic printr-o linie curba (fig.1.11.).
Fig.1.11 Curba frecventelor. Variatia indicatorilor HCl, NaOH, Cl, Ca in apele uzate din Campina in anul 1999
Curba frecventelor cumulative se aplica in reprezentarea ariilor de distributie . Frecventele se pot cumula fie de la nivelul maxim spre cel minim. Este extrem de sugestiva in redarea dezvoltarii, continuitatii unui fenomen si este aplicata pentru a aprecia distributia teritoriala a fenomenelor (fig.1.12.)
Fig.1.12. Curba Frecventelor cumulative
Valorile nivelului de zgomot din Campina in anul 2000
Diagrame structurale: dreptunghi, patrat, cerc, semicerc, triunghi sunt utilizate pentru redarea structurii colectivitatilor statistice. Metoda are la baza proportionalitatea intre marimea fenomenului cercetat si figura utilizata ca reprezentare grafica.
a. Pentru deptunghi este folosita formula de calcul S=L x l .
b. Pentru patrat este folosita formula de calcul S=l x l. Patratul est considerat a avea 100 de unitati, fiecare cu valoarea de 1%. Latura patratului se calculeaza dupa formula:
L=√N/K
c. Pentru cerc structura colectivitatii se exprima prin sectoare de cerc, raza calculandu-se dupa formula: r=√N/ k. Volumul colectivitatii se egalizeaza astfel: 100%=360o, conform caruia fiecarui procent ii reprezinta un unghi cu un arc de cerc de 3,6o (fig.1.13.)
Fig.1.13.
Structura deseurilor in Judetul Mehedinti
Serii bidimensionale sunt utilizate pe baza diagramelor cu puncte si a piramidei varstelor.
a. Diagrama in puncte se bazeaza pe un sistem de axe xoy, pe care se reprezinta cele doua variabile (X), (Y) ca pereche, prin punct. In atlasul mediului este utilizat pentru redarea distributiei judetelor in functie de fiecare indicator urmarit (suprafata arabila, agricola etc. ).
b. Piramida varstelor se utilizeaza pentru a reda repartitia pe sexe (axa orizontala) si pe grupe de varsta, pe fiecare an sau pe 4 ani, pe axa verticala (fig.1.14.).
c. Diagrama triunghiulara este o prezentare ce are la baza un triunghi echilateral, in care suma distantelor unui punct situat in centru lui se mentine constanta fata de laturile lui. Este utilizata pentru fenomenele care prezinta trei variabile, care cumulat sunt raportate la 100%. Fiecare latura se considera ca are 100 de unitati, notate de la 0 la 100 in sens unic. Intersectia paralelelor duse pe fiecare latura pentru fenomenul redat reprezinta punctul de greutate al fenomenului cautat.
Serii cronologice sau dinamice se compun din doua serii de date: timp si valorile fenomenului masurat. Dupa natura indicatorilor, seriile dinamice pot avea marimi absolute, medii, relative, iar dupa natura colectivitatii seriile pot releva momente si serii de intervale.
a. Seriile cronologice de momente exprima variatia in timp a unui fenomen, inregistrat in momente succesive de timp (recensamintele populatiei, valorile poluantilor imisi in aer, apa).
b. Seriile cronologice de intervale redau dinamica unui fenomen inregistrat in mod continuu sau curent si se pot cumula pe unele intervale de timp (emisiile la sursa pe categorii de poluanti CO2, NOx, SO2).
c. Serii dinamice ale marimilor absolute, se bazeaza pe date absolute intregistrate in anumite momente (volumul de energie consumata pe utilizatori).
d. Serii dinamice ale marimilor relative se utilizeaza pentru a reda dezvoltarea relativa a unui fenomen, la diferite momente sau intervale de timp. In raport cu o anumita baza sau variabila (dinamica suprafetelor protejate fata de 1937).
e. Seriile dinamice construite din marimi medii caracterizeaza evolutia medie a fenomenului (Dinamica valorilor medii ale CBO5).
Redarea acestor serii din punct de vedere cartografic se face utilizand histogramele, iar calculele pot utiliza scari aritmetice, logaritmice sau semilogaritmice. Pentru seriile foarte mari se apeleaza la diagramele in benzi sau coloane. Se pot reda fenomenele si pe baza diagramei polare (fig.1.15.), unde timpul poate fi exprimat prin circumferinta cercului, impartit in functie de cate unitati de timp avem inregistrat, iar raza reda valorile fenomenului de reprezentat. Scara utilizata este proiectata pe una din raze. Unirea sectoarelor utilizate poate fi prin arcuri de cerc sau segmente de dreapta.
Fig. 1.15.Valorile poluantilor atmosferici diurni in punctul Halanga
Serii de spatiu redau valorile fenomenelor pe spatii: cartiere, localitati, judete, regiuni de dezvoltare, tara. Pentru redarea pe harta a acestor valori se pot utiliza: diagramele in benzi, coloane, cartodiagramele si cartogramele.
a. Cartogramele se folosesc pentru a reda variatia nivelurilor fenomenelor pe diferite unitati de spatiu, sub forma de schema sau harta. Aceasta poate fi monocroma sau policroma. Caracteristica acestei metode este ca utilizeaza indicatori relativi ce se raporteaza la suprafata teritoriului cartografiat. Cu cat suprafata este mai mare, reprezentativitatea fenomenului este mai relativa, iar pe suprafete mai reduse este mai buna.
a.1. Cartograme prin culori (policroma) redau prin intensitatile unei culori sau prin culori diferite valorile fenomenului, trecute la legenda hartii. Daca mai multe unitati au aceeasi valoare, prin renuntarea la limite se trece la o forma derivata.
a.2. Cartograma prin hasuri (monocroma) in care variatia intensitatii fenomenului se reda prin intensitatea hasurii (densa) de la o zona la alta daca doua regiuni au aceasi valoare a fenomenului se trece la metoda arealelor.
a.3. Pseudocarograme sau carograma geometrica se realizeaza pe baza unui caroiaj de tip fagure, construit special.
a.4. Stereocartograma este metoda statistica in care apare o a treia dimensiune, creand caracterul volumetric al reprezentarii. Metodologia cere: stabilirea grupelor de indici si notarea cu numarul de ordine corespunzator la legenda. Se stabileste scara inaltimilor. Se procedeaza apoi la transformarea indicelui fiecarui judet, potrivit scarii anterior stabilite
b. Cartodiagramele sunt combinatii intre hartile ce folosesc cartogramele cu suprapunerea unor diagrame, care se inscriu in interiorul lor (Gradul de acidifiere al solurilor cu evolutia pH-ului intr-o unitate).
Portofoliu
la
Statistica si Analiza Economica
Dna Profesor: Nicolae Carmen
Elev: Mutuleanu Ionela Valeria
Clasa: XII D
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4728
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
