NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE STATISTICII1 - Obiectul si metoda statisticii

NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE STATISTICII

Obiectul si metoda statisticii

Colectivitatile statistice

Unitatile statistice

Caracteristicile statistice

Indicatorii statistici

1.1 Obiectul si metoda statisticii

Orice disciplina stiintifica isi are metoda sa generala si particulara, iar la randul sau fiecare metoda este legata in mod specific de un anumit obiect al cercetarii.

Obiectul constituie, in oricare din sistemele de stiinte particulare, un criteriu de baza al clasificarii stiintelor in sistemul dat.

In toate momentele dezvoltarii sale, statistica s-a ocupat cu acele fenomene si procese care se produceau intr-un numar mare de cazuri, prezentau in reproducerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa sau fenomene de tip colectiv.

Fenomenele de masa apar ca o multime de forme individuale diferite, cu existenta distincta, dar care analizate comparativ se constata ca au aceeasi esenta. Principala proprietate a acestor fenomene este variabilitatea in timp si spatiu. Legea de aparitie a lor se manifesta ca tendinta ce nu poate fi cunoscuta si verificata decat la nivelul ansamblului si nu in fiecare caz in parte.

Fenomenelor de masa le sunt specifice legile statistice, legi care se manifesta sub forma de tendinta, fata de care abaterile intamplatoare, intr-un sens sau altul, se compenseaza reciproc.

Deci, statistica studiaza fenomenele social-economice de masa in cadrul carora actioneaza legile statistice si care prezinta proprietatea de a fi variabile in timp si spatiu.

Statistica studiaza aceste fenomene prin caracterizarea laturii cantitativ-numerice a fenomenelor social-economice, stabilindu-le dimensiunea, dinamica, intensitatea, structura.

Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice.

Obiectul de studiu al statisticii il constituie miscarile curente-continue ale fenomenelor si proceselor ce-si au existenta sub forma de colectivitati.

In functie de specificitatea obiectului sau de studiu - miscarile curente-continue, in timp, in spatiu si din punct de vedere calitativ ale fenomenelor de tip colectiv -, statistica si-a dezvoltat o metoda particulara de investigare.

Totalitatea operatiilor, tehnicilor, procedeelor si metodelor de investigare statistica a fenomenelor formeaza metodologia statistica .

Metoda statisticii se caracterizeaza prin urmatoarele principii metodologice:

1. Observarea faptica - este un proces complex care presupune obtinerea datelor asupra colectivitatilor social-economice prin observarea, masurarea si inregistrarea unitatilor componente.
2. Exprimarea numerica - este necesara datorita caracterului de masa al fenomenelor observate de statistica.

Procedeele si tehnicile, ca parte a metodei statistice, sunt sistematizate si organizate pe etape ale demersului statistic si inlesnesc observarea si prelucrarea datelor statistice, precum si testarea si analiza informatiilor statistice.

In mod practic, in orice cercetare statistica se pot diferentia urmatoarele etape:

• Pregatirea cercetarii - priveste problematica, documentarea in problema, elaborarea metodologiei si a instrumentelor cercetarii.
• Recoltarea datelor statistice - priveste atat datele vechi, cat si pe cele noi.
• Prelucrarea datelor - se efectueaza pentru obtinerea indicatorilor specifici, necesari caracterizarii sub diferite aspecte a fenomenelor studiate.
• Analiza indicatorilor statistici obtinuti - pentru stabilirea si masurarea legaturilor dintre fenomene.

Colectivitatile statistice

In viata sociala, lucrurile si faptele nu apar sub forma de unitati individuale, izolate, ci sub forma de grupuri sau asociatii de elemente de acelasi fel.

Asociatiile de lucruri, de fiinte, precum si grupurile de fapte sau miscari reflectate de acestea sau legate de ele se numesc in statistica colectivitati, multimi, populatii sau fenomene de masa.

Caracteristic colectivitatilor este legatura dintre elementele care o compun prin cel putin o trasatura esentiala comuna.

Insusirea de baza a colectivitatilor o reprezinta omogenitatea, respectiv insusirea lucrurilor sau faptelor de a fi esential de acelasi gen. In viata sociala, insa, acelasi gen nu inseamna identitate.

EX: colectivitatea studentilor unei facultati se caracterizeaza prin omogenitate, dar nu prin identitate. Trasatura comuna a acestei colectivitati este aceea de a fi student al acelei facultati. Unitatile colectivitatii se deosebesc din punct de vedere al sexului, varstei, starii civile, domiciliului etc.

In statistica, omogenitatea colectivitatilor este privita sub trei aspecte:

• omogenitate calitativa - este insusirea lucrurilor de a fi de acelasi gen din punct de vedere al caracteristicilor care le definesc esential, calitativ.
• omogenitate de timp - este insusirea lucrurilor de a apartine aceleiasi perioade de timp.
• omogenitate de spatiu - este insusirea lucrurilor de a purta anumite caractere comune in legatura cu conditiile de teritoriu in care se dezvolta ele.

Colectivitatile, insa, se caracterizeaza prin esenta lor materiala, nemateriala sau faptica.

In functie de esenta lor, colectivitatile se grupeaza in:

1. colectivitati de lucruri sau de fiinte, denumite si colectivitati de stari pentru ca exprima starea lucrurilor, numarul si structura lor la un moment dat. Aceste colectivitati cuprind multimi de lucruri sau de fiinte cu caracter de elemente ale vietii social-economice.

EX: populatia dintr-un teritoriu, locuintele oamenilor, multimea animalelor domestice pe specii, multimea autovehicolelor etc.

Colectivitatile din aceasta categorie se caracterizeaza prin esenta lor materiala. Volumul acestor colectivitati poate fi stabilit printr-o observatie instantanee, adica printr-o numarare sau masurare la un moment dat.

2. colectivitati de fapte sau evenimente, denumite si colectivitati de miscari pentru ca exprima esenta miscarilor in viata sociala. Cuprind evenimente care se produc in mod continuu in viata sociala. Volumul lor nu poate fi stabilit prin numarare sau masurare la un moment dat, ci prin numararea curenta a cazurilor care se produc intr-un interval de timp.

Colectivitatile de miscari, la randul lor, pot fi grupate dupa felul succesiunii in timp astfel:

• colectivitati cu caracter de continuitate care cuprind fapte sau evenimente care se succed in mod continuu, fara intreruperi semnificative.

EX: fenomenele demografice: natalitatea, mortalitatea sau productia curenta.

• colectivitati cu caracter de discontinuitate sau exceptionale, in care intreruperile intervin in mod caracteristic.

EX: epidemii, pagube dupa calamitati etc.

In cadrul oricarei colectivitati se pot diferentia subcolectivitati sau grupe caracteristice care prezinta unele caractere distincte fata de alte grupe componente ale intregii colectivitati. Acestea poarta denumirea de tipuri si pot aparea sub forma unor grupe mai mult sau mai putin numeroase in cadrul unei colectivitati.

Volumul unei colectivitati cuprinde totalitatea unitatilor componente si poate fi:

volum de numar mare, de masa, caz obisnuit in viata sociala.

EX: populatia unei tari

volum de numar mic

EX: numarul teatrelor din Romania.

Volumul unei colectivitati se exprima sub forma numerica.

Unitatile statistice

Elementele componente ale unei colectivitati se numesc unitati statistice.

1. Dupa componenta lor, se cunosc doua feluri de unitati statistice:
• unitati statistice simple - formate dintr-un singur element, material sau nematerial.

EX: o persoana, un caz de nastere ca element al fenomenului de natalitate.

unitati statistice complexe - formate din doua sau mai multe unitati simple.

EX: familia, intreprinderea, cladirea.

2. Dupa rolul lor in procesul inregistrarii statistice, pot fi:

unitati statistice active - transmit direct date statistice asupra lor, cat si asupra unitatilor statistice pe care le reprezinta.

unitati statistice pasive - sunt unitatile despre care se transmit date.

Unitatile statistice sunt elemente de observare si inregistrare, intrucat prin ele se observa si inregistreaza o populatie. Se impune definirea lor cu claritate.

Caracteristicile statistice

Fiecare colectivitate statistica se poate studia si descrie sub aspectul a diferite caracteristici pe care ea le poarta.

Caracteristicile statistice sau variabilele statistice reprezinta insusiri, trasaturi esentiale purtate de toate unitatile statistice ale unei colectivitati. Acestea reprezinta dimensiunile prin care se observa, se masoara si inregistreaza fiecare unitate din colectivitate.

Fiecare caracteristica are valori care difera de la o unitate statistica la alta sau de la un grup de unitati statistice la altul.

Un anumit nivel al caracteristicii observate este numit varianta.

Variatia nivelului unei caracteristici de la o unitate la alta da caracteristicilor statistice caracterul de variabila aleatoare sau stochastica.

Caracterul stochastic al unei variabile aleatoare este datorat actiunii factorilor intamplatori asupra unitatilor colectivitatii, variantele variabilei depinzand de un sistem complex de evenimente intamplatoare. Valorile variabilei aleatoare se obtin prin observarea unei colectivitati statistice la un moment dat sau intr-un interval de timp.

Multimea valorilor posibile ale unei variabile X reprezinta campul, domeniul de variatie al variabilei, adica:

X : (x₁, x₂, , x_n), unde x_i reprezinta o varianta purtata de o unitate sau de un grup de unitati.

Intr-un studiu statistic, pe diferite trepte ale cercetarii, se pot intalni trei tipuri de variabile:

• Variabile empirice - sunt variabile care exprima valori reale inregistrate la nivelul unitatilor statistice.
• Variabile teoretice - sunt valori abstracte carora le corespund distributii teoretice.
• Daca observarea statistica se efectueaza asupra unui esantion extras dintr-o colectivitate generala, care se constituie ca obiect al unui studiu statistic, atunci valorile statistice calculate pe baza datelor obtinute prin sondaj sunt valori ale unei variabile de selectie. Variabila de selectie are caracter de variabila aleatoare. Distributiile valorilor statistice obtinute prin sondaj sunt numite distributii de selectie.

Caracteristicile se pot clasifica in functie de urmatoarele criterii:

1. Dupa importanta lor, pot fi:

o       Caracteristici esentiale - exprima natura interna a fenomenului si sunt purtate de toate unitatile colectivitatii. Prin ele colectivitatile se diferentiaza unele de altele.

EX: sexul persoanelor

o       Caracteristici neesentiale - au caracter intamplator si pot fi purtate numai de unele unitati din colectivitate.

EX: vechimea, in calitate de membru al unui club.

2. Dupa natura lor, pot fi:

o       Caracteristici calitative - sunt acelea care prin natura lor nu se pot masura si exprima numeric. Acestea se exprima prin cuvinte.

EX: sexul, ocupatia, starea civila

o       Caracteristici de timp - desemneaza apartenenta unitatilor la un moment sau la un interval de timp.

o       Caracteristici de spatiu sau teritoriale - exprima teritoriul in care exista si se manifesta unitatile colectivitatii.

3. Dupa modul de exprimare, se deosebesc:

o       Caracteristici numerice sau cantitative - sunt masurabile.

EX: varsta, salariul

Valorile unei caracteristici numerice se stabilesc prin numarare, masurare, calcul si pot fi reprezentate pe o scala interval sau o scala raport.

Domeniul lor de variatie se numeste amplitudinea de variatie a variabilei.

Caracteristicile numerice pot fi cu variatie continua, numite variabile continue sau cu variatie discontinua, numite variabile discrete.

Variabila continua este o caracteristica ale carei valori sunt divizibile la infinit si pot fi grupate pe intervale. Intervalele sau clasele de valori pot fi de marimi egale sau inegale, inchise sau deschise.

Variabila discreta sau discontinua ia valori exprimate numai in numere intregi.

EX: nr. de copii pe o familie, productia de autoturisme exprimata in bucati

o       Caracteristici nenumerice sau atributive - sunt caracteristici ale caror modalitati de manifestare nu sunt masurabile numeric. Modalitatile unei caracteristici pot fi reprezentate pe o scala nominala (meseriile) sau pe o scala ordinala (calificarea profesionala).

4. Dupa forma de manifestare la nivelul unitatilor simple ale unei colectivitati, se disting:

o       Caracteristici alternative - nu pot lua decat doua valori. Se mai numesc si caracteristici binomiale sau binare.

EX: un candidat poate fi admis sau respins la un examen, un produs poate fi bun sau rau.

o       Caracteristici nealternative - pot lua valori diferite pentru cate unitati sau grupe statistice sunt.

Indicatorii statistici

Indicatorii statistici reprezinta rezultate numerice ale unei numarari, ale unei masurari statistice a fenomenelor si proceselor de masa sau al unor calcule asupra datelor obtinute printr-o inregistrare statistica.

Indicatorii statistici se pot grupa dupa mai multe criterii:

• Dupa modul de determinare sunt:
• Indicatori primari - sunt rezultatul unei masuratori statistice si exprima, in marime absoluta, o dimensiune oarecare a unei colectivitati sau a unui element al acesteia.
• Indicatori derivati - se obtin prin prelucrarea indicatorilor elementari.

Dupa gradul de cuprindere, indicatorii statistici sunt:

o       Indicatori statistici sintetici - sunt expresii numerice ale categoriilor economice de sinteza.

o       Indicatori statistici analitici - exprima componenta pe grupe sau structura unei colectivitati.

Dupa forma de exprimare, se pot obtine:

o       Indicatori statistici sub forma de marimi absolute

o       Indicatori statistici sub forma de marimi relative

o       Indicatori statistici sub forma de marimi medii.

Complexitatea realitatii impune folosirea unui sistem de indicatori. Numai sub forma de sistem, indicatorii statistici isi au importanta lor in cadrul analizei si caracterizarii statistice a starii si dezvoltarii fenomenelor si proceselor social-economice.