BALBISMUL

BALBISMUL

"Balbismul rezulta din destructurarea sau defectuoasa functionare a reglajului verbal si consta in dezordinea intermitenta a pronuntiei, repetari convulsive si blocaje ale unor foneme, emisiuni precipitate urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte" (Popescu- Neveanu, p. 93, 1978).

Balbaiala "se caracterizeaza printr-o tulburare in ritmica vorbirii, la care se asociaza o tulburare in ritmica miscarii respiratorii si a celor constand in accese clonice (repetarea de mai multe ori fie a primului fonem din cuvant, fie a primei silabe, fie a primului cuvant din fraza), ori in blocaje tonice (oprirea emisiei cuvintelor cu eforturi generale si sincinetii motorii amplu desfasurate in scopul de a invinge piedica) (Paunescu, p. 259, 1976).

Forme ale balbismului:

- repetarea exploziva si involuntara a unor sunete sau silabe la inceputul cuvantului sau chiar a unor cuvinte intregi - forma clonica

- intreruperea sau blocarea cursivitatii normale a vorbirii datorita aparitiei unor spasme la nivelul glotei si laringelui - forma tonica

formele mixte - clono - clonica - predomina forma clonica

- tono - clonica - predomina forma tonica ( Buica, p. 297, 2004).

Balbismul se structureaza ca forma patologica la varsta de 4-5 ani, perioada care coincide cu intrarea copilului in colectivitate unde se incepe folosirea intensiva a propozitiilor.

Simptomatologia balbismului

Balbaiala are efecte negative asupra compotamentului, in general, personalitatii si asupra comunicarii. Acest fenomen nu dispare de la sine, odata cu maturizarea organelor aparatului fono-articulator, ci se agraveaza in timp. Nu are efecte negative asupra evolutiei dezvoltarii intelectuale dar poate lasa impresia existentei unor tulburari la nivel intelectual datorita unor stari emotionale tensionate si datorita unor fobii vizavi de situatiile de a vorbi cu cineva sau de a sustine alocutiuni in public.

Dupa Stanica, exista o serie de modificari care au loc la persoanele cu balbism:

Modificari de vorbire

spasmele aparatului fono - articulator - apar datorita sunetelor greu de pronuntat

cuvinte noi care presupun solicitare psihica crescuta

cuvinte la care s-a mai balbait si in trecut

ritmul vorbirii - tahilalie, bradilalie

Aritmia - se manifesta prin clonii sau blocaje de vorbire si determina reactii neadecvate la solicitarile externe

Monotonia vorbirii - rezulta din absenta melodicitatii, lipsa de inteles si a pauzelor mari

Embolofrazia - este data de ocolirea modalitatilor directe de exprimare datorata de teama de a pronunta anumite cuvinte

Inversiuni    (in cadrul frazei) - au loc in scopul de a evita utilizarea anumitor cuvinte considerate dificile

Parazitarea - aparitia unor cuvinte care sunt considerate a fi suport in exprimare

Vorbire concisa - datorata fricii de a vorbi

Refuzul de a vorbi

2. Miscari si actiuni asociate

Ticuri

Ritualuri cu rol de deblocare sau de linistire

3. Modificari psihice

dezorganizare in activitate

manifesta o stera de incordare si de neliniste in momentul vorbirii

nevoia de a fi ocrotiti

negativism

izolare sociala

obosesc psihic mai repede decat ceilalti oameni

prezinta emotivitate crescuta, labilitate, stari de anxietate, nesiguranta, reactiile emotionale fiind insotite de manifestari neuro-vegetative, toate acestea ducand la accentuarea balbaielii

tulburari de concentrare a atentiei datorita efortului depus in vederea urmaririi permanente a propriei vorbiri

pot apare tulburari ale scrierii si citirii.

(Stanica, Vrasmas, p.208)

Factorii care pot favotiza aparitia balbismului sunt:

o     copiii care prezinta reactivitate scazuta la solicitarile externe determina un decalaj intre ritmul gandirii si posibilitatile motorii de realizare a vorbirii

o     imbolnaviri neuro-psihice si endocrine in perioada intrauterina

o     accidente in perioada intrauterina

o     boli debilitante in intervalul 1-3 ani

o     mediu familial traumatizant: sufocare afectiva, abandon, dezorganizare a vietii de familie, conflicte in mediul familial

o     suprasolicitarea copilului cu sarcini

o     bilingvism

o     imitarea de catre adulti a copiilor cu balbism

o     vorbirea grabita sau balbaita a celor din preajma

Factorii agravanti

o     copilul nu are informatii despre materialul verbal, atunci cand trebuie sa abordeze si prezinte o anumita tema

o     atitudinea nepotrivita a profesorilor - lipsa de rabdare, ironie, desconsiderare

o     atitudine neadecvata fata de cel ce se balbaie

o     public necunoscut in situatia in care este solicitat sa vorbeasca

o     atitudinea familiei fata de defect: nerabdare, ironizare, corectarea permanenta, fixarea atentiei, in permanenta asupra defectului, compatimire, mila

o     regim de viata dezorganizat: inexistenta unui echilibru intre perioadele de repaus si activitate, alimentatie necorespunzatoare (consumul de alimente ce contin elemente excitante - cacao, piper, ciocolata, boia) si lipsa unui orar al meselor.

Factori declansatori

o     socuri emotionale

o     situatia de a lua cuvantul in fata unui auditoriu ostil, dublat de neincrederea fata de punctul de vedere propriu

Constientizarea balbismului determina, in prima faza, fragilitate a conduitei verbale, ulterior logofobie si dupa aceasta, logonevroza. Dupa Verza, " etiologia este comuna pentru balbaiala si logonevroza: aparitia uneia sau alteia depinde de starea psiho-fiziologica a individului, de felul cum traieste in plan psihic handicapul", dar "balbaiala se transforma in logonavroza atunci cand exista sau apare un fond nevrotic ca urmare a constientizarii handicapului si a trairii acestuia ca o drama, ca un moment de frustrare a posibilitatilor pa care la are individul. La persoanele nevrozate sau psihonavrozate, factorii nocivi (mai cu seama traumele psihice, stresurile) pot provoca direct logonevroza, ceea ce accentueaza starea generala de nevrozism Verza, p. 87, 1998).