BIPOLARITATEA COMPLEXULUI SI ORGANIZAREA NEVROTICA

BIPOLARITATEA COMPLEXULUI SI ORGANIZAREA NEVROTICA

Din perspectiva organizarii si functionarii sale, psihicul este privit de Jung ca fiind guvernat de 3 principii:

1. Opozitie exista peste tot in psihic, ca sursa a energiei psihice, sunt tensiuni create de polarizarea in opuse utile dezvoltarii psihice. Conflicte intre C - Inc, Inc P. - Inc. Col., Extrv. - Introv., functiile rationale vs functiile irationale. Daca conflictele sunt prea severe pot pune in pericol psihicul, prin conditia nevrotica.

2. Unitate: opusele sunt unite intr-o sinteza, un intreg in care sunt complementare - ca o echilibrare a opuselor.

3. Reducerea sau nivelarea conflictelor si integrarea compensativa. O structura poate actiona pentru a depasi slabiciunea altei structuri. De exemplu, o viziune unilaterala a constiintei va fi compensata prin activarea in inconstient a continuturilor 'uitate', reprimate; sau o unilateralizare a atitudinii extraverte in constiinta va conduce in inconstient la o actiune spre dezvoltarea introversiei reprimate si teme de acest tip vor apare in vise sau daca, dintr-un motiv oarecare, imprejurarile vor interfera in exprimarea extraversiei, atitudinea de introversie va apare in comportament (exprimata). Daca nu ar actiona compensarea, ar prevala unilateralitatea (excesiva extraversie, ratiune, senzorialitate etc.), deci o suprasolicitare a unei singure functii psihice sau atitudini, care ar conduce la inadaptare si stagnare (nevroza).

Imaginile (afective) arhetipale transpersonale actioneaza ca vehicule pentru rezolvarea problemelor emotionale foarte personale ale vietii. Ele se manifesta in forma complexelor.

De exemplu, Cx. matern se bazeaza pe imaginea afectiva arhetipala a Marii Mame si incepe sa ia forma in acele momente in care trairea emotionala a mamei de catre copil coincide cu natura emotionala a arhetipului; mama este apoi perceputa prin imaginea afectiva arhetipala. Experiente (trairi) ulterioare, care sunt similare, se vor adauga continutului acestui complex. Intregul psihic este conceput, in acest model, ca structurat in complexe. Viata emotionala consta in jocul unor astfel de complexe; altfel spus, aparitia unei emotii este activarea unui complex.

Discutand despre procesualitatea activarii imaginilor arhetipale in schizofrenie si sensul procesului de re-organizare, J. Perry subliniaza ca atunci cand in psihic se manifesta ideatia psihotica, legatura imageriei cu contextul ei emotional nu se face simtita pentru motivul ca Cx. au fost dezintegrate si fragmentate, iar imaginile arhetipale - radacini ale complexelor - au fost activate in afara contextului lor obisnuit ca si componente nucleare ale acestor complexe. In acest proces, activitatea producatoare de mituri reprezinta o faza in procesul in care reorganizarea are loc la cele mai profunde nivele pentru a realinia motivatiile si fundamentele structurii psihice a individului.

H.S. Sullivem, A. Boisen vorbesc si ei despre faptul ca 'mase intregi de experienta de viata sunt reorganizate' in cursul acestei furtuni. Imagerie de tipul celei mitice are de a face cu problemele centrale in termeni de afirmatii centrale. Esentele vietii emotionale sunt manipulate de imageria universala care apartine tuturor oamenilor si timpurilor. De aici nivelul inalt - de fapt profund - al reorganizarii. Numai dupa ce aceste imagini afective arhetipale isi ating obiectivele, individul este liber sa se reconecteze cu acele preocupari si probleme specifice vietii sale personale obisnuite. Individul revine dar cu o noua perspectiva, un nou mod de a experimenta (trai) oameni si lucruri, cu noi preocupari si noi investiri in relatii. Astfel, fructele acestui proces pot fi considerate ca solutii potentiale ale problemelor emotionale. Ele asteapta reconectarea cu problemele specifice prezente ale vietii cotidiene.

Altfel spus, imaginile afective - arhetipale asteapta un tip de re-insertie in contextul lor natural din complexe si a implicarii lor proiective in viata exterioara. Prin aceste relatii (legaturi) emotionale si in cursul timpului, ele devin treptat explorate, intelese si re-asimilate in structura constienta a personalitatii.

In acest sens, termenul de boala nu mai trebuie legat de conditia acuta (agitatia psihotica acuta), ci de personalitatea pre-psihotica, care reprezinta conditia nevoii de o profunda reorganizare. Procesul de re-innoire care apare in fazele psihotice acute poate fi considerat ca modul natural de a stabiliza corect lucrurile. Chiar daca acest proces compensativ poate deveni o agitatie masiva, turbulenta este un pas pe drumul catre o viata emotionala mai implinita.

Fragmentarea complexului inseamna de exemplu, separarea afectului, pierderea lui. In cursul terapiei schizofrenicului, apar instante in care se conecteaza imageria de tip mitologic cu preocuparile emotionale si conflictele acestor persoane si altor persoane. Perry le considera ca puncte nodale cruciale in munca terapeutica, 'momente de intelegere'; imprejurari excitante in care un tip abstract de expresie simbolica, brusc ajunge sa atinga o problema critica din viata individului si afectul apare in joc intr-o revarsare sau eliberare brusca si dramatica.

Modelul teoretizat de Perry se refera la relatia dintre afect si imagine si preocupare emotionala si cea mai aplicabila este teoria privind complexele. Jocul imageriei simbolice conduce la afectul care fusese separat si pierdut din vedere in ruptura schizofrenica. Imediat ce imaginea se asociaza cu problema personala pe care o simbolizeaza, afectul inunda si continuturile intregului complex se fac cunoscute. Este mai mult decat o restaurare a complexului din fragmentarea sa. Este mai degraba o activare si exista astfel o noua abilitate de a-l rezolva. Intreaga problema din conflict este acum pusa intr-un cadru de separare a opuselor la o scala cosmic-mitologica si are loc o rezolvare a acesteia printr-o modalitate simbolica. O astfel de rezolvare la nivel simbolic pare sa fie un pas pe calea spre integrarea in termenii cresterii capacitatii de manipulare chiar a problemelor emotionale; o astfel de rezolvare pare sa constituie abilitatea de rezolvare de probleme a psihicului subliminal - care se face manifesta chiar in timpul episodului psihotic.

In cadrul teoretizarilor sale, Perry extinde ideea lui Jung legata de opuse si demonstreaza faptul ca Cx sunt bipolare. O relatie obiectuala cuprinde 2 poli ai unui Cx in interactiune: un pol investeste eul, celalalt este proiectat pe un obiect de care persoana/ pacientul este lezat (conectat) emotional.

Exemplu. Un pacient care este foarte rebel fata de tatal sau. Eul lui este investit uneori de polul Cx definibil ca 'fiul rebel'; iar celalalt pol, definit ca autoritate tiranica paternala, este proiectat pe orice obiect autoritar - profesor, patron, terapeut. Polul 'rebel' este aliniat eului, polul 'tata tiranic' este proiectat. Astfel de alinieri nu sunt o creatie a Eului; dimpotriva, eul este cel care trebuie sa le faca fata.

Orice pol poate fi inteles ca o personalitate partiala iar Eul, prins de un Cx, are de a face in realitate, pentru toate intentiile si scopurile sale, cu doua Cx: un Cx aliniat eului, si un Cx proiectat.

Perry considera ca astfel de aranjamente bipolare ale Cx formeaza o structura esentiala a psihicului personal. Din aceasta perspectiva, toate Cx sunt aranjate in aceste moduri complementare.

Complexe aliniate eului

Partea din psihic care este aliniata eului este traita de persoana ca o realitate unitara.

Procesul de aliniere se desfasoara in cadrul procesului general al formarii identitatii. In formarea identitatii, eul trebuie sa se confrunte cu o pereche de opuse si sa integreze posibilitati opuse. De fapt, acest lucru este o necesitate pentru fiecare dintre fazele de dezvoltare din inconstient ale eului. In acest proces de integrare, poate apare o gama larga de tensiuni inconstiente sub forma unor perechi de opuse in visele si in viata persoanei. Perechea cea mai des intalnita in munca clinica consta din impulsurile instinctive (in primul rand sexuale si agresive care sunt inradacinate in natura corporala) versus cerintele idealizate.

Spre deosebire de Freud, Jung considera ca atat impulsurile instinctuale cat si cele spirituale sunt factorii de miscare primari (primum movens) din inconstient.

Uneori Jung vorbeste de prezenta spiritualului ca despre un instinct natural. Din aceasta perspectiva, 'supraeul' la Jung are si un caracter inerent, ideal sau spiritual, nu numai diriguitor.

Putem afla multe despre cerintele instinctuale si cele idealizate, cautand in vise reprezentarile acestora.

Complexele instinctual - energetice

In vise, apar adesea reprezentate ca animale periculoase sau salbatice si amenintatoare.

In situatia cand apar ca animale arhetipale (ca, de exemplu, un sarpe incolacit si sasaind furios, sau un monstru amenintator, un dragon etc.) ele reprezinta o forma adanc ingropata de energie negativa nerelationata (de exemplu, ura) si deci anterior inconstienta pentru eu.

In munca clinica, daca pacientul este capabil sa accepte aceste sentimente negative, va putea reduce Cx initial distructiv, la nivelul unui animal inofensiv (de exemplu, o rama, un catelus inofensiv, etc.).

Daca pacientul este incapabil sa inteleaga necesitatea de a-si accepta aceasta energie intai in forma ei negativa (de exemplu, datorita unei insuficiente forte a eului), atunci imaginea animalutului inofensiv ar fi reprezentat o formare de reactie de tip dorinta (ca mecanism de aparare fata de viciozitatea inca inconstienta). In aceasta situatie complexul initial (ca in exemplul in care era reprezentat de un sarpe, sau un monstru - dragon) ar fi continuat ca un Cx reprimat profund, foarte incarcat de energie, capabil sa ia brusc in posesie eul (si sa creeze astfel o situatie clinica de tip paranoia).

Pot sa ia si forme umanizate, de exemplu forma unor bande de strada, atacatori care ameninta, sau a unor barbati negri (la albi) agresivi, a unor hoti are sparg casa etc.

Cel mai adesea, pentru femei, simbolismul Cx instinctual - energetic este masculin.

Iata un vis al unei femei in care apare simbolizat un astfel de continut instinctual - agresiv.

In vis, eul pacientei apare sub forma unui student ce conduce cu viteza o masina; el incepe sa intepe si sa ironizeze niste adolescenti care se infurie si incep sa alerge dupa masina. Masina fiind veche, eul care viseaza scapa cu greu de urmaritori. Scena se petrece noaptea.

In asocieri, pacienta se identifica cu studentul pentru ca ii place sa conduca repede. Aceasta imagine a eului reprezinta un Cx. aliniat eului a carui energie este foarte apropiata identitatii eului si, cu putina munca analitica, va putea fi inglobata in aria de afirmare personala constienta.

Adolescentii reprezinta un tip de energie distructiva, manie, care de obicei pacienta o traieste in proiectie (animus negativ).

Adesea, energia de tip animus negativ apare exprimata simbolic in vise de femei in postura unor bande de tineri rudimentari, duri sau de animale amenintatoare. Reprezinta in viata reala o serie de relatii ale pacientei cu o masculinitate vazuta ca amenintatoare, brutala, etc.

Complexele ego-proiectate sunt mai greu de recunoscut ca fiind un aspect propriu si deci si de integrat in imaginea de sine constienta; acest proces de integrare este uneori atat de dificil incat Jung il denumeste 'capodopera unei vieti'.

In concluzie, complexele instinctiv - energetice:

1. sunt reprezentate in vise prin prezenta unui afect puternic, plin de energie instinctuala;

2. aceasta energie este adesea inacceptabila pentru eu pentru ca este incarcata cu emotii sexuale sau de ura, manie, furie, emotii care sunt contrare idealului eului. Important este insa faptul ca aceasta energie este o energie esentiala pentru viata si, pentru ca viata sa fie implinita normal, nu poate fi ignorata.

Complexele cu cerinte idealizate - inflationante

Astfel de continuturi care tin de sfera idealului pur, par sa inalte eul dar pe seama deconectarii sale de instinctele corporale. In vise pot fi portretizate ca persoane sau ca eul din vis care are o miscare de indepartare de pamant. De exemplu, in visele in care eul din vis zboara sau pare a se misca fara sa aiba greutatea normala a corpului. Sau in visele unde eul din vis sta pe munti, pe cladiri inalte sau alte locuri la inaltime si priveste in jos la scena de dedesubt. NU in ultima instanta, apar si in visele in care eul este simbolizat prin persoane care au o intelegere deosebita, invatati, nobili, regi, sau cu o puritate inalta sau spiritualitate etc.

De aceeasi natura sunt si visele in care eul din vis apare ca erou al unor fapte bune: salveaza fecioare, elibereaza oprimati, il imita pe Iisus Cristos, preia suferintele lumii etc.

Deci 'cerintele spirituale" inflationante definesc acest tip de Cx prin faptul ca reprezinta o splitare a potentialului spiritual, potential care este astfel rupt de vitalitatea telurica a Cx instinctual-energetice

Exemplu: Vis inregistrat de Jung care pune in joc interactiunea dintre cele doua aspecte splitate: Cx instinctual si Cx spiritual: 8 dec. 1913, 'Eram cu un barbat necunoscut cu pielea maronie (de comentat, Umbra instinctuala, sau energia instinctuala cu care eul este intr-o relatie buna)), intr-un peisaj de munte singuratic si pietros (de comentat). Era inaintea rasaritului: cerul estic era deja stralucitor, stelele paleau (Jung, intra in inceputul clarificarilor psihologiei sale). Am auzit cornul lui Siegfried sunand peste munti si am stiut ca trebuia sa-l ucidem (de comentat legenda, figura eroului). Eram inarmati cu pusti si eram asezati asteptandu-l pe o poteca stramta printre stanci. Apoi a aparut Siegfried pe o creasta a muntelui (comentariu) in primele raze ale soarelui inaltandu-se. Conducea cu o viteza furioasa o sareta facuta din oasele mortilor printre trecatorile prapastioase. Cand a luat o cotitura, noi l-am impuscat si a cazut inapoi, lovit mortal.

Plin de dezgust si remuscarea de a fi distrus ceva atat de maret si frumos, am inceput sa fug, impins de teama ca aceasta crima ar putea fi descoperita. Dar a inceput o cadere de ploaie puternica si am stiut ca va ascunde orice urma a mortului. Am scapat de pericolul dea fi descoperit; viata putea continua dar a ramas un insuportabil sentiment de vinovatie', Amintiri, 1961, 180.

Cx. instinctual-energetic ajuta eul sa reduca puterea eroului idealizat. Siegfried apare ca reprezentare a Cx spiritual - inflationant, ce trebuia ucis pentru ca viata sa poata continua. Jung comenteaza: 'Visul indica faptul ca atitudinea intrupata de Siegfried nu se mai potrivea. De aceea a trebuit sa fie ucis".

Cx. ego-proiectate

Astfel de continuturi sunt adesea sunt traite nu ca parti ale identitatii eului ci ca aspecte, calitati, caracteristici, care apartin altor oameni; adesea ele formeaza si o baza inconstienta pentru a putea intra in relatie cu alti oameni.

Denumirea de 'proiectate de eu' nu indica faptul ca eul este cel care proiecteaza ci, dimpotriva, faptul ca eul relationeaza cu acest tip de Cx. in forma lui proiectata. Ele sunt parti ale psihicului localizate la nivele profunde ale inconstientului, mai profunde decat complexul Umbrei si sunt traite in mod obisnuit de eu ca si calitati ale altor oameni.

Din perspectiva teoretica putem face deosebirea intre:

1. cele care se refera la teoria clasica a relatiei obiectuale, animus / anima, teorie care pune bazele relatiei dintre sexe pe proiectia caracteristicilor contrasexuale ale persoanei pe partenerul de sex opus;

2. si cele care se numesc complexe parentale, pentru ca implica imaginea mamei si a tatalui si sunt formate partial din interactiunea traita cu parintii reali, partial din modelarea creata de arhetipurile innascute ale Mamei si Tatalui.

Cx. parentale exercita o influenta puternica asupra dinamicii psihice si analiza lor este fundamentala pentru orice analiza de profunzime.

La nivelul Cx. de nivel profund eu-proiectate exista disocieri, chiar splitari ce sunt caracterizate de obicei in termenii unor calitati opuse. Una dintre opozitiile acela mai obisnuite este intre duritatea dominanta si vulnerabilitatea la ranire.

In ceea ce priveste dinamica continuturilor discociate de tip Anima /Animus, splitarea se poate produce in jurul acestei tematici in urmatoarea organizare:

1. Pentru un barbat tanar, Anima poate apare in vise ca o femeie cruda, rea si dominanta, care comanda si are o putere terifianta; de obicei, complementar apare si o imagine de anima vulnerabila si ranita (o fire slaba, tulburata, vulnerabila, in suferinta etc.) care il fascineaza!

2. Figura dominata deriva adesea de la mama si este o dezvoltare anima care indica faptul ca mama are o prea mare influenta, presiune, il tine prea strans pe tanar si-l poate descuraja, opri, prin forta, de la realizarea unei relatii emotionale si sexuale cu o femeie de aceiasi varsta.

La femei, animus poate prezenta o splitare chiar mai acuta, ce apare ca 2 Cx. diferite, ego-proiectate:

1. O parte care judeca, condamna, domina, ca personificare a tatalui patriarhal, luand forma dictatorului, a celui care executa, preotului sau rabinului, directorului scolii, sefului de hoti; sau, in varianta mai putin umanizata, poate apare sub forma unor animale amenintatoare precum tigrul, un urs ce par sa atace pe cel care viseaza. Ele corespund gandurilor involuntare care ataca persoana in viata cotidiana, ganduri de tipul: 'La ce esti buna? Ce-ai putea realiza? Tot ce faci este fara sens!

2. Complementar, la aceeasi femeie apare Cx eu-proiectat ce poate lua forma unui personaj slab, neajutorat, ranit, un artist sensibil, un baiat cu deficiente, un barbat frigid, distant, incapabil sa iubeasca dar care o fascineaza!

Cx patern si Cx matern joaca un rol crucial in viata traita a persoanei, si se manifesta atat in interior (vise) cit si in exterior.

Iata un exemplu.

Un tanar, in analiza. Are un tata inacceptabil; tanarul ii refuza sprijinul, desi are multa nevoie de ajutor.

Vis: Stau in afara unui cort in care este un spectacol de carnaval. In fata cortului este un barbat mai in varsta (care seamana cu analistul), cu o vesta rosie, are o portavoce. Ma indeamna dur grabindu-ma sa iau un bilet si sa intru. Aud inauntru oameni care sunt batuti. Incapatanat, refuz sa intru

In transfer, proiectia asupra analistului a unei figuri paternale de neincredere si presanta. In cort are loc un fel de ritual brutal, exista un indiciu de teama de initiere - cel care viseaza nu este gata in acel moment pentru initierea in masculinitate.

Ulterior, in analiza, pacientul proiecteaza o alta calitate paternala.

Vis: Era o flota in port. Sunt locotenent la comanda unei barci mici care trebuie sa-l ia pe general. Generalul se dovedeste a fi generalul LeMay, cu pieptul plin de medalii si cu un trabuc mare in gura (de asemenea, un indice care seamana cu analistul).

La jumatatea drumului, generalul spune ca vrea sa continue inot. Spun: Acum generale? El: Da, chiar acum! Se dovedeste ca generalul poarta un costum de inot si inoata in apa. Inot si eu pentru ca e de datoria mea, dar si pentru ca vreau sa fiu cu el

La inceput, generalul nu este o figura parentala initiatica pentru cel ce viseaza, dar situatia se schimba si pe parcurs eul din vis il accepta si insoteste. Adesea, figura tatalui interior se schimba in cursul analizei.

Un al doilea exemplu, o pacienta, 35 ani.

Vis: Stau in living. Fereastra e larg deschisa de-a lungul fotoliului meu. Stau tacuta si cos. Prin fereastra intra in camera o pantera mare, neagra. Paseste fara zgomot peste scaunul meu. Nu stiu daca mi-e prieten sau dusman.

Desi tatal este o figura importanta in psihicul acestei femei, partea dominanta a animusului nu trebuie in mod necesar sa fie un personaj varstnic.

Concluzii privind fenomenul splitarii sau spargerii Cx: organizarea complexelor

Pentru fiecare persoana este diferit modul cum este trait si reprezentat un anume complex. Cx aliniate eului, ale identitatii, se prezinta tipic in luptele tanarului adult cu fixatii nevrotice serioase si cu relatii obiectuale dereglate, deteriorate.

Liniile principale de spargere sunt prezente atat in Cx aliniate eului cat si in cele ego-proiectate; ambele prezinta aceasta caracteristica de splitare la nivelul celor doua complementare - opuse.

Pentru a vedea splitarea in forma bine definita, o putem cauta in visele unui barbat sau ale unei femei care se afla in mijlocul unui proces profund de vindecare: de obicei, trebuie urmarita o serie de 100 sau mai multe vise pentru a vedea acest proces in desfasurare.

Aceasta splitare poate fi observata in timpul analizei in cadrul dinamicii transfer - contratransfer (chiar daca nu este atat de vizibila). Splitarea confirma afirmatia fundamentala a lui Jung ca noi omul este si vrea sa fie o fiinta in acelasi timp animala si spirituala.

In cadrul Cx anima - animus, imaginile dominante sunt derivate adesea din comportamentul parental propriu-zis (sunt parinti care exercita un supra-control), complementarele fiind obiecte de iubire interna slabe si neajutorate.

Splitarile Cx aliniate eului si cele Cx ego-proiectate sunt inter-corelate si formeaza o quaternitate complexa care sugereaza intregul care este mentinut prin organizarea nevrotica. Chiar aceasta organizare care mentine intregul este cheia pentru potentialul spre integrare.

Figura 1. Organizarea nevrotica la barbat (puer aeternus)

Realitatea exterioara   

Spirit idealizat    Energie instinctuala:

inflationant: puer, animale salbatice Cx aliniate

copil divin, nobil, rege EUL serpi veninosi, agresivi (Umbra)

persoana superioara, erou barbati falici sau bande,

pur, elevat    umbra primitiva

Anima ranita: Anima Anima dominanta:

Femeia slaba, cu handicap, bolnava, femeia cruda, sadica, Cx ego-proiectate

neajutorata, cu slabiciuni mama negativa, tarfa

ce comanda

Inconstientul colectiv

Sagetile leaga complexele care formeaza relatii obiectuale prin interactiune.

Dinamica acestei organizari se manifesta, de exemplu, in cazul unui baiat inflationat cu polul spiritual care formeaza o relatie obiectuala cu o femeie dominanta, poate sadica. Acest lucru exclude Cx primitiv al umbrei - care cuprinde energie negativa, agresiva, sexuala. Acest complex va intra intr-o relatie obiectuala cu o figura anima neajutorata, tulburata, ranita, vulnerabila.

Figura 2. Organizarea nevrotica la femeie (puella    aeternus)

Realitatea exterioara   

Spirit idealizat    Energie instinctuala:

inflationant: puella, agresiva, dura, uneori Cx aliniate

copil divin, fetita gingasa,    EUL imaginea unui barbat tanar, (Umbra)

buna, printesa, sfanta, eroina    fioros, sau o banda de barbati

pura, femeie spiritualizata agresivi

Animus ranit: Animus Animus dominant:

Tanar slab, impotent, ranit barbat care condamna, sadic, Cx ego-proiectate

neajutorat, cu slabiciuni, adesea crud, tiranic, care judeca,

in suferinta, nevoie de ajutor preot, tiran, etc

Inconstientul colectiv

Conditii de splitare

Daca un tanar si-a integrat bine calitatile umbrei instinctuale si agresive, se pot splita calitatile idealizate - inflationante. O astfel de persoana va fi vulnerabila la o brusca invazie a acestui Cx., care adesea aduce o conversie rapida spre credinte spirituale (yoga, imbratisarea totala a unei ideologii, sau fanatism religios).

In cadrul dinamicii, copilul divin, respectiv printesa inflationata, tinde sa formeze o relatie obiectuala prin proiectarea complexului animus dominant pe un barbat puternic, dominant, poate crud si sadic, adesea o figura parentala. Dar complexul care contine energie de afirmare, agresiva, daca castiga influenta asupra eului va crea baza pentru o relatie cu un tanar sau barbat slab, poate impotent, nefericit, care are nevoie de sprijin.

Ambele diagrame prezinta structura interioara psihica in forma schematica. In munca clinica, modelele de relationare nu sunt niciodata atat de simple si de clare; integrarea, unirea celor doua splituri, nu apare atat de elegant si usor cat pare.

Procesul este ghidat si stabilizat prin ghidari bine sincronizate, la momentul potrivit.

Aceasta va conduce la crearea

• unei identitati a eului puternica, dar sensibila (o integrare a Cx aliniate eului la stanga si dreapta schemei);
• ceea ce va putea permite proiectia si relatia pe/cu o femeie puternica dar plina de grija, caldura,
• sau pe/cu un barbat cu o anima stabila;
• structura stabila a animei este produsa de o integrare a Cx. ego-proiectate.

Implicatii ale organizarii complexelor pentru conditia de transfer si contratransfer

Pentru procesul de transfer sau contratransfer, implicatiile acestui proces sunt enorme. Analistul, cel pe care sunt proiectate proiectiile de tip ego-proiectate, trebuie sa evite sa devina prea mult, ca raspuns la incercarile pacientului de a-l plasa intr-una din cele doua pozitii, fie o figura paternala dominanta si autoritara(sau autoritar asemeni unei anima critice), fie o figura excesiv de vulnerabila (sa devina prea pasiv, asemeni unei figuri paternale de neincredere sau unei anima ranite). Orice extrema dintre cele mentionate manifesta in comportamentul sau va tinde sa mentina splitarea corespunzatoare caracteristica complexelor pacientului care sunt aliniate eului. De exemplu, ca raspuns pentru criticism, pacientul poate deveni un copil inflationat, iar ca raspuns pentru o excesiva pasivitate, un atacator agresiv, vicios.

In terapia analitica cu o figura stabila, puternica si aprobatoare (in cazul in care analistul este barbat) sau cu o figura stabila puternica, si constanta si calda (pentru cazul in care analistul este femeie),    complexele splitate vor tinde sa se uneasca, deci vor tinde spre integrare. O structura stabila de tip Animus este produsa doar de integrarea ambelor parti ale animusului. In acest tip de dinamica analitica, interpretarea joaca un rol crucial.