COMPORTAMENT PROSOCIAL

COMPORTAMENT PROSOCIAL

BUNUL SI RAUL SAMARITEAN DIN NOI SI DE LANGA NOI

Reflectii despre comportamentul prosocial le regasim inca din antichitate:

filosoful stoic roman Lucius Annaeus Seneca: considera ca datoram recunostinta celui care ne-a facut un bine, chiar daca raul facut mai tarziu este cu mult mai mare

'Rasplata unei fapte bune este de a fi facut-o' (De beneficii)

T fapta buna = comportament social

in aceeasi lucrare gasim chiar si remarca 'trebuie sa tinem seama si de timp', care poate fi formulata ca si legea retrosecventei temporale: ajutorul acordat anterior atrage comportamente prosociale, chiar daca ulterior binefacatorul a provocat suferinte fizice sau psihice, cu cat durata timpului scurs de la suportarea actului ostil pana la momentul solicitarii ajutorului este mai mare, cu atat creste sansa aparitiei comportamentului de ajutorare

Abordarea psihosociala a comportamentului prosocial = de data recenta

T mai multe etape:

jumatatea anilor +60 - centrat pe normele responsabilitatii si reciprocitatii

inceputul deceniului al optulea - apatia spectatorului

deceniul al noualea - factorii determinanti ai comportamentului prosocial

CE ESTE COMPORTAMENTUL PROSOCIAL?

definit diferit in diferite lucrari de circulatie internationala

trebuie facuta distinctie intre comportamentul prosocial si altruism, care este o subspecie a comportamentului prosocial

Altruism: tip de comportament prosocial in care acordarea ajutorului implica un sacrificiu semnificativ

Comportament prosocial: tip de comportament intentionat, realizat in afara obligatiilor de serviciu si orientat spre sustinerea, conservarea si promovarea valorilor sociale

In sistemul comportamentelor prosociale, omul fiind valoarea sociala suprema, un loc central in ocupa ajutorarea, protejarea si sprijinirea dezvoltarii celorlalti.

Nu orice comportament cu consecinte pozitive este un comportament prosocial.

El trebuie sa fie

intentionat

realizat in mod constient

cu libertatea de a alege

in afara obligatiilor de serviciu

sa nu astepte o recompensa externa

T discernamantul califica in cele din urma comportamentul

(la fel ca si cazul comportamentelor antisociale)

TEORII EXPLICATIVE

Exista trei tipuri de teorii: sociologice, psihologice, biologice

a)      Teoriile sociologice

in procesul socializarii, am invatat ca trebuie sa ne acordam reciproc ajutor

diferite persoane beneficiaza de ajutorul nostru cu cat depind mai mult de noi

Norma responsabilitatii sociale: obligatia morala de a-i ajuta pe altii, fara a astepta recompense externe

ne subordonam acestei norme pentru ca ne simtim satisfacuti atunci cand atingem standardele morale interne

se aplica diferentiat - ii ajutam mai ales pe cei despre care avem o parere buna

Norma reciprocitatii: obligatia morala de a-i ajuta pe cei care te-au ajutat anterior

regula de aur in orice relatie interpersonala

se regaseste in toate societatile (ca si tabu-ul incestului)

este intim legata de principiul echitatii (beneficiul proportional cu investitia)

nu este respectata de catre persoanele cu stima de sine mai redusa

b)     Teoria invatarii sociale

Emergenta comportamentului social poate fi explicata:

prin persuasiune:

prin invatare sociala

Prin persuasiune:

moderatia in solicitarea ajutorului este mai eficienta decat insistenta

cand ajutorul se solicita prea intens reactanta psihica

Reactanta psihica: tendinta de redobandire a libertatii de actiune in cazul limitarii externe a comportamentelor proprii (efectul de bumerang)

Prin invatare sociala:

expunerea la modele prosociale sporeste probabilitatea producerii lor la persoanele care le observa

c)      Teoriile psihologice

Teoria cost - beneficiu: oamenii tind sa mentina echitatea in relatiile interpersonale

este in consonanta cu teoria echitatii

oamenii incearca sa elimine distresul (stresul negativ) provocat de relatiile interpersonale inechitabile, restabilind echitatea

Analiza cost - beneficiu: ii vom ajuta pe altii daca apreciem ca beneficiul va depasi costul implicat de ajutorul dat

Datane si Darley 1970 - experiment care a condus la concluzia ca frecventa ajutorarii este invers proportionala cu costul comportamentului, cu cat costul este mai ridicat, probabilitatea de ajutorare este mai redusa

Trebuie sa facem distinctia intre:

costul antecalculat: ceea ce considera individul ca va investi

costul real: ceea ce investeste efectiv individul intr-un comportament social - timp, bani, efort, emotii

Cost - gama larga de factori de natura materiala si/sau psihica

Beneficiu - recompense externe sau interne

Uneori anticipam un cost disproportionat de ridicat fata de cel real:

tendinta de a-i ajuta pe cei in suferinta este mai scazuta

(ne referim atat la costuri materiale, cat si morala - pierderea stimei de sine, a prestigiului)

ii ocolim chiar pe cei care au nevoie mai mare de noi

Competenta in acordarea ajutorului creste daca suntem familiarizati cu mediul social si natural in care evolueaza persoana (se desfasoara actiunea) - Granet 1970

cu cat individul este mai competent si are mai mult control asupra situatiei, cu atat probabil ca va acorda ajutor (Hoffman 1976 explica aceasta prin costul scazut al ajutorului)

putem spori frecventa comportamentelor prosociale marind competenta oamenilor

Daca anterior am fost rasplatiti pentru comportamentul nostru prosocial, foarte probabil ca vom reitera acest tip de comportament

Aprobarea sociala mareste probabilitatea comportamentelor prosociale Satow 1977 (beneficiu: stima de sine)

Explicatiile de tip cognitivist sunt completate de cele afective (producerea comportamentelor prosociale este influentata de emotii si sentimente)

bucuria il deschide pe om spre lume, tristetea il face sa se inchida in sine

T       o stare afectiva pozitiva evaluare mai generoasa a resurselor incredere sporita in noi insine

exista o corelatie intre emotii negative (suferinta, vinovatie) si altruism

d)     Teoriile biologice

explica comportamentul prosocial prin factori genetici

loc central: sociobiologia: studiaza sistematic bazele biologice ale tuturor comportamentelor sociale (animale si om) intr-o perspectiva evolutionista; fondator: Edward O. Wilson

T      fiintele vii se comporta in asa fel incat sa-si optimizeze castigurile cel mai pretios dintre ele fiind genele lor

T      considera ca altruismul are o baza genetica - pentru a asigura ameliorarea reprezentarii genelor sale, individul se identifica apartenentei proprii si este obligat sa acorde ajutor altora, in functie de rudenie