Cadrul psihodiagnostic si limitele probelor spihodiagnostice pentru investigarea personalitatii

Cadrul psihodiagnostic si limitele probelor spihodiagnostice pentru investigarea personalitatii

In evaluarea personalitatii, probele psihodiagnostice opereaza in plan individual deoarece personalitatea este unica, irepetabila si originala, exista insa si posibilitatea in cazul unor grupuri relativ omogene (exemplu: clasa prin varsta, au aceeasi profesori) sa se realizeze profile de personalitate ale grupului (trasaturile identificate reprezinta o medie a trasaturilor grupului), predictii valide se fac in grupuri de bolnavi, in grupuri dinamice. Functia predictiva a spihodiagnozei este mai accentuata in cazul probelor clinice de evaluare a personalitatii aplicate in grupurile de bolnavi. Individualizarea rezultatelor la evaluarea personalitatii este cu atat mai necesara cu cat fiecare persoana are un "drum de viata propriu" iar factorii care contribuie la normalitatea sau patologia personalitatii sunt perceputi in mod diferit.

"Drum de viata propriu"= factori endogeni (temperament, caracter, aptitudini) + natura evenimentelor de viata.

Psihodiagnoza personalitatii trebuie sa tina cont atat de factorii endogeni (congenitali, ereditari, bioconstitutionali) cat si de factorii exogeni (influentele mediului si tipuri de relationare) fiecare dintre aceste 2 tipuri de factori pot fi in egala masura factori favorizati sau factori predispozanti. Din cauza faptului ca personalitatea are aceasta marca de originalitate si a influentei acestor factori psihodiagnostici, personalitatea presupune interdisciplinaritate, o imbinare armonioasa intre diagnosticul medical psihologic, psihosocial si spiritual, in dimensiunea lui etica si religioasa.

Reguli de care trebuie sa se tina cont in psihodiagnoza personalitatii

1.Referiatoare la caracteristicile de continut ale activitatii psihice investigate.

a) Raportarea permanenta la standardele de normalitate (ne obliga sa ne raportam/ consideram normalitate ca med. statistica).

b) Luarea in consideratie a fenomenelor psihice care poate influenta profilul de personalitate/ varsta, fenomene compensatorii, experiente de viata si modul in care persoana este integrata.

c) Luarea in consideratie a diagnosticului diferential.

d) Luarea in consideratie a relatiilor dintre trasaturile de personalitate si expresia ei comportamentala si in conduita.(itemul este doar pretextul activarii relatiei dintre trasaturile de personalitate si transpunerea lor comportamentala)

Comportarile joaca un rol expres adaptativ -vadit adaptative-

Conduitele - tin de dimensiunea axiologica, etica, morala.

pot fi temporizate.

In comportament exista unele componente care se activeaza de la sine, autoreflex, in conduita apare autoreglajul, lupta, motivele, luarea deciziilor.

2. Reguli referitoare la conditiile care pot deregla personalitatea prin raportare la normalitate(Exemplu indisciplina la nivelul grupului - conditiile familiale, evenimentele de viata care prin natura lor sunt perturbatoare - pensionarea, vaduvia, depresia postpartum, andropauza la barbati - vara indiana a barbatilor- o vara continua dar fara caldura ).

3. Reguli referitoare la limitele psihodiagnizei personalitatilor

Caracterul limitat in timp al probelor;

Problema validitatilor probelor;

Caracterul neetalonat al probelor;

Caracterul neadecvat al probelor utilizate (ex. testomania);

Factorii:

Varsta;

Nivelul socio-cultural

Diferentele de sex

Factorii episodici- anxietate la testare

.Reguli care tin de deontologia profesiei

a) Nu trebuie influentat subiectul sau induse raspunsurile (exemplu. Nu-i asa ca...

b) Nu trebuie absolutizate rezolvarile psihodiagnostice;

c) Atitudine realista fata de psihodiagnostician - i se spun scopurile fara exagerari sau minimalizari

d) Creativitate, onestitate

e) Pastrarea secretului profesional;

f) Respect fata de subiect;

g) Tinuta stintifica si etica (ex. subiectul nu trebuie admonestat, fusta scurta a spihodiagnosticianului feminin);

5. Realizarea unui profil de personalitate real, "nefardat".

1)Chestionare de Personaslitate Chestionarele UNIDIMENSIONALE

1 Chestionare de adaptare

Surprind aspecte generale si speciale privind dificultatile de adaptare precum si conditiile externe si interne care produc, intretin, sau accentueaza acele dificultati.

releva aspecte -fiziologice

psihologice

sociale

implicate in fenomenele adaptarii,unele ereditare.altele dobandite

Adaptarea nu este exclusiv sociala.

In cazul in care exista deteriorarisau dereglari ale capacitatilor adoptative, acestea se pot datora unor factori precum:

a)fragilizarea S.N.C-ului

b)dereglarea hormonala fie in exces, fie in deficit     c)hiperactivitatea d)anumite infirmitati organice

e)anumite dereglari functionale

de tip ologia personalitatii

ca trebuie sa se adapteze la conditia lui de infirmitate, fie la     mediu

Adaptarea se face prin:

--asimilarea mediului care este organizat si optimizat

--prin acomodare, dorintele si comport se restructureaza in

functie de conditiile mediului

--prin deplasare si inlocuire se adopta mmi ales in caz de esec

--prin compensare - apartine personaslitatilor echilibrate si mature,care au parghii adaptative in orice momrnt

Orice personalitate de-a lungul existentei sale se adapteaza intr-o varietate de medii. (mediul famial , scolar, social in sensul ei cel mai larg)

Chestionar Cornell

--a fost conceput de Wolf de Wieccsler

--Wise(101 itemi) care se refera la urmatoarele component implicate in adaptate:

1) sentiment de frica si anxietate

2) modificari anormale de dispozitie

3)sensibilitate

4)neicredere excesiva

5)elementele ipohondrice

6) reactii psihosomatice

--etalonarea chest este diferentiata dupa sex

--scopul expres et. In eval fenomenelor dezadoptative in contextual unor tulburari neuropsihice si psihosomatice

Chestionarul    de adaptare scolara S.R.A. Inventory

→se autoadministreaza pt ca se bazeaza pe autoapreciere si proiectie

Cuprinde 296 itemi structurati in 8 sectiuni.

Sectiunea 1: adaptare scolara (relatiile cu profesorul,atitudinea fata de metoda de lucru,atitudinea fata de evaluare)

Sectiunea 2: aspiratii profesionale(raportul dintre atitudine,aptitudini si aspiratii profesionale)

Sectiunea 3: caracteristicile generale personale(capacitatea de comunicare,perceptia afectiva, etc.)

Sectiunea 4: conduite fata de grup si in grup(comportament prosocial,integrarea in grup, interesele fata de problemele altora)

Sectiunea 5: adaptarea in familie (relatia parinte-copil)

Sectiunea 6: raportul cu sexul opus (identitatea de sex-rol,tipul de relationare inter-sexe)

Sectiunea 7: sanatarea si atitudinea fata de probl.² proprii de sanatare

Sectiunea 8: atitudinea fata de viata morala (folozofie,religie, etc.)

Chestionarul depersonalitate a lui Thurstone

→impulsivitate, prestanta, stabilitatea emotionala,sociabilitate,flexibilitate adaptativa

Chestionarul Bell

→modul de adaptare familiala si profesionala

Chestionarul de personalitate Bernreuter

→tendintele nevrotice, autosuficienta, relatia dominare-supunere, dimens. Intro/extraversie

Chestionarul pentru relatia parinti-copii

→gardul de adaptare reciproca,flexibilitatea adaptarii, gradul de flexibilitate in familie

Chestionarul Carmen Cameroli

→solicita raspunsuri deschise/creative la 10 povestioare si se refera mai ales la capcitatea adaptiva a femeii

2 b. Chestionare de atitudini

-motivatii, interese, aspiratii-

II b.1. teste de situatii

→prezentarea unor mici istorioare cu situatii bine circumscrise Strebuind sa precizeze reactiile personajelor proiectandu-si propriile atitudini

II b.2.chestionare de atitudini propriu-zise

→scari de opinie

→teste pt evaluarea propriu-zisa a atitudinilor

Ex.1)scara lui Thurstone(probl² casatoria,divortul)

2)scala intervalelor aparent egale de atitudini a lui Thurstone (opinii legate de viata concreta)

3)scara lui Bogardus (masoara distanta sociala a unui S fata de o anumita problema sociala:etnie, rasa, probl² politice) - se calculeaza indicele de toleranta fata de actuala prblema si atitudinile tipice (acceptare,respingere)

4)scara de atitudini Clineberg (caract² atitudinile fat de sine dupa 5 coordonate).

a)directia sau atitudinea fata de o anumita opinie fata de sine.

b)gradul-cat poate fi de generalizata ac. probleme.

c)intensitatea-nivelul pana la care atitudinea este importanta.

d)coerenta-coincidenta/monocoincidenta dintre atitudine si conduita cotidiana.

e)eficacitatea-spontaneitatea exprimarii unei atitudini.

5)scala Lickert in 5 trepte(ale atitudinii) intre dezaprobare totala si aprobare totala.

-treptele de mijloc echivalau cu indecizia.

III. Chestionare de aspiratii

-cele care evalueaza diferenta dintre performanta obtinuta dintre S si nivelul posibilitatilor ale acestuia, ac .deferenta=nivelul posibilitatii de realizare.

-diferenta de realizare=Performanta obtinuta-nivelul posibilitatii de realizare.

Testul de aspiratii a lui Dembo

-sarcini deferite ca dificultate, fiecare avand un an. nivel de realizare si un timp de executie.

-testul are la baza analiza performantelor efective comparativ cu cele expectate putandu-se evalua nivelul de aspiratie si atitudinile fata de propriile performante si posibilitati.

Scala de evaluare a rel. dintre aspiratie si autoapreciere Pichot si Dellay

-cuprinde 10 foi pline de sarcini de rezolvat .

-autoaprecierea S se face prin note, iar la sfarsit se face o medie intre autoapreciere.

IV. Chestionare de interese/de valori

-pentru orientarea scolara si profesionala .

Chestionarul lui Cromboch

-folosit pentru consilierea vocationala.

Chestionarul de interese profesionale a lui J. Fontaigne

-interese profesionale ale copilului vazute prin opinia parintelui.

6 serii de chestionare. Privind profesiile, aprecierea APT. pentru o profesie, indicatii privind profesii mai dificile, chesttionare. pentru preferinte profesionale, chesttionare. pentru probabilitatile vocationale.

Ex. chest. vocational Strong

chest. D. Knder

chest. Lee-Thorpe

chest. lui Lacerbeao

chest. Edwards

chest. F. (Baumgaerder) Baumgarten