Ciclurile si stadiile de dezvoltare psihica

Ciclurile si stadiile de dezvoltare psihica

Exista 3 cicluri ale vietii psihice:

I - cel de crestere si dezvoltare, care se intinde de la nastere pana la 24-25 de ani. In cadrul acestui ciclu, au loc cresteri si transformari atat fizice cat si psihice, care permit ca, la finalul sau, fiinta umana sa dispuna de toate capacitatile proprii speciei umane. In cadrul acestui ciclu, se disting urmatoarele stadii:

1. stadiul sugarului - cuprins intre 0-1 an si are ca achizitii fundamentale inteligenta senzorio-motorie, dezvoltare perceptiei si dezvoltarea manipularii obiectelor.

2. stadiul anteprescolaritatii - cuprins intre 1-3 ani, achizitioneaza in principal autonomia de miscare si comunicarea verbala.

3. stadiul prescolaritatii (3-6 ani), aduce consolidarea proceselor si structurilor psihice si desfasurarea acestora la un nivel nou, constient si voluntar.

4. stadiul scolarului mic - 6-10 ani - este dominat de achizitia prin invatare a cunostintelor si deprinderilor de baza care asigura accesul la cultura.

5. stadiul preadolescentului - 10-14 ani - marcheaza iesirea din copilarie si atingerea unui nou nivel al constiintei de sine.

6. stadiul adolescentei - 14-19, 20 de ani - insemnand orientarea preponderenta spre cautarea si formarea identitatii de sine.

7. stadiul adolescentei prelungite - 20-24 de ani - implicand continuarea studiilor in vederea unei specializari profesionale.

II Ciclul adultului, in cursul caruia se desavarseste maturizarea biologica si psihica si care are urmatoarele stadii si substadii:

stadiul tineretii - 25-35 de ani - inseamna intrarea in profesie, deci insertia in activitatea de munca

stadiul adultului (35-65 ani)- are urmatoarele substadii:

a.       substadiul adultului precoce - 35-45 de ani, marcat de adaptarea la profesia si viata familiala

b.      substadiul adultului matur - 45-55 de ani, in acest substadiu se atinge nivelul cel mai inalt al realizarilor profesionale si al intensificarii rolurilor familiale.

c.       substadiul adultului tardiv - 55-65 ani - se incheie cu iesirea din viata profesionala si este centrat pe rezolvarea multor probleme familiale.

III Ciclul batranetii

stadiul de trecere (65-70 ani), in care se consuma bine multe dintre capacitatile fizice si psihice si se integreaza activitati importante pentru familie.

prima batranete (70-80 ani) - incep sa se manifeste unele scaderi ale capacitatii fizice si psihice.

a doua batranete (80-90 ani), cand pentru unii deteriorarea in special a starii de sanatate fizica este mai severa, iar scaderile in plan psihic sunt mai mult sau mai putin evidente.

marea batranete (90-), in care se manifesta drastic deteriorarea unor capacitati, dar si conservarea inca satisfacatoare a altor capacitati.

Dezvoltarea economica si sociala determina o anumita variatie (dilatare, micsorare) a unor

stadii, asa ca limitele cronologice sunt relative, iar noi le vom lua in consideratie ca atare.

Psihologia varstelor nu poate sa nu tina seama de faptul ca ontogeneza incepe, de fapt, din momentul procrearii si ca tot ceea ce se intampla dupa nastere este si contributia acestei etape de dezvoltare intrauterina.

Aceasta etapa are un rol semnificativ in organogeneza, adica in constituirea tuturor structurilor anatomo-functionale de baza, care sa-i permita noului-nascut adaptarea la ambianta si supravietuire.

Etapa prenatala are rol si in construirea unor premise ale vietii psihice, atat prin dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt, cat si intr-o prima sensibilizare a fatului la stimulari mediate prin organismul matern, dar provenite din exterior.

Psihologii vorbesc despre un prepsihism, care are implicatii inca necunoscute in geneza structurilor psihocomportamentale umane. Studii cu privire la dezvoltarea fiintei umane inainte de nastere au existat inca din Antichitate, ele au continuat si continua inca, incercand sa evidentieze asemanarile si diferentele dintre evolutia intrauterina a omului si a celorlalte animale, incercand sa caute motivul/motivele pentru care special umana ocupa locul cel mai inalt pe scala dezvoltarii.

S-au retinut si s-au considerat in special asemanarile intre evolutia umana si cea animala:

- faptul ca la 5-6 zile de la constituirea oului uman au loc segmentari celulare identice cu ale celorlalte animale.

- exista o perioada in evolutia embrionului in care acesta are un aspect ce aminteste de dezvoltarea solzilor la reptile

- la cateva saptamani de viata intrauterina, embrionul prezinta fante branhiale in partile laterale ale zonei cervicale

- in primele 2 luni, embrionul are membrane interdigitale, care amintesc inotatoarele de la amfibii

- alte asemanari cu mamiferele ar mai fi pilozitatea de pe corp, formarea primara a glandelor mamare si unele particularitati ale cavitatii bucale.

La sfarsitul etapei intrauterine, toate aceste asemanari dispar, iar la nastere copilul prezinta caracteristici morfologice si functionale proprii speciei umane. Transformarile caracteristice etapei de dezvoltare intrauterina sunt ample, variate si au un ritm crescut de desfasurare. Tinand seama de calitatea si amploarea acestor transformari, ca si de efectele lor asupra organogenezei, etapa prenatala poate fi subimpartita in 3 subetape: 1. etapa embrionara, 2. etapa fetala precoce, 3. etapa fetala tardiva.

etapa embrionara - incepe prin unirea gametilor si formarea oului, urmate de diferentierea

foitelor embrionare: ectoderm, mezoderm si endoderm.

In primele 10 zile, volumul embrionului creste de 8.000 de ori, iar diametrul acestuia de 20 de ori. Se dezvolta mai repede sistemul nervos si cel circulator, in timp ce dezvoltarea scheletului si musculaturii are loc mai lent.

La 2,5 luni, embrionul uman arata astfel: un cap mare, arcuri branhiale cervicale, un corp mic subtire, aproape tubular, terminat cu o coada si o schita a membrelor. Este perioada in care eventualii factori nocivi fizici, chimici sau biologici pot determina grave malformatii structurale si functionale. In aceasta etapa, modul de hranire a embrionului este prin intermediul unui strat de celule ce se numeste trofoblast (o nutritie de tip histotrof).

Se trece apoi la nutritia placentara prin intermediul careia substantele nutritive si oxigenul trec din sangele matern in embrion.

etapa fetala precoce (3,5 luni, 4 luni - 6 luni de viata intrauterina) - in aceasta etapa au loc

procesele ce definitiveaza organogeneza si realizeaza functiile organelor. La 4 luni, sistemul muscular este repartizat uniform si dobandeste functionalitate, atestata prin mobilitatea fatului care este simtita de mama si care-i creeaza acesteia sentimente de incredere in ceea ce priveste dezvoltarea normala a copilului. Tot in luna 4 incepe si acoperirea embrionului cu tegument mai consistent, sub care se afla depuneri de tesut adipos si care la exterior este acoperit cu perisori fini pe intregul corp. Are loc, de asemenea, dezvoltarea semnificativa a intregului sistem nervos, care din stadiul tubular incepe diferentierea. La sfarsitul lunii 7 de viata intrauterina organogeneza este definitivata, embrionul este transformat in fat care, daca se naste, este capabil sa supravietuiasca.

etapa fetala tardiva (6-9 luni de viata intrauterina) - In aceasta perioada au loc consolidari structurale si perfectionari functionale care asigura un plus de adaptabilitate si de rezistenta copilului atunci cand se va naste. Acum se dobandesc toate capacitatile corporale proprii speciei umane si tot in aceasta perioada are loc o rapida si intensa crestere ponderala.