Compararea sociala laterala

Compararea sociala laterala

Comparatiile sociale laterale sunt comparatii pe care o persoana le face cu cineva ale carui calitati, atribute, sau rezultate sunt aproximativ la fel cu ale sale. In mod traditional, compararea sociala laterala a fost vazuta ca cea mai comuna si utilizata forma de comparare pentru un individ, pentru ca altii similari sunt interpretati ca fiind cei mai informativi pentru auto-evaluare (Festinger, 1954, cit in Taylor, S., Wayment, H.,& Carrillo, M, 1996). Totusi, autorii de fata considera ca acest tip de comparare sociala este mai usor de operationalizat in laborator decat in viata reala. Pentru a fi mai specifici, in laborator exista posibilitatea dea crea un altul fantoma, la care subiectul sa fie expus, si putem manipula informatiile despre atributele sau performantele acestui "altul", astfel incat sa generam o comparare sociala laterala. In viata reala insa, este mai dificil sa definim ce constituie de fapt o comparare laterala. In mod caracteristic, altii pot fi un pic mai buni decat noi pe anumite dimensiuni, si un pic mai rai decat noi pe alte dimensiuni, conducand la comparatii ascendente sau descendente. Autorii citati mai sus sunt de parere ca ceea ce se studiaza ca si comparare laterala in lumea reala sunt de fapt, simple similaritati. Un alt motiv care face ca acest tip de comparare sa fie dificil de examinat in contexte reale este cel teoretizat de Wood (1989), care afirma ca sunt rare cazurile in care comparatiile se fac pe o singura dimensiune specifica. Oamenii fac comparatii informative luand in considerare mai multe dimensiuni relationate cu dimensiunea care se afla sub evaluare.(Suls & Miller, 1977, p.7). Astfel, desi aceste atribute asociate pot fi definite pe o directie laterala, rezultatul comparatiei poate sa nu fie pozitionat lateral, pe un acelasi nivel, ci poate fi ascendent sau descendent, sugerand faptul ca o comparare laterala cu un altul similar poate furniza baza pentru comparatii care au rezultate directionate in sus, sau in jos.

In ciuda acestor rezerve, se pot identifica totusi cateva evidente clare privind rolul compararii sociale laterale in auto-reglare. Aceste rezultate au fost culese din studii care le cereau subiectilor sa-si evalueze atitudinile printr-o comparatie cu altii similari lor, sau care se aflau pe acelasi nivel al dimensiunii tinta. Intr-un studiu cu pacienti cu afectiuni cardiace, Helgeson si Taylor (1993, Taylor, S., Wayment, H.,& Carrillo, M, 1996) au descoperit ca afilierea cu altii similari ii faceau pe pacientii bolnavi sa se simta mai confortabili, mai fericiti si mai inspirati. Intrebarea este "de ce contactul cu altii similari are acest efect de ridicare a moralului?". Helgeson si Mickelson (1993, cit in Taylor, S., Wayment, H.,& Carrillo, M, 1996, p.20) sunt de parere ca un potential important motiv pentru care oamenii realizeaza comparatii sociale, un motiv care a fost total ignorat inainte, este nevoia de afiliere, de a crea sau experimenta o legatura comuna cu o alta persoana. Existenta    acestor legaturi comune poate furniza compasiune si suport, poate facilita impartasirea de experiente si poate alina sentimentul de izolare. Intr-adevar, raspunsurile pacientilor cu afectiuni cardiace au probat acest fenomen, sugerand ca experienta impartasirii unei legaturi comune este o importanta sursa de confort.

Am comentat deja rezumativ potentialul rol al compararii sociale laterale asupra imbunatatirii starii de spirit. Totusi, daca ne referim la imbunatatirea performantelor, cercetarile la care deja ne-am referit in paragraful despre compararea sociala ascendenta sugereaza ca acest tip de comparare are efecte mai puternice asupra ameliorarii performantelor, datorita caracterului mai informativ. Am amintit acest rezultat ca sa evitam confuzia care ar fi aparut daca nu faceam distinctia intre imbunatatirea starii psihice si ameliorarea performantelor.