DEZVOLTAREA MORALA in OPINIA lui KOHLBERG

DEZVOLTAREA MORALA in OPINIA lui

KOHLBERG

INTRODUCERE

Valorile morale sunt propriile credinte referitor la ce este important in viata, la cum ar trebui sa ne coportam (sinceritate, altruism, disciplina in timp ce alte valori se refera la ce anume vor oamenii sa obtina (bani, faima, prestigiu)

Pentru ca o persoana nu poate avea totul si nu poate fi in mai multe locuri dodata, prioritatile trebuiesc stabilite, stabilirea lor duce la conflicte de valori.

KOHLBERG spune ca moralitatea poate fi conceputa in primul rand ca un ;;principiu de justutie,, pe care il descrie drept intelegere de baza si acceptare a valorii si egalitatii tuturor oamenilor si anume; ,,Dreptatea nu este o regulasau un set de reguli este un principiu moral. Un principiu moral nu este doar o regula pentru actiune ci un motiv pentru actiune. Ca motiv pentru actiune dreptatea este numita respect pentru persoane.

Importanta,,dreptatii,, in teoria lui KOHLBERG este reflectata in descrierea -lui, a structurii de sase stadii a rationamentului moral si a continutului lor.

KOHLBERG nu considera ca un individ rationeaza la un singur stadiu in toate situatiile , ci el vede oamenii ca rationand predominant la un stadiu si secundar lastadiile adiacente.

Aceasta teorie se sprijina pe un cadru de dezvoltare cognitiv ce vizeaza gandirea referitoare la reguli, legi si principii care face clar diferenta dintre continutul si structura rationamentului moral, primul reflectand ,,ce anume,, gandeste cineva (opinii, ce anume declara in procesul de rationare) si al doilea se refera la ,,cum gandeste o persoana (procesul de gandire care determina ce spune cineva)

In primul stadiu - dreptatea pentru copil este asa cu o defineste autoritatea.Supunere fata de autoritate si evitarea pedepsei

In al doilea stadiu - incepe sa perceapa ca exista mai multe perspective pentru fiecare problema.Fiecare e liber sa-si urmeze interesele, este necesar sa faci schimb de favoruri cu altii

In al treilea si al patrulea stadiu -incep sa gandeasca ca membrii ai unei societati conventionale, raportandu-se la valori, norme.

In stadiul cinci si sase- sunt mai putin interesati de functionarea societatii, ci de valorile si principiile care definesc o societate morala-

Dupa cum nici KOHLBERG nu era interesat de raspunsul ,,da,,sau ,,nu,,dat de subiectii dilemei sale, cat de rationamentul din spatele raspunsului, astfel si noi am creat un ghid de intrebari pentru a afla ,,Ce ii face pe tineri sa recurga la droguri-?, inrebari de referinta la stadiul trei si patru din teoria lui Kohlberg si anume,,Interes pentru relationarea si mentinerea unor bune relatii sociale,, si ,,Mentinerea ordinii sociale,,, cand incep sa gandeasca ca membrii ai unei societati conventionale, raportandu-se la valori, norme.etc.

Gandirea caracteristica la stadiul al treilea actioneaza foarte bine in cadrul relatiilor didactice, a relatiilor de familie a prieteniilor apropiate, sa-si ofere ajutorul etc.

Copii incep sa creada ca oamenii trebuie sa se conformeze expectantelor familiei si comunitatii respectand regulile de ,,buna purtare,,. Comportamentele corecte presupun motive adecvate si sentimente interpersonale positive ex. Dragoste, empatie, preocupare pentru ceilalti.

La acest stadiu copii au raspuns ca D, era indreptatit sa vanda droguri,astfel dovedindu-se un copil care incearca sa-si ajute mama, intentiile sale erau bune, ancerca sa-I faca viata mai usoara si sa-I mai reduca din suferinta.

Insa pe colegul sau la-u perceput ca fiind ,,egoist,, preocupat de sine si anume c ear spune ceilalti despre el cand vor afla ca nu l-a denuntat pe D.

In stadiul al patrulea (MENTINEREA ORDINII SOCIALE), interesele copiilor se extend, acestia devenind preocupati de societate ca intreg.Pun accentul pe respectarea legilor si a autortatilor precum si pe realizarea indatoririlor care asigura mentinerea ordinii si a stabilitatii sociale.Ca raspuns la dilema subiectii admit motivele lui D. ca fiind corect, dar nu pot scuza , vanzarea de droguri.Ce s-ar intampla daca cu totii am incepe sa incalcam regulile, indiferent de motiv, fie el si just?

D I L E M A

DE CE NU DROGURILOR ?

Intr-o zi A. a descoperit ca prietenul sau D. vindea droguri chiar in incinta liceului unde invata el

A.     stia ca D. are o situatie dificila, starea materiala precara, mama lui bolnava imobilizata la pat. Pentru a se putea deplasa ii trebuia un scaun cu rotile foarte scump, ceea ce nu-si permitea. Daca ar face rost de bani ar cumpara acel scaun si astfel sarcinile lui ,de a avea grija aproape permanent de mama sa s-ar diminua.Si astfel vindea droguri , nefiind consumator.

A stiind ca vanzarea si consumarea drogurilor era ceva ilegal si ca sunt daunatoare si ruineaza viata l-a amenintat pe D. ca o sa spuna conducerii liceului pentru a lua masuri.

METODA PRINCIPALA deinvestigare consta in rezolvarea unei dileme morale, care poate fi rezolvata printr-o serie de intrebari de sondare la care participantii, vor raspunde in functie de deciziile pe cere le vor lua si sa determine ce comportament trebuie saadopte personajul prezentat si de ce.

Astfel am creat un ghid de intrebari pentru a afla ce ii face pe oameni sa recurga la droguri ?, pentr a desprinde un mode a gandirii morale a celor intervievati.

ESANTIONUL de BAZA a fost constituit din 4 fete si 2 baieti, proveniti din familii dinclasa medie si superioara, cu varste cuprinse intre 12, 14, 17 ani si frecventeaza cursurle gimnaziale si liceale din orasul B,

DESIGN-ul cercetarea s-a efectuat in spatiu public (in fata blocului si intr_una din clasele liceului ), a decurs in conditii bune, cei 6 subiecti au colaborat pe tot parcursul in terviului concentrandu-se la intrebarile puse , raspunzand cu seriozitate, nu au dat semne de plictiseala sau de eschivare.

TEORIILE psihologice despre delicventa pot sa explice doar anumite aspecte distincte de cele ale restului populatieii este extrem de improbabil ca majoritatea delicventilor sa se afle in aceasta situatie.

Orice evaluare satisfacatoare despre natura delictului trebuie sa fie sociologica, caci cea ce inseamna delict implica institutiile sociale ale unei societati.

Societatile moderne contin multe subculturi diferite , iar comportamentul care se formeaza normelor unei anumite subculturi poate fi socotit deviant in afara ei

In exemplul nostru poate exista o puternica presiune asupra unui membru al unei bande de traficanti de a-si dovedi valoarea ,vanzand o cantitate mare de droguri fara a fi prins o perioada lunga de timp.

In plus in societate exista ample divergente de avere, putere, care influenteaza oportunitatile accesibile diferitelor grupuri. Intr-o societate care contine o varietate de subculturi, unele medii sociale tind sa incurajeze activitatile ilegale, iar altele nu.Indivizii devin delicventi prin asocierea cu oamenii care sunt sustinatorii unor norme delictuale.

Dupa Suherland, in mare parte comportamentul delictual este ndobandit in cadrul grupurilor primare in special in cadrul grupurilor de aceeasi varsta.

Aceata teorie se afla in contrast cu opinia careia diferentele psihologice ii separa pe delicventi de ceilalti oameni, considera activitatile delictuale ca fiind invatate exact in aceeasi maniera ca si cele care respecta legea fiind indreptate catre aceleasi nevoi ,valori. Hotii incearca sa obtina bani, exact ca oamenii care au slujbe normale dar aleg metode ilegale pentru acest lucru.

,,Delicventa,, variaza de la o perioada sau cultura la alta, iar acelasi lucru se intampla cu formele de pedepsire . Tovarasiile rele sunt de asemenea unei otravi lente care, odata patrunsa in organism mai devreme sau mai tarziu, isi va manifesta efectele daunatoare.O impresie negativa inscrisa in mintea tinerilor nu este doar o urma trecatoare, ci o inscriptie dainuitoare.

Daca se afla in compania acelora ale caror subiecte sunt profane, lipsite de importanta, mintea copiilor va cobora la acelasi nivel. Prin urmare cercul de prieteni in care se integreaza copii trebuie sa fie cel mai favorabil posibl.

Cand cineva care a gresit devine constient de greseala sa trebuie sa nu-i distrugem respectul de sine.Nu trebuie descurajat prin indiferenta si neancrederea noastra.Nu spunem..,,Inainte de a-i acorda increderea mea, voi astepta sa vad daca se schimba,,.Adesea aceasta lipsa de incredere il va face pe cel care a gresit sa ramana in continuare supus greselii.

Scoala a fost intotdeauna mijlocul cel mai importat pentru tramsformarea comorilor traditiei de la o generatie la cea urmatoare

Lucrul acesta este si mai adevarat astazi decat in trecut, deoarece prin dezvoltarea moderna a vietii economice, rolul familiei de purtator al traditiei si al educatiei a slabit.

Uneori scoala este privita doar ca un instrument pentru transmiterea unei anumite cantitati maxime de cunostiinte catre tanara generatie. Cunostiintele sunt ceva mort, scoala, in schimb, serveste vietii. Ea trebuie sa dezvolte la tineri acele capacitati care prezinta valoare pentru bunastarea obstei. Aceasta nu inseamna ca individualitatea trebuie anihilata ,iar individul sa devina o simpla unealta a comunitatii aidoma unei albine sau unei furnici.Fiindca o comunitate de indivizi standardizati, fara, originalitate personala si scopuri personale ar fi o comunitate nevolnica fara posibilitati de dezvoltare

Cea mai importanta metoda de educatie a constat dintotdeauna in a_l antrena pe tanar intr-o activitate efectiva. Aceasta este valabil atat pentru primele incercari ale scolarului de a deprinde scrisul , cat si pentru lucrarea de licenta la absolvirea universitatii, pentru scrierea unei compuneri, interpretarea si traducerea unu text etc.

In spatele oricarei realizari sta insa motivatia pe care se intemeiaza la randul ei , reusita activitatii, o intareste si o alimenteaza.

Un alt lucru important este ambitia sa in termeni mai blanzi, nazuinta spre recunoastere si consideratie este puternic sadita in natura umana. Fara un stimul mintal de acest fel, cooperarea dintre oameni ar fi cu totul imposibila; dorinta individului de a-si castiga aprobarea semenilor constituie una din cele mai importante forte coezive ale societatii. In acest complex de simtaminte stau srans alaturate forte constructive si distructive. Dorinta de a fi aprobat si recunoscut este un mobil sanatos, insa dorinta de a fi recunoscut drept mai bun, mai puternic, mai inteligent decat semenul sau colegul tau de scoala duce usor la o conformatie psihologica excesiv de egoista, cepoate deveni pagubitoare pentru individ si pentru comunitate.

Multi au invocat teoria darwinista a luptei pentru existenta si selectia legata de ea ca indreptatire pentru incurajarea spiritului de competitie. Unii au incercat pe aceasta cale sa dovedeasca in mod pseudostiintific necesitatea competitiei economice distructive intre indivizi.

Valoarea unui om trebuie vazuta insa in ceea ce da, ti nu in ceea ce e capabil sa primeasca.Imboldul cel mai important pentru munca in scoala si in viata este placerea de a muncii, placerea produsa de rezultatul muncii ti constiinta valorii acestuil rezultat pentru comunitate.Numai un asemenea fundament psihologic duce la o nazuinta fericita spre cele mai inalte bunuri ale omului - cunoasterea si creatia artistica.

Treazirea acestor puteri psihologice productive este, desigur mai putin usoara decat practicarea fortei sau atatarea ambitiei individuale, dar este in schimb mai de pret. ,,Educatia e ceea ce iti ramane dupa ce ai uitat tot ce ai invatat in scoala,,

Scoala trebuie sa urmareasca tot timpul ca tanarul sa paraseasca bancile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasa

SCOPUL DISCUTIILOR este de a creste abilitatile fiecaruia de a gandi despre aceste situatii conflictuale.

Chiar daca fiecare poate gandi si stie cum sa rezolve aproximativ aceste situatii, totusi in urma acestor discutii vor fi mai bine pregatiti atunci cand se vor afla fata in fata cu o reala problema conflictuala

Stadiul 3 este capabil sa scuze un comportament tipic inacceptabil(ex: sa ierte vanzarea de droguri, cu scopul de a ajuta pe cineva grav bolnav).

Pentru stadiul 3 conflictul moral este adeseori rezolvat prin folosirea regulilor de grup corecte, stabilite in prealabil; la acest stadiu vizeata in mod evident interesul celorlalti.

Relatiile si interactiunile de grup sunt importante si sunt vazute ca o impartasire mutuala intre doi sau mai multi oameni. Dorinta de reciprocitate necesita sa ia in cosiderare gandurile si sentimentele altor membrii de grup si sa puna nevoile lui individuale in spatele acelora de grup(sacrificiul de sine); adica vor incerca sa faca alegeri sa-i multumeasca pe toti cei implicati.

Atunci cand regulile societatii se schimba rationamentul nu-l mai ajutape individ sa rezolve adecvat conflictele morale si astfel apare crizamorala, caracterizata spre cresterea comportamentelor antisociale si a nerespectarii valorilor; de discrepanta intre propriul comportament si valorile verbalizate.

S-au dezvoltat tehnici cu scopul de a imbunatati rationamentul moral si reducerea comportamentelor antisociale

Aplicarea practica a teoriei lui Kohlberg, implica discutii de grup, despre problemele morale in care stimularea cognitiva este folosita pentru dezbaterile ce au loc in discutiile dintre participanti

KOHLBERG mentioneaza ca discutiile morale pot determina conflicte cognitive datorita indivizilor. aflati la nivele mai joase si vor facilita oportunitati de prelucrare a perspectivei celorlalti, care in timp,vor determina trecerea spre urmatorul nivel de rationare morala.

KOHLBERG sugereaza ca forta ego-ului poate conduce la controlul impulsurilor si la abilitatea de a intarzia rasplata.

PERSPECTIVA LUI CAROL GILLIAN

Pentru femei, moralitatea se centreaza nu pe drepturi si reguli, ci pe relatiile interpersonale si pe etica grijii si compasiunii. Idealul nu este justitia impersonala, ci un mod de viata, afectuos. Moralitatea femeilor este mai contextualizata, este legatade relatiile reale si in curs de desfasurare, adica solutii abstracte la dilema ,ipotetice.

Din cauza diferentelor de sexe, spune Gillian baieti si fete scoreaza frecvent la stadii diferite ale scalei lui Kohlberg.

Fetele(femeile) scoreaza frecvent la stadiul al treilea, barbatii scoreaza frecvent la stadiul al patrulea si al cincilea, care reflecta conceptii abstracte despre organizarea sociala

Totusi daca scala lui Kohlber ar fi mai sensibila la orientarea interpersonala a femeilor, ar arata ca femeile continua sa-si dezvolte gandirea dincolo de stadiul al treilea.

Raspunsul fetelor pentru st. III:

Ca si fii si fiice noi ar tebui sa oferim suport financiar parintilor nostri aflati in nevoie.

.RASPUNSURI PENTRU 4 DIN STADIILE LUI KOHLBERH;

St I: sa nu vanda droguri - va fi inchis pentru aceasta

Sa vanda droguri - mama lui este o persoana importanta

St II: sa nu vanda droguri - chiar daca mama lui nu se va putea deplasa

pentru ca nu ar avea bani sa-i cumpere

scaunul cu rotile

sa vanda droguri - mama lui se va face bine si el va scapa de

anumite sarcini

St III: sa vanda - nimeni nu vrea sa vada o persoana draga bolnava

Sa nu vanda - daca va fi inchis nu va mai putea sa aiba grija de

mama sa, aceasta ar putea muri de foame fiindca

nu are cine s-o hraneasca fiind mobilizata la pat

St IV: sa vanda - sanatatea mamei este importanta

Sa nu vanda - trebuie sa protejam viata celorlalti si sa

respectam legile societatii.

Raspunsuri pentru stadiul III: D .ar trebui sa vanda droguri, asa vor considera prietenii lui ca este un baiat bun, vrand sa-si ajute mama acest lucru fiind cel mai important

• Prietenul sau nu ar trebui sa-l denunte, ba chiar sa nu spuna nimanui despre acest lucru pentru a nu se afla, si astfel ar putea fi arestat.
• Dupa ce ii va cumpara mamei lui scaunul mobil si ii va face viata mai usoara, poate D. nu va mai vinde droguri.

Parerea majoritatii a fost aceea ca D. nu voia sa incalce regulile sau sa faca rau celorlalti, ci doar sa-ti ajute mama, fiind considerata de intervievati fiinta cea mai importanta pentru D. Ar crede ,ceilalati membrii ai familiei dau prietenii lui D, ca este un fiu iresponsabil?!

Raspunsuri pentru stadiulIV: Ca fiu D. are datoria sa-si ajute mama, deci ar trebui sa vanda droguri, pentru a face rost de bani mai multi si in timp scurt, daca ar fi avit o alta slujba n-ar fi castigat foarte multi bani.

• Daca va fi prins, trebuie condamnat pentr u(vanzare, consum) de droguri, este impotriva legii, chiar daca mama lui este bolnava, daca nu va fi pedepsit vor continua si altii, chiar se vor inmulti acesti indivizi sa faca acelasi lucru.
• La stadiul IV Obligatia unei persoane fata de lege, depaseste obligatiile de loialitate fata de familie, prieteni etc,

CONCLUZII

Drogurile nu te pregatesc sa lupti cu nefericirea si suferinta, dimpotriva te slabesc,iti opresc dezvoltarea launtrica, sunt nimicitoare pentru corp, pentru creier.

Educatia ar trebui impartita in doua: una intelctuala si cealalta practica. Jumatate din timp trebuie oferita preocuparilor intelectuale, iar cealalta jumatate alocata necesitatilor vietii si astfel se pastreaza un echilibru intre latura intelectuala si cea practica.

In prezent tinerii sunt pedepsiti cu ani de inchisoare fara sa se inteleaga faptul ca daca un tanar a vandut droguri, sau a ajuns dependent de un drog, el are nevoie de tratament nu de pedeapsa.

Asa cum spuneam cei intervievati au ajuns la concluzia ca trebuie trimisi intr-un loc special(spital, clinica, sanatoriu etc.) unde sa fie ingrijit,sa fie rupt de droguri si indrumat catre ceva bun.

Daca ,I se da cativa ani de inchisoare unui tanar de 19-2o de ani, I s-au irosit ce-I mai valorosi ani fara nici un folos, pentr ca in inchisoare drogurile se procura mai usor decat oriunde. Detinutii toxicomani mai vechi in inchisoare le devin profesori amatorilor, ii invata ca nimic din ce fac nu este rau decat daca este prins.

Pentru moment cei sase subiecti au concluzionat ca rezolvarea ar fi munca in folosul comunitatii ,doar pentru cei care vand droguri ,nevand nevoie de ingrijiri speciale, ca in cazul celor care consuma.

A N E X E

INTREBARI SI RASPUNSURI

Ce ar trebui sa faca A.? Ar trebui sa-l denunte sau sa-l acopere pe D., gandind ca asa il ajuta sa faca rost de bani mai multi, intr-un timp scurt?

Doi dintre subiecti au raspuns ca ar trebui sa-l denunte, ceilalti patru au raspuns ca trebuie sa-l acopere pe D.

Care dintre cele doua probleme este mai grava: a) faptul ca drogurile sunt ilegale

b) sau ca ele distrug oamenii?

Au raspuns ,ca ele distrug oamenii.

A a incercat sa-l opreasca pe D, acesta era suparat si nervos si a spus ca daca il va denunta se va razbuna pe el.Ce credeti?

Raspunsul a fost ca nu se va razbuna,ca D. a vrut doar sa-l intimideze pentru a nu actiona A. si astfel D. ar avea mai mult timp pentru a face rost de bani

Ar trebui sa fie impotriva legii sa vinzi droguri?

Da.

Sau ar trebui sa fi doar consumator?

Nici consummator, nici vanzator.

Ce pedeapsa ar trebui sa i se dea celui care este acuzat ca vinde droguri?

Munca in folosul comunitatii, pentru ca daca ar fi inchisi, si-ar procura mai repede droguri.

7. Ce pedeapsa ar trebui sa i se dea celui care consuma?

Sa fie internat intr-o clinica de dezintoxicare si sa aiba ore de cosiliere psihologica si de sutinerea prietenilor, si a celor apropiati sa nu se simta marginalizat.

8.Trebuie sa ne folosim de orice mijloace pentru a face rost de bani, chiar daca ar fi vital pentru o persoana importanta din viata noasra? Dar daca ar fi fost o persoana mai putin importanta, coleg/prieten, am fi procedat la fel?

Trebuie sa folosim mijloace pe cat posibil legale, sau sa cerem ajutorul unor pesoane cu posibilitati.

1o. Care sunt solutiile dupa parerea voastra cele mai accesibile in societatea de azi, la care ati putea apela?

Organizatii de Ajutor Reciproc, Organuzatii Umanitare, Media, Oameni de buna credinta care isi exercita activitatea in firme prospere.

B I B L I O G R A F I E

ANTHONY GIDDENS ;;SOCIOLOGIE,, editura Bucuresti 2ooo

ALBERT EINSTEIN ,, CUM VAD EU LUMEA editura Humanitas 2oo8

ELLEN WHITE ,,MINTE CARACTER PERSONALITATE editura Viata si sanatate 2oo7