Depresia la copii si la tineri

Depresia la copii si la tineri

Depresia reprezinta un tip de boala mental care afecteaza uneori si copiii, ceea ce ii face sa se simta tristi, furiosi sau frustrate pentru lungi perioade de timp.

Depresiile puternice afecteaza aproximativ 2% dintre copiii cu varsta cuprinsa intre 6-12 ani si 4% dintre adolescent conform Aliantei Nationale pentru Boli Mentale din America.

Exista epidoade de depresie severa la copii, insa acestea sunt de scurta durata, altele sunt mai usoare dar pot dura ani intregi.

Copiii devin depresivi cand sufera o trauma: pierderea unui parinte, conflicte familial sau boala.

Expertii clasifica depresiile in multe categorii, cele doua majore categorii sunt:

1.Depresia Puternica cunoscuta si sub numele de depresie clinica sau depresie unipolara, este un tip de depresie foarte severa care necesita tratament. Cei mai multi pacienti care sufera o astfel de criza cel mai probabil vor avea astfel de episoade si in viitor.

2.Sindromul Bipolar, cunoscut inainte ca boala maniac-epresiva, presupune situarea starii de spirit la extreme: fie urcusuri (mania), fie coborasuri (depresia).Simptomele intalnite la tineri difera intrucatva de cele ale adultilor.

Copiii depresivi pot manifesta tristete continua starii de iritare si mai ales lipsa sperantei. Ei nu prezinta interes pentru activitatile noi, iar activitatile ce le faceau placer nu mai reprezinta o bucurie.

Acesti copii pot avea dificultati la scoala, comportamente aggressive si antisocial. Multi dintre ei pot avea modificari de greutate sau problem cu somnul. Cei mai multi copii depresivi se plang de o stare continua de plictiseala, au energie scazuta. Ei pot vorbi chiar de dorinta de moarte sau pot face afirmatii care sa reflecteze tendinte suicidal.

Parintii ar trebui sa caute ajutor medical pentru copiii care manifesta simptome ale depresiei care au impact negative asupra calitatii vietii copilului. Tratamentul depresiei la copii consta de obicei in gimnastica medicala, meditatie sau o combinative intre cele doua.

Factori care cresc riscul de depresie la tineri sunt:

daca un parinte sau un membru apropiat de familie are depresie (probabilitate de 3 ori mai mare de a face depresie);

daca au mai avut un episod depresiv, in special daca acest episode a avut loc la o varsta mica;

daca au afectiuni medicale cornice, diabet, epilepsie;

prezenta unei alte afectiuni psihice - comportament dezordonat sau anxietate;

decesul unui membru de familie;

abuz fizic sau sexual;

abuzul de alcool sau de droguri;

lipsa relatiei sociale cu personae de aceeasi varsta;

Depresia in copilarie sau adolescent se dezvolta trepat sau apare beusc. Copilul poate fi mai degraba irascibil decat trist, sau se simte plictisit sau dezamagit.

Anturajul copilului poate observa la copiii cu depresie lintoare in miscari, insomnia sau agitatia. Copilul poate fi antocritic sau poate avea sentimental ca cei din jur sunt prea critici fata de el.

Copilul depresiv poate avea urmatoarele simptome:

iritabilitate;;

temperament violent;

dureri inexplicabile de cap sau stomac;

dificultati in gandire sau in luarea deciziilor;

somnolent sau insomnie;

modificari ale obiceiurilor alimentare care duc la cresterea in greutate, scaderea in greutate sau absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere;

scaderea respectului de sine;

oboseala;

sentiment de vinovatie;

gandul la moarte si gandur de sinucidere;

Depresia netratata duce la sinucidere.

Semnele de atentie pentru sinucidere la copil si adolescent include preocuparea pentru moarte sau sinucidere sau incetarea recenta a relatiilor de prietenie.

Alte simptome mai putin intalnite pot sa apara la copiii cu depresie severa precum auzul unor voci (halucinatii auditive). Halucinatiile sunt mai frecvente in copilarie iar iluziile sunt mai commune in adolescent.

Aproximativ 15% dintre copiii si adolescentii diagnosticati cu depresie dezvolta tulburari bipolar (prezenta simptomelor contradictorii, alternanta intre depresie si bucurie exagerata).

Copilul sau adolescentul cu depresie este mai predispus la consum de droguri, alcool sau fumat. 30% din tinerii depresivi au problem cu alcoolul sau drogurile. Acestea fac depresia mai greu de tratat si maresc riscul de sinucidere. Un diagnostic si tratament precoce pot preveni abuzul de substante.

Trebuie anuntat serviciulde urgent daca:

copilul este in situatia de a se automutila sau ameninta pe altii;

anunta o tentative de snucidere;

halucinatii auditive;   

Copilul va fi sfatuit sa anunte serviciul de urgent daca nu se poate abtine de la automutilare sau ranirea altor persoane.

Tratamentul pentru depresie implica consultant de specialitate, medicatie specifica, educatie familial. E important ca si copilul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile pe termen lung cu specialistii implicate in tratament.

Rata suicidelor a crescut cu mai mult de 200% in ultima decada. Studiile recente au aratat ca mai mult de 20% din adolescent au problem emotionale si o treime din adolescent primesc ingrijiri psihiatrice pentru depresie.

Se considera ca depresia e cea mai intalnita boala cu care se consulta psihologii in ultima perioada.

Suicidul in randul adolescentilor este responsabil pentru moartea tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani.

Din cauza transformarilor fizice, emotionale si hormonale pe care le sufera in perioada adolescentei tinerii sunt cei mai predispusi la depresie, potrivit cercetarilor de la U.S. National Library Of Medicine.

Tot mai mare este numarul inerilor care se plang de nervozitate, greutate la concentrare, tulburari de somn, frica. Unii copii de scoala elementara primesc regulat medicamente contra acestor simptome, pentru a fi capabili ssa depaseasca stresul scolar. Experimentele cu alcool si droguri sunt facute la varsta tot mai mica, multe fete de 12 ani tin dieta pentru ca au impresia ca numai asa vor putea fi acceptate. Este dureros cum adolescentii isi intrerup sirul vietii inainte de a-I cunoaste toate fatetele.

"Un fapt ingrijorator este tendinta destul de mare de crestere a ratei suicidului la copi si adolescent, nu numai prin supradozari voluntare de alcool si droguri, ci si ca rezultat al constientizarii existentei lor si a viitorului lor pustiu si lipsit de sperante" a spus Conf. univ. dr. Marietta Gabos Grecu. Pierderea sperantei de afirmare si proiectare in viitor, marginalizarea si imposibilitatea de a gasi o iesire din anumite situatii duc la caderi psihice si depresie.

O eleva de 13 ani, dintr-o familie dezorganizata, cu carente afectivo-emotionale, traind langa o mama ce muncea din greu pentru a intretine familia a incercat sa se spanzure. Intrebata de medic de ce a vrut sa moara a raspuns "Am vrut sa mor ca mama sa nu trebuiasca sa lucreze atat de mult sis a nu o vad suparata ca nu ne poate imbraca si hrani asa cum ar vrea" .

Din cauza locului doi pe care-l ocupa suicidal, in perioada adolescentei, in ierarhia cauzelor de deces, el reprezinta o problema majora de sanatate publica.

Copiii sunt private de dreptul de a creste in ritmul lor normal din cauza unui complex de factori in care intra alimentatia de tip "junk-food"; suprasolicitarea la scoala si jocurile pe calculator, avertizeaza mai multi experti britanici. Tinerii sunt transformati in niste "mici adulti" si, ca rezultat, risca sa cada prada depresiilor si altor problem legate de personalitatea lor.