FERICIREA

Fericirea

Actiunea armonioasa a tuturor capacitatilor. - Activitatea armonioasa si sanatoasa a tuturor capacitatilor trupului si mintii conduce la fericire; cu cat aceste capacitati sunt mai dezvoltate si mai innobilate, cu atat fericirea este mai nealterata si pura. - RH, 29 iulie 1884. (CH 51)

Legatura dintre fericire si sanatate. - Fericirea si sanatatea sunt strans legate, prima este imposibila fara cea de-a doua. Pentru a-L slavi pe Dumnezeu in trupurile noastre, este necesara o cunoastere practica a stiintei vietii umane. Prin urmare, este foarte important ca fiziologia sa ocupe unul dintre primele locuri printre domeniile de studiu alese in vederea educarii copiilor. Sunt foarte putini cei care detin un minimum de cunostinte despre structura si functiile propriului lor orga-nism si despre legile naturii legate de sanatate! Fara sa stie, multi plutesc in deriva, asemenea unei corabii aflate pe mare, fara busola sau ancora; si mai mult decat atat, nici macar nu sunt interesati sa invete cum sa-si pastreze starea de sanatate si cum sa previna boala. - HR, august 1866. (CH 38)

Legea cauzei si efectului. - Fericirea noastra este proportionala cu faptele lipsite de egoism si inspirate de iubirea divina, deoarece planul de mantuire al lui Dumnezeu a stabilit o lege a cauzei si a efectului. - ST, 25 noiembrie 1886. (WM 302)

Infaptuirea binelui stimuleaza sistemul nervos. - Fiecare raza de lumina raspandita asupra altora se va reflecta asupra propriei noastre inimi. Toate cuvintele intelegatoare si amabile adresate celui intristat, toate faptele care usureaza poverile celui oprimat si toate darurile care contribuie la implinirea nevoilor semenilor nostri, infaptuite spre slava lui Dumnezeu, vor aduce o binecuvantare asupra celui ce daruieste. Cei care lucreaza in felul acesta respecta legea cerului si se vor bucura de aprecierea cerului. Placerea de a face bine altora raspandeste o atmosfera sufleteasca ce invioreaza sistemul nervos, imbunatateste circulatia sangelui si determina sanatatea mintala si fizica. - 4T 56 (1876)

Fiecare este sursa propriei fericiri. - O viata traita in Hristos este o viata linistita. Simtamintele de insatisfactie, neliniste si disconfort dovedesc absenta Mantuitorului. Daca Domnul Isus este primit in viata, aceasta se va umple de fapte bune si nobile pentru Maestrul. Veti uita sa fiti egoisti si veti trai mai aproape de iubitul vostru Mantuitor; caracterul vostru va deveni asemenea caracterului lui Isus si toti cei din jur vor sti ca ati fost cu Isus si ca ati invatat de la El.

Fiecare om are in el insusi sursa propriei fericiri sau nenorociri. Daca doreste, el se poate ridica deasupra simtamintelor de depresie ce caracterizeaza viata multora; dar, atata timp cat este plin de sine, Domnul nu poate face nimic pentru el. Satana ne infatiseaza planuri ambitioase pentru a ne intuneca simturile, dar noi trebuie sa pastram inaintea ochilor fara incetare "premiul inaltei chemari a lui Dumnezeu in Hristos Isus". In aceasta viata, sunt nenumarate fapte bune pe care le putem realiza. "Cei intelepti vor straluci ca stralucirea cerului, si cei ce vor invata pe multi sa umble in neprihanire vor straluci ca stelele, in veac si in veci de veci" (Daniel 12,3). - 5T 387, 488 (1889)

Cel mai puternic imbold omenesc. - Biblia infatiseaza inaintea ochilor nostri bogatiile incredibile si comorile nepieritoare ale cerului. Cel mai puternic imbold omenesc este imboldul spre cautarea fericirii, iar Biblia recunoaste aceasta dorinta si ne descopera ca intregul cer este alaturi de om in efortul de a gasi adevarata fericire. Ea ne dezvaluie conditia prin care oamenii pot primi pacea lui Hristos si ne vorbeste despre un camin al fericirii si al stralucirii vesnice, unde nu vor mai fi lacrimi sau dorinte nerostite. - Lt 28, 1888. (ML 160)

Crestinii se bucura de o fericire adevarata. - Daca exista un om care ar trebui sa fie tot timpul multumitor, acela este urmasul lui Hristos. Daca este cineva care se bucura de o fericire adevarata, chiar in viata aceasta, acela este crestinul credincios. - Lt 18, 1859. (HC 201)

Noi ar trebui sa fim cei mai fericiti oameni de pe fata pamantului si sa nu-i cerem scuze omenirii pentru faptul ca suntem crestini. - MS 17, 1893

Un prieten loial. - Isus este izvorul harului, sursa fiecarei fagaduinte, esenta fiecarei legi, viata fiecarei binecuvantari. Isus este substanta, slava si stralucirea, viata insasi. "Cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" (Ioan 8,12). Prin urmare, calea regeasca pe care trebuie sa mearga cei rascumparati nu este invaluita in intunericul descurajarii. Chiar daca peregrinajul nostru ar putea fi dureros si ne simtim singuri, nu suntem fara Isus. "Nu va voi lasa orfani, Ma voi intoarce la voi" (Ioan 14,18). Sa adunam in inima noastra toate fagaduintele scrise. Sa le repetam in timpul zilei, sa meditam la ele noaptea si sa fim fericiti. - Lt 7, 1892. (2SM 244)

Fericirea nu este determinata de vointa eului. - Domnul Isus doreste sa fim fericiti, dar nu putem fi fericiti traind dupa propria noastra vointa si urmand impulsurile propriilor noastre inimi. Opiniile si particularitatile noastre sunt intru totul omenesti si nu trebuie tratate in mod usuratic sau cu ingaduinta. Eul trebuie crucificat, nu doar acum, ci zilnic; iar trupul, mintea si sufletul trebuie subordonate vointei lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu si desavarsirea caracterului crestin trebuie sa fie tinta vietii noastre. Urmasii lui Hristos trebuie sa imite starea de spirit a lui Isus. Asemenea lui Hristos este cuvantul de ordine; nu asemenea tatalui sau asemenea mamei, ci asemenea lui Isus Hristos - ascuns in Hristos, imbracat in neprihanirea lui Hristos, umplut de Spiritul lui Hristos. - Lt 25, 1882. (HC 29)

Fericirea egoista este dezechilibrata. - Fericirea cautata din motive egoiste, departe de locul datoriei, este o fericire excentrica, sporadica si efemera. Dupa ce dispare aceasta stare de fericire, sufletul se umple de singuratate si de tristete; dar, in slujba lui Dumnezeu, se afla bucurie si satisfactie. Crestinul nu este lasat sa mearga pe cai nesigure; el nu este lasat in voia regretelor si a dezamagirilor zadarnice. Chiar daca nu beneficiem de placerile acestei vieti, putem fi totusi fericiti, privind spre viata de dincolo. - SC 124, 125 (1892)

O inima impacata cu Dumnezeu. - Cauza ruinei multor casatorii este pasiunea de a epata si de a face parada. Multi barbati si femei isi propun sa castige bunuri materiale numai pentru a reusi sa creeze impresia ca sunt mai bogati decat vecinii lor. Cu toate acestea, chiar daca au succes in lupta lor disperata, ei nu sunt cu adevarat fericiti. Adevarata fericire izvoraste dintr-o inima impacata cu Dumnezeu. - MS 99, 1902. (7BC 941, 942)

Iubirea aduce fericire. - Din punct de vedere omenesc, banii inseamna putere; dar din punct de vedere crestin, puterea consta in iubire. Principiul iubirii presupune putere intelectuala si spirituala. Adevarata iubire are o eficienta deosebita in facerea binelui si nici nu poate face altceva decat binele. Ea impiedica aparitia neintelegerilor si frustrarilor si aduce adevarata fericire. Adesea, bogatia poate distruge si poate corupe; forta poate rani, dar calitatile adevaratei iubiri sunt adevarul si bunatatea. - 4T 138 (1876)

Regula de aur faureste fericirea. - "Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel" (Matei 7,12). Mantuitorul i-a invatat pe oameni acest principiu pentru a-i face fericiti, nu pentru a contribui la nefericirea lor; deoarece nu exista alta cale prin care sa poata veni fericirea. Dumnezeu doreste ca barbatii si femeile sa atinga un nivel de vietuire mai inalt. El le daruieste binecuvantarile vietii nu numai pentru a-i face capabili sa adune averi, ci pentru a dezvolta insusirile lor mai inalte, prin indeplinirea lucrarii pe care le-a incredintat-o pentru lume - lucrarea de a cauta sa cunoasca si sa implineasca nevoile semenilor lor. Eforturile omului nu trebuie indreptate spre realizarea intereselor lui egoiste, ci spre binele tuturor celor care se afla in preajma, binecuvantandu-i prin influenta si prin faptele lui binevoitoare. Acesta este planul lui Dumnezeu, pe care l-a exemplificat pentru oameni in viata Domnului Hristos. - MS 132, 1902. (ML 165)

Fericirea traita intr-o activitate folositoare. - Nu conteaza cat de umila este pozitia noastra sau cat de limitate sunt capacitatile noastre, noi avem de indeplinit o lucrare pentru Maestrul. Capacitatile noastre se dezvolta si se maturizeaza prin exercitiu. Daca adevarul lui Dumnezeu arde in suflet, nu putem fi inutili. Fericirea pe care o vom experimenta, angajandu-ne intr-o activitate folositoare, va rasplati fiecare efort, chiar in viata aceasta. Cine nu a trait niciodata fericirea rezultata din efortul altruist in slujba Domnului Hristos nu poate intelege despre ce este vorba. Bucuria aceasta este cu adevarat atat de curata si de profunda, incat nu poate fi exprimata in cuvinte. - Lt 9, 1873. (HC 186)

Fericirea noastra este fericirea altora. - Domnul Hristos face din biserica Sa un templu frumos al lui Dumnezeu. "Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu", spune El, "sunt si Eu in mijlocul lor" (Matei 18,20). Biserica Sa este locul unei vieti sfinte, plin de diferite daruri si inzestrat cu Duhul Sfant. Fiecarui membru al bisericii de pe pamant i se incredinteaza indatoriri corespunzatoare si fiecare trebuie sa-si descopere propria fericire, in fericirea celor pe care ii binecuvanteaza si ii ajuta. - ST, 1 martie 1910. (HC 164)

Beneficii pentru intregul organism. - Daca mintea este fericita si libera, datorita constientei infaptuirii binelui si a satisfactiei de a-i fi facut pe altii fericiti, starea de multumire si buna-dispozitie se va raspandi in intregul organism, determinand o mai buna circulatie a sangelui si un tonus general benefic. Binecuvantarea lui Dumnezeu constituie o putere vindecatoare, iar cei ce exceleaza in facerea binelui vor primi o binecuvantare minunata atat din punct de vedere sufletesc, cat si in circumstantele vietii. - CTBH 3, 1890. (ML 150)

Cei ce merg pe calea intelepciunii si a sfintirii nu vor fi tulburati de regrete zadarnice pentru orele gresit folosite si nici nu vor fi coplesiti de descurajare si teama, asa cum sunt unii, atunci cand nu sunt ocupati in amuzamente usuratice si nefolositoare. - HR, martie 1872. (ML 150)

Fericirea aflata la indemana. - Lumea este plina de fiinte nemultumite, care trec cu vederea fericirea si binecuvantarile care sunt la indemana lor si cauta fara incetare o fericire si o satisfactie pe care nu le vor trai niciodata. Ei se afla intr-o permanenta asteptare, gandindu-se la un bine cu mult mai mare decat cel de care beneficiaza, si sunt intotdeauna dezamagiti. Acesti oameni cultiva necredinta si lipsa de recunostinta, pana acolo incat trec cu vederea binecuvantarile aflate chiar in fata ochilor lor. Asemenea copiilor lui Israel care au primit mana din cer, ei nu intampina cu bucurie binecuvantarile obisnuite ale vietii de zi cu zi. - 2T 640 (1871)

Efectul amuzamentelor asupra mintii. - Amuzamentele excita mintea, dar va urma in mod sigur depresia. In schimb, munca folositoare si exercitiul fizic vor avea o influenta cu mult mai benefica asupra mintii, vor fortifica muschii, vor imbunatati circulatia si se vor dovedi un mijloc foarte eficient pentru redobandirea sanatatii. - HR, martie 1872. (ML 150)

Cautarea fericirii pe o cale gresita (sfat adresat unui tanar). - Cu un an in urma, noi am muncit pentru tine. Mi-au fost descoperite pericolele care te pandeau si am fost dornici sa te salvam; dar vedem ca nu ai avut puterea sa duci pana la capat hotararile luate. In luna iunie, in timp ce ma aflam la Battle Creek, din nou mi-a fost descoperit ca tu nu faci nici un progres si ca aceasta nu se datoreaza faptului ca nu ai beneficiat de o buna indrumare. Tu nu gasesti placere in religie. Te-ai indepartat de Dumnezeu si de neprihanire. Ai cautat si continui sa cauti fericirea pe o cale gresita, in placeri interzise; si nu ai curajul moral sa-ti marturisesti pacatele si sa renunti la ele, ca sa gasesti iertare si har. - 2T 291 (1869)

O constiinta curata si aprobarea lui Dumnezeu in locul pasiunilor firesti si poftelor inimii. - Care este binele de care ar dori sa ne lipseasca Dumnezeu? El ar dori sa ne lipseasca de dorinta de a ne lasa in voia pasiunilor firesti si de poftele inimii. Nimeni nu se poate infuria si in acelasi timp sa traiasca pe placul lui Dumnezeu, pastran- du-si constiinta curata si aprobarea divina. Dar suntem noi dispusi sa renuntam la tendinta de a ne infuria? Oare satisfacerea pasiunilor noastre corupte ne va face mai fericiti? In aparenta, nu exista restrictii cu privire la tendinta de a ne infuria.

Dar furia si cultivarea unui temperament pervertit nu vor mari cu nimic satisfactia noastra. Faptul de a da curs imboldurilor inimii firesti nu contribuie la fericirea noastra. Vom deveni noi mai buni daca toleram aceste imbolduri? Nu. Ele vor aduce intunericul in caminele noastre si vor inmormanta fericirea noastra. Satisfacerea neinfranata a poftelor noastre firesti nu va face decat sa ne prejudicieze sanatatea si sa ne distruga organismul. De aceea, Dumnezeu doreste sa punem frau poftei, sa ne stapanim pasiunile si sa ne pastram sub control intreaga noastra fiinta. Iar El a fagaduit ca, daca ne vom angaja in aceasta lucrare, ne va da putere sa o indeplinim. - 2T 590, 591 (1871)

Sanatate si viata lunga. - Curajul, speranta, credinta, simpatia si iubirea aduc sanatate si lungesc viata. O minte multumita si un spirit voios constituie sanatate pentru trup si putere pentru suflet. "O inima vesela este un bun leac" (Proverbe 17,22). - MH 241 (1905)

O persoana a carei minte este linistita si satisfacuta in Dumnezeu se afla pe calea ce duce la sanatate. - RH, 11 martie 1880. (ML 150)

Rezultatul ascultarii de legile organismului. - Sanatatea, viata si fericirea sunt rezultatul ascultarii de legile naturale care ne guverneaza trupurile. Daca vointa noastra se afla in acord cu vointa lui Dumnezeu, daca Ii facem pe plac Creatorului nostru, El va pastra organismul omenesc intr-o buna conditie si va reface puterile fizice, mintale si morale, pentru a putea lucra prin noi spre slava Lui. Puterea Lui restauratoare se manifesta in trupurile noastre fara incetare. Daca noi cooperam cu El in aceasta lucrare, sanatatea si fericirea, pacea si succesul vor fi niste rezultate sigure. - MS 151, 1901. (1BC 1118)

Vindecare pentru bolnavi. - Bolnavii trebuie sa se indeletniceasca cu ceva util si sa nu-si ocupe mintea cu jocuri, care ii injosesc in propriii lor ochi si ii fac sa creada ca viata lor este inutila. Puterea vointei trebuie mentinuta activa, deoarece o vointa activa si bine directionata este un calmant deosebit de eficient al nervilor. Bolnavii ar fi mai bucurosi daca ar fi angajati in activitati utile, iar recuperarea lor ar fi mult mai usor de realizat. - 1T 557 (1867)

Viata la tara si fericirea (sfat adresat unei mame). - Este adevarat ca la tara nu vei fi intru totul scutita de griji si de provocari; dar acolo ai putea evita multe rele si ai putea inchide usa in fata unui potop de ispite care ameninta sa invadeze mintea copiilor tai. Ei au nevoie de preocupare si varietate. Statul in casa le-a creat o stare de neliniste si neastampar si de aceea au ajuns sa se asocieze cu baietii de "gasca" de la oras si au primit o educatie de strada.

Viata la tara ar putea fi foarte benefica pentru ei; iar viata activa din natura le va dezvolta sanatatea mintala si fizica. Ei au nevoie de o gradina pe care sa o cultive, unde sa poata gasi atat un loc pentru amuzament, cat si pentru desfasurarea unei munci folositoare. Cultivarea florilor si plantelor tinde sa imbunatateasca gusturile si judecata, in timp ce familiarizarea cu creaturile frumoase si folositoare ale lui Dumnezeu exercita o influenta innobilatoare si inaltatoare asupra mintii, indrumand-o spre Creatorul si Domnul tuturor lucrurilor. - 4T 136 (1876)

Apararea "drepturilor noastre". - Este posibil ca aceia pe care ii iubim sa vorbeasca sau sa actioneze in mod neatent, ceea ce ar putea sa ne raneasca profund. Dar nu a fost intentia lor de a face aceasta, ci Satana exagereaza efectul cuvintelor si faptelor lor in mintea noastra si astfel lanseaza proiectilele aflate in arsenalul sau, pentru a ne strapunge inima. Daca ne ambitionam contra celor despre care credem ca ne-au jignit, nu facem decat sa incurajam ispitele lui Satana.

In loc sa-I cerem lui Dumnezeu putere de a rezista in fata lui Satana, noi acceptam ca fericirea noastra sa fie alungata, prin incercarea de a lupta pentru ceea ce numim "drepturile noastre". Astfel, ii oferim lui Satana un avantaj dublu. Actionam manati de simtamintele noastre de ofensa, iar Satana ne foloseste ca agenti ai sai, pentru a-i lovi si descuraja pe cei care nu au avut nici o intentie sa ne jigneasca.

Uneori, o sotie ar putea sa considere ca pretentiile sotului nu sunt rezonabile. Dar, daca ar ramane calma si ar evalua situatia inca o data, cu bunavointa si in lumina cea mai favorabila cu putinta, ar putea ajunge la concluzia ca, renuntand la propriile ei preferinte si acceptand parerile sotului, chiar daca sunt in conflict cu simtamintele ei, i-ar salva pe amandoi de nefericire si le-ar oferi o mare victorie impotriva ispitelor lui Satana. - 1T 308, 309 (1862)

Dumnezeu indeparteaza piedicile din calea fericirii. - Dumnezeu doreste fericirea noastra reala. Daca exista ceva in calea acesteia, El Se ingrijeste sa fie dat la o parte. Domnul va deturna planurile noastre si va dezamagi asteptarile noastre, trecandu-ne prin esecuri si incercari, pentru a ne descoperi noua insine cine suntem. Cauza tuturor dezamagirilor noastre este pacatul. Daca dorim fericirea si adevarata pace a mintii, pacatul trebuie indepartat. - Lt 29, 1879. (HC 81)

Unii nu vor fi fericiti in cer. - Oare ar putea fi stramutati dintr-o data in cer cei ale caror vieti au fost traite in razvratire impotriva lui Dumnezeu? Ar putea fi ei martorii starii sfinte de desavarsire care exista dintotdeauna acolo unde toate sufletele sunt pline de iubire, toate fetele stralucesc de fericire, cuprinse de muzica melodiilor inaltate spre slava lui Dumnezeu si a Mielului, si unde lumina care vine de la fata Celui ce sta pe tron se revarsa in valuri neintrerupte asupra celor rascumparati? Ar putea cei ale caror inimi sunt pline de ura fata de Dumnezeu, fata de adevar si sfintire sa se asocieze cu ostile ceresti si sa li se alature in cantecele de lauda? Ar putea ei sa suporte slava lui Dumnezeu si a Mielului? Nu, nicidecum. Acestora le-au fost acordati ani de proba, pentru ca ei sa-si poata forma caracterele pentru cer, dar nu au invatat niciodata sa iubeasca puritatea. Ei nu au invatat niciodata limba cerului, iar acum este mult prea tarziu.

O viata de razvratire impotriva lui Dumnezeu i-a facut nepotriviti pentru cer. Puritatea, sfintenia si pacea cerului ar fi o tortura pentru ei; slava lui Dumnezeu ar fi un foc mistuitor. Ei ar dori cu disperare sa fuga din acel loc sfant. Nelegiuitii ar intampina cu bucurie distrugerea, ca sa fie ascunsi de fata Celui care a murit pentru a-i rascumpara. Destinul celor nelegiuiti este determinat chiar de propria lor alegere. Excluderea lor din cer este expresia propriei lor alegeri si este corecta si plina de har din partea lui Dumnezeu. - GC 542, 543 (1888)

Vietile voastre pot fi fericite. - Sa ne incredem cu totii in Dumnezeu. Croiti-va calea prin intunericul pe care Satana il arunca de-a lungul drumului vostru si prindeti-va de bratul Atotputernicului Isus. Incredintati cazul vostru in liniste in mainile Sale. Rugaciunea voastra sa fie: "Doamne, Iti prezint cererea mea. Imi pun increderea in Tine si Iti cer binecuvantarea pe care Tu o consideri folositoare pentru prezentul si viitorul meu si pentru binele meu vesnic". Cand va ridicati de pe genunchi, credeti! Iar daca vrajmasul vine la voi cu intunericul lui, cantati si rostiti credinta si veti descoperi ca ati cantat si ati vorbit pentru voi, in lumina.

"Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!" (Filipeni 4,4). Cei care procedeaza asa traiesc o viata fericita. Nici de pe buzele lor, nici dinauntrul sufletului lor, nu va iesi vreun cuvant de nemultumire, deoarece ei nu se considera cu nimic mai buni decat altii. Ascundeti-va in Isus Hristos; atunci, adevarul pe care l-a avut Dumnezeu de-a lungul tuturor timpurilor va va pregati pentru viata viitoare, nemuritoare. Daca aveti incredere in Cel Atotputernic, experienta voastra nu va fi superficiala, ci va fi o experienta personala veritabila. - MS 91, 1901

Fericirea crescanda spre eternitate. - Cand intram prin Isus in odihna, cerul incepe aici. Noi raspundem invitatiei Sale: "Veniti si invatati de la Mine"; venind la El, incepem viata vesnica. Cerul este o neincetata apropiere de Dumnezeu prin Hristos. Cu cat stam mai mult in cerul fericirii, cu atat mai multa slava ni se dezvaluie; si cu cat Il cunoastem mai bine pe Dumnezeu, cu atat mai intensa va fi fericirea noastra. Daca umblam cu Isus in viata aceasta, putem fi umpluti de iubirea Lui si multumiti cu prezenta Lui.

Noi putem primi aici atat cat este capabila sa cuprinda natura umana. Dar ce este aceasta, in comparatie cu ceea ce va urma atunci? "Pentru aceasta stau ei inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, si-I slujesc zi si noapte in Templul Lui. Cel ce sade pe scaunul de domnie Isi va intinde peste ei cortul Lui. Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va dogori nici soarele, nici vreo alta arsita. Caci Mielul, care sta in mijlocul scaunului de domnie, va fi Pastorul lor, ii va duce la izvoarele apelor vietii, si Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor" (Apocalipsa 7,15-17). - DA 331, 332 (1889)