Fundamentele pedagogiei - test grila

Fundamentele pedagogiei - test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Pedagogia, ca stiinta a educatiei, s-a constituit ca sistem:

1. teoretic

2. aplicativ

3. descriptiv

4. teoretico- aplicativ

5. teoretico- descriptiv

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

2. Stiintele educatiei care formeaza domeniul teoretic fundamental sunt:

1. pedagogia generala

2. didactica

3. pedagogia comparata

4. pedagogie sociala

5. pedagogia prospectiva

6. istoria pedagogiei

a. 1+2+5

b. 1+3+4+5+6

c. 1+2+3+5+6

d. 1+4+5+6

3. Stiintele educatiei care formeaza domeniul specializat sunt:

1. pedagogia experimentala

2. pedagogia varstelor

3. pedagogia speciala

4. pedagogia sociala

5. pedagogia prospectiva

6. pedagogia aplicata

a. 1+3+4

b.

c. 1+3+4+5

d. 1+2

4. Stiintele educatiei care formeaza domeniul interdisciplinar sunt:

1. filosofia educatiei

2. sociologia educatiei

3. pedagogia culturii

4. pedagogia varstelor

5. psihologia pedagogica

6. axiologia pedagogica

7. pedagogia informationala

a.

b. 1+2+3+5

c. 2+3+5+6

d. 3+4+5+6

5. Stiintele educatiei care formeaza domeniul aplicativ sunt:

1. pedagogia conducerii

2. pedagogia orientarii scolare si profesionale

3. pedagogia mijloacelor de comunicare

4. pedagogia culturii

5. pedagogia creativitatii

6. pedagogia autoritatii

a. 1+2+3

b. 1+3+5+6

c. 2+3+5

d.

6. Pedagogia populara avea un caracter:

1. empiric

2. naiv

3. filosofic

4. nesistematizat

5. nestructurat

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c.

d. 1+2+3+4

7. Dintre reprezentantii pedagogiei filosofice nu face parte:

1. Socrate

2. Erasmus din Rotterdam

3. Francis Bacon

4. A. Binet

5. Rene Descartes

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

8. Dintre reprezentantii pedagogiei experimentale face parte:

1. J.J. Rousseau

2. Fr. Bacon

3. E. Durkheim

4. Al. Binet

5. J.A. Comenius

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

9. Dintre reprezentantii pedagogiei sociale face parte:

1. Al. Binet

2. Fr. Bacon

3. E. Durkheim

4. J.J. Rousseau

5. J.A. Comenius

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

10. Perspectiva antropocentrica asupra educatiei considera ca educatia trebuie sa dezvolte la

individ:

1. cunostintele generale despre lume;

2. cunostintele profesionale;

3. calitati generale;

4. calitati morale;

5. capacitati de exercitare a unor roluri sociale.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

11. Perspectiva sociocentrica asupra educatiei consideraca educatia trebuie sa dezvolte la individ:

1. cunostintele generale despre lume;

2. cunosintele profesionale;

3. calitati generale;

4. calitati morale;

5. capacitati de exercitare a unor roluri sociale.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

12. Principalele acceptiuni ale conceptului de educatie evidentiate in literatura de specialitate au in

vedere:

1. educatia ca sistem;

educatia ca proces;

3. educatia ca efect;

4. educatia ca ansamblu de actiuni;

5. educatia ca suport.

a. 2+3+4

b. 1+2

c. 2+3

d. 1+2+3

e. 2+3+4

13. Dimensiunea praxiologica a educatiei evidentiaza calitatea ei de a fi un proces organizat prin

care se urmareste:

1. socializarea individului;

2. specializarea individului;

3. individualizarea individului;

4.eterogenizarea individului.

a. 1+3

b. 1+2

c. 3+4

d. 2+3

14. Statutul stiintific al pedagogiei este conferit de faptul ca ea:

1. dispune de un obiect propriu de studiu;

dispune de metode specifice de investigare;

3. dispune de sarcini precise;

4. dispune de un sistem conceptual specific

5. are o finalitate precisa;

6. are un sistem de principii care o fundamenteaza.

a. 1+3+4

b. 2+3+5

c.

d. 1+2+3

15.Obiectul de studiu al pedagogiei il constituie:

1. formarea individului

2. specializarea individului;

3. educatia individului;

4. profesionalizarea individului;

5. informarea individului.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

16. Prin prisma cerintei finalitatii, pedagogia are o valoare:

1. gneoseologica;

2. axiologica;

3. culturologica

4. praxiologica;

5. psihologica

a. 1+2

b.

c. 2+3

d. 2+3+4

17. Dimensiunile specifice ale pdagogiei rezulta din faptul ca ea este, in acelasi timp:

1. o totalitate de cunostinte stiintifice, verificate in practica si organizate

sistematic, despre

fenomenul educatiei;

2. o totalitate a legilor, principiilor, metodelor, mijloacelor, procedurilor si

tehnicilor de lucru pentru realizarea educatei;

3. o totalitate de solutii eficiente de optimizare a problemelor sociale;

4. o teorie a actiunilor prin care se formeaza ideile, convingerile, deprinderile,

modurile de a simti, trai si munci a indivizilor.

a. 1+2+4

b. 2+4+5

c. 3+4+5

d. 1+3+5

18. Psihologia pedagogica, ca disciplina de granita, mai este numita:

1. psihologia varstelor;

2. psihologia educatiei;

3. psihologia diferentiala;

4. psihologia experimentala;

5. psihologia invatarii

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

19. Psihologia invatarii este o ramura specializata a:

1. psihologiei varstelor;

2. psihologiei pedagogice;

3. psihologiei experimentale;

4. psihologiei diferentiale

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

20. Relationarea dintre pedagogie si etica a condus spre constituirea unei discipline specializate, si

anume, a:

1. praxiologiei didactice;

2. axiologiei didactice;

3. deontologiei didactice;

4. moralei didactice

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

21. Disciplina pedagogica specializata in studiul efectelor nedorite in planul personalitatii elevilor

cauzate de erorile neintentionate din activitatea didactica a profesorilor este:

1. deontologia profesionala;

2. deontologia didactica;

3. didactogenia;

4. erotetica.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

22. Relationarea pedagogiei cu logica a condus la constituirea logicii intrebarilor denumita si:

1. logica modala;

2. logica deontica;

3. erotetica;

4. semiotica.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

23. Disciplina care studiaza fenomenul pedagogic din perspectiva conditiilor sociale care determina

dezvoltarea activitatii educative este:

1. deontologia didactica;

2. psihologia invatarii;

3. pedagogia sociologica;

4. axiologia pedagogica;

5. pedagogia culturii

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

24.Pedagogia sociologica, ca disciplina de granita, mai este numita si:

1. pedagogia culturii;

2. axiologia pedagogica;

3. pedagogia grupului scolar;

4. sociologia educatiei.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

25. Aplicarea ciberneticii in cunoasterea si organizarea invatarii a dus la constituirea:

1. psihologiei experimentale;

2. psihologiei invatarii;

3. instruirii programate;

4. ergonomiei invatamantului

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

26. Disciplina pedagogica specializata in studiul legitatilor si modalitatilor de organizare a

activitatilor in invatamant prin adoptarea conditiilor de munca la elev este:

1. axiologia pedagogiei;

2. sociologia educatiei;

3. pedagogia experimentala;

4. ergonomia invatamantului;

5. pedagogia aplicata.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

27. Perspectivele abordarii educatiei vizeaza:

1. subiectul educatiei

2. idealul educational

3. situatiile educationale

4. fenomenele educationale

5. procesul educational

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 2+3+4

d.

28. Educatia este un demers specific uman intrucat presupune existenta:

1. informatiei

2. aptitudinilor

3. constiintei

4. previziunii

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

29. Raportarea educatiei la dimensiunile existentei umane a pus in evidenta urmatoarele functii ale

acesteia:

1. functia cognitiva

2. functia culturala

3. functia economica

4. functia axiologica

5. functia praxiologica

a.

b. 2+3+4

c. 1+2+3

d. 1+3+5

30. Perspectivele abordarii educatiei vizeaza:

1. subiectul educatiei

2. idealul educational

3. situatiile educationale

4. fenomenele educationale

5. procesul educational

a. 1+2+3+5

b. 1+3+5

c. 1+4+5

d. 1+2

e. 2+3+5

31. Raportarea educatiei la dimensiunile existentei sociale a pus in evidenta urmatoarele functii ale

acesteia:

1. functia politica

2. functia axiologica

3. functia economica

4. functia cognitiva

5. functia culturala

a. 1+2+3

b. 1+4+5

c. 2+3+4

d.

32. Perspectiva holistica asupra educatiei surprinde acest fenomen social ca:

1. experienta globala

2. experienta specializata

3. experienta valorificata

4. experienta institutionalizata

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

33. Perspectiva holistica asupra educatiei analizeaza calitatea acesteia din perspectiva urmatoarelor

dimensiuni specifice:

1. domeniul vizat

2. suportul material

3. nivelul de impact

4. oportunitatile de acces

a. 1+2+4

b. 2+3+5

c. 1+3

d. 3+5

34. Nivelurile de impact ale educatiei avute in vedere in cadrul perspectivei holistice sunt:

1. individual

2. grupal

3. institutional

4. comunitar

5. national

6. international/ global

a. 1+2+3

b.

c. 2+3+5

d. 3+4+6

35. Functiilor socio-umane ale educatiei surprinse la nivel comunitar sunt:

1. integrarea sociala a membrilor comunitatii

2. facilitarea cooperarii la nivel global

3. facilitarea mobilitatii sociale

4. consolidarea conceptului de realitate sociala

a. 1+2+3

b. 3+4

c. 2+3

d.

36. Functiile educatiei din perspectiva holistica sunt:

1. functiile socio-umane

2. functiile tehnico economice

3. functiile administrative

4. functiile politice

5. functiile culturale

6. functiile educationale

a.

b. 1+3+6

c. 1+4+5

d. 2+3+4+5

37.Functiile culturale ale educatiei la nivel individual vizeaza:

1. dezvoltarea laturii creative

2. dezvoltarea laturii estetice

3. dezvoltarea laturii cognitive

4. dezvoltarea laturii afective

5. contactul cu valorile culturale

a. 1+3+4+5

b. 1+2+5

c.

d. 1+6

38. Temenul de " diacronia educatiei" desemneaza:

1. ceea ce ramane neschimbat in educatie

2. ceea ce se perpetueaza in educatie

3. ceea ce se restructureaza in educatie

4. ceea ce se modifica in educatie

a.

b. 1+2+3

c. 2+3+4

d. 1+2

39. Ideea educatiei ca " resort autoregulator" exprima faptul ca:

1. educatia il creeaza pe om

2. educatia se regleaza pe sine

3. educatia se autoregleaza

4. educatia il ajuta pe om sa se creeze

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

40.In centrul marilor orientari privind educatia europeana se prefigureaza o viziune multiculturala

care sa se fundamenteze pe ideea:

1. educatie pentru evaluare

2. educatie pentru dezvoltare si pace

3. educatie pentru stiinta si progres

4. educatie pentru intelegere internationala

a. 1+2

b. pt ca nu exista variant 2-4

c. 3+4

d. 1+2+3

41. Noile provocari lansate educatiei de globalizarea acestui proces sunt:

1. provocarea incluziunii sociale

2. provocarea diviziunii sociale

3. provocarea cunoasterii

4. provocarea descentralizarii

5. provocarea centralizarii

6. provocarea resurselor

a. 1+3+5

b. 1+2+3

c. 1+5+6

d. 5 in loc de 5 trebuie 6

42. Principalele     misiuni care fundamenteaza politicile educationale ale statelor membre ale Uniunii

Europene sunt:

1. construirea unei Europe a cunoasterii

2. dezvoltarea unui spatiu cultural european

3. dezvoltarea invatarii globale

4. sprijinirea mobilitatii educationale si profesionale

a.

b. 2+3

c. 3+4

d. 1+2+3

43. Reformele educationale in tarile membre ale U.E. trebuie sa urmareasca realizarea:

1. societatii educationale

2. economiei conduse de cunoastere

3. tehnologiei bazate pe informatie

4. culturii localizate

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 1+3

d. 2+4

44. Multiplicarea perspectivelor educationale conform noului model propus de Yin Cheng vizeaza:

1. globalizarea

2. intelectualizarea

3. localizarea

4. individualizarea

5. socializarea

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3+4

d. 2+3+4

45. Noul model educational propus de Yin Cheng se numeste:

1. paradigma globalizarii prin educatie

2. paradigma individualizarii prin educatie

3. paradigma triplizarii in educatie

4. paradigma localizarii prin educatie

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

46. Conform noului model educational, prin individualizarea educatiei se urmareste :

1. stimularea motivatiei si creativitatii elevilor

2. predarea si invatarea prin intermediul programelor educationale individualizate

3. colaborarea dintre scoala si familie

4. incurajarea elevilor pentru auto-invatare

a. 1+2+4

b. 2+3

c. 2+4

d. 1+3+4

47. Conform noului model educational, prin localizarea educatiei se urmareste:

1. implicarea mai profunda a parintilor in educatie

2. aportul mai consistent al comunitatii la educatie

3. incurajarea elevilor pentru auto-perfectionare

4. implementarea unui curriculum legat de comunitate

5. colaborarea dintre scoala si familie

a. 1+3+5

b. 2+3+5

c. 2+4+5

d. 1+2+4+5

48. Conform noului model educational, prin globalizarea educatiei se urmareste:

1. dezvoltarea programelor educationale internationale

2. invatarea prin internet

3.predarea si invatarea prin intermediul programelor educationale individualizate

4. parteneriate internationale cu predare individualizata

5. interactiuni prin intermediul video-conferintei intre tari, comunitati, institutii

a. 2+5

b. 1+2+3

c. 1+2+4+5

d. 2+3+4

49. Noul model educational centrat pe elev se concentreaza pe :

1. ce invata si ce creeaza elevul

2. cum invata si ce creeaza elevul

3. cum invata si cum creeaza elevul

4. ce invata si cum creeaza elevul

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

50. Conform paradigmei triplizarii educatiei, educatia individualizata se caracterizeaza prin:

1. elevul este in centrul atentiei

2. programele educationale sunt individualizate

3. procesele de invatare sunt reproductive

4. centrarea pe cum se invata ( pe proces)

5. recompense si satisfactii personale

a. 2+3+5

b.

c. 1+2+3

d. 1+3+5

51.Conform paradigmei triplizarii educatiei, educatia localizata si globalizata se caracterizeaza

prin:

1. multiple surse locale si globale de cunoastere

2. invatare in retea

3. invatare pentru sine

4. invatare in domenii variate

5. invatare permanenta si oriunde

a.

b. 1+3+5

c. 3+4+5

d. 1+4+5

52. Conform paradigmei educationale traditionale, educatia centrata pe informatie presupune:

1. procesul de invatare este centrat pe profesor

2. programe educationale personalizate

3. cunoasterea este asimilata de la profesor

4. centrare pe cum se obtine un rezultat

5. recompense externe

a. 1+3+5

b. 1+2+3

c. 2+3+4

d.

53. Conform paradigmei educationale traditionale, invatarea limitata in scoala presupune:

1. profesorul ca sursa de cunoastere

2. perioade fixe si in cadrul scolii

3. invatare in retea

4. oportunitati educationale limitate

5. invatarea limitata la disciplinele scolare

a. 1+2+3

b.

c. 1+2+5

d. 2+3+4

54.In perspectiva traditionala a educatiei, toate activitatile de invatare sunt legate de scoala si

bazate pe:

1. profesor

2. programe standard

3. localizare

4. abordare disciplinara

5. ritm comun de invatare

a. 1+3+5

b. 2+3+5

c.

d. 1+4+5

55. Paradigma triplizarii educatiei sustine faptul ca prin localizare si globalizare elevii:

1. pot invata din mai multe surse

2. pot invata in interiorul scolii

3. pot invata cu un numar nelimitat de profesori

4. pot invata in cadrul grupurilor si retelelor de invatare

5. oportunitatile de invatare sunt nelimitate

a.

b. 1+3+5

c. 2+3+4

d. 1+2+4+5

56.Raportul UNESCO pentru secolul XXI a avansat urmatoarele directii de dezvoltare a educatiei:

1. a invata sa cunosti

2. a invata ca traiesti impreuna cu ceilalti

3. a invata sa fii

4. a invata sa ai

5. a invata sa faci

a. 1+3+5

b. 2+3+5

c.

d. 2+4+3

57.Educatia permanenta este un principiu;

1. filosofic;

2. moral;

3. institutional;

4. organizatoric

5. structural.

a.

b. 1+2

c. 2+3+4

d. 4+5

58. Conditiile care au impus principiul educatiei permanente in practica educationala sunt:

1. actuala explozie informationala;

2. schimbarile din viata economica si sociala;

3. elementele de stabilitate la nivel social;

4. schimbarile din structura demografica;

5. schimbarile din statutul economico- social al indivizilor

a. 1+2+3

b. 2+4+5

c. 1+4+5

d.

59. Paradigma educatiei permanente are la baza proiectul social numit:

1. institutia educativa;

2. societatea educativa

3. comunitatea educativa;

4. personalitatea educativa;

5. oportunitatea educativa

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

60. Societatea educativa se defineste prin:

1. invatare;

2. responsabilitate fata de propria autoformare;

3. evaluare centrata mai mult pe constatarea nereusitelor decat pe confirmarea

progreselor;

4. participare civica si munca in echipa;

5. parteneriat social.

a. 1+2+3

b. 2+4+5

c. 1+3+5

d.

61. Principiile definitorii ale educatiei permanente sunt:

1. educatia nu se termina odata cu finalizarea stidiilor;

2. educatia inseamna exclusiv educatia adultilor;

3. educatia include modalitatea formala si informala;

4. educatia permanenta se opune caracterului elitist al educatiei;

5. scopul final al educatiei permanente este cresterea calitatii vietii

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 1+3+5

d. 1+3+4+5

62. Principalele functii ale educatiei permanente sunt:

1. integrarea

2. socializarea;

3. invatarea

4. adaptarea;

5 . asimilarea

a. 1+3+5

b. 1+2

c. 1+4

d. 1+2+3

63. Principalele componente ale educatiei permanente sunt:

1. educatia initiala

2. educatia secundara;

3. educatia adultilor;

4. educatia difuza;

5. educatia informala

a.

b. 2+3

c. 1+3+4

d. 2+3

64. Educatia adultilor urmareste:

1. completarea educatiei initiale insuficiente;

2. completarea cunostintelor generale;

3. completarea cunostintelor primare;

4. formarea profesionala continua;

5. completarea cunostintelor secundare.

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 2+3+5

d.

65. In sens temporal, educatia permanenta cuprinde:

1. formarea profesionala continua;

2. educatia recurenta;

3. educatia extinsa;

4. educatia compensatorie;

5. alfabetizarea;

6. educatia pentru timpul liber

a. 1+2+4+5+6

b. 1+3+5

c. 2+4+5

d. 1+3+5+6

66. Principalele metode si procedee de autoeducatie sunt:

A. autocontrolul;

B. autoexersarea;

C. autoobservatia;

D. lectura;

F. autosugestia

a. 1+2+3

b.

c. 3+5+6

d. 1+2+3

67. Educatia formala se desfasoara:

1. in cadrul unor institutii care indeplinesc si sarcini educationale;

2. in cadrul unor institutii specializate;

3. in cadrul unor asociatii, cluburi, etc;

4. prin intermediul mijloacelor mass-media;

5. prin mijlocirea comunitatii, armatei, bisericii, etc.;

a. 1

b. 2

c. 3

d.

68. Educatia formala are urmatoarele trasaturi:

1. este o educatie intentionata;

2. este o educatie organizata;

3. este o educatie sistematica;

4. este o educatie optionala;

5. este o educatie evaluata

a. 2+3+4

b.

c. 2+4+5

d. 1+3+4

69. Principalele trasaturi ale educatiei formale sunt:

1. este institutionalizata;

2. este riguros proiectata;

3. este organizata;

4. are caracter facultativ;

5. este generalizata

a.

b. 2+3

c. 1+3+5

d. 2+3+5

70. Criticile aduse educatiei formale vizeaza:

1. inertia sistemului de invatamant:

2. accentul pus pe aspectul formativ si mai putin pe cel informativ;

3. accentul pus pe aspectele teoretice si mai putin pe cele practice;

4. lipsa de initiativa, de participare;

5. relatii slabe cu alti factori educationali.

a.

b. 1+3+5

c. 2+3+5

d. 2+3+4

71. Educatia non formala este educatia de tip:

1. institutional;

2. noninstitutional;

3. scolar;

4. noscolar

a. 1+3+5

b. 2+4+5

c. 1+2+3

d.

72. Educatia nonformala se caracterizeaza prin:

1. caracter optional;

2. diferentierea continuturilor in functie de interesele si capacitatile participantilor;

3. diferentierea modalitatilor de lucru dupa interesele si capacitatile participantilor;

4. caracter spontan;

5. valorifica intreaga experienta de invatare a participantilor;

a. 1+2+3+5

b. 1+3+4

c. 2+3+4

d. 2+3+5

73. Actiunile educative incluse in cadrul educatiei nonformale sunt denumite si :

1. actiuni scolare;

2. actiuni parascolare;

3. actiuni nonolare;

4. actiuni periscolare

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

74. Educatia informala este o educatie de tip:

A. organizat;

B. sistematic;

C. spontan;

D. nesistematic

a. 1+2

b. 3+4

c. 2+3

d. 4+3

75. Caracteristicile educatiei informale sunt:

1. caracterul spontan

2. caracterul atractiv;

3. absenta restrictiilor si standardelor;

4. caracterul sistematic;

5. caracterul nesistematic

a. 1+3+5

b. 2+3+5

c. 1+4+5

d.

76. Efectele" perverse" ale anumitor tipuri de actiuni educationale apar atunci cand:

1. sunt in contradictie cu valorile promovate de educatia formala;

2. sunt in concordanta cu valorile promovate de educatia formala;

3. sunt in contradictie cu valorile promovate de educatia informala;

4. sunt in concordanta cu valorile promovate de educatia informala.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

77. Functiile traditonale ale educatiei institutionalizate sunt :

1. formarea conceptelor de baza

2. functia de socializare;

3. pregatirea pentru viata activa;

4. selecta scolara

5. invatarea prin experienta directa

a. 1+3+5

b.

c. 2+3+5

d. 2+3+4

78. Functiile actuale ale educatiei institutionalizate sunt:

1. formarea competentelor de baza si prin activitati educationale ulterioare;

2. invatarea directionata;

3. invatarea autodirectionata;

4. invatarea prin experienta indirecta;

5. invatarea prin intermediul practicii si al cercetarii.

a. 1+3+5

b. 2+3+5

c.

d. 2+3+4

79. Scoala viitorului va contribui la nivelul individual (al elevilor) la:

1. dobandirea cunostintelor si abilitatilor pentru a putea concura pe piata muncii;

2. dezvoltarea potentialului psihologic al elevilor;

3. dezvoltarea relatiilor sociale interumane;

4. dezvoltarea si perfectionarea metodologiei didactice;

5. transmiterea valorilor culturale dominante.

a. 1+3+5

b. 2+3+4

c. 1+2+5

d.

80. Scoala viitorului va contribui la nivelul comunitatii locale la:

1. sprijinirea nevoilor comunitatii prin profilul si calitatea ofertelor educative;

2. sprijinirea unor sarcini ale comunitatii privind socializarea tinerilor;

3. dezvoltarea capocitatii de invatare a elevilor;

4. sprijinirea dezvoltarii valorilor culturale locale;

5. facilitarea exercitarii unor drepturi si responsabilitati de cetatean.

a. 1+3+5

b.

c. 2+4+5

d. 1+4+5

81. Scoala viitorului va contribui la nivel international la:

1. formarea unor adulti competenti si deschisi schimbarilor intr-o comunitate

umana;

2. formarea tinerilor in spiritul armoniei internationale;

3. formarea tinerilor in spiritul tolerantei si cooperarii sociale;

4. dezvoltarea relatiilor sociale interumane;

5. participarea la cooperarea in domeniul educatiei

a. 1+3+4

b. 2+3+5

c.

d. 2+4+5

Modalitatile fundamentale de implicare a scolii in actiuni de parteneriat

sunt:

1. asistarea familiilor pentru dezvoltarea calitatii de parinte

2. comunicarea intre casa si scoala

3. participarea la luarea deciziilor

4. voluntariatul

5. invatarea acasa

6. luarea deciziilor

7. colaborarea cu comunitatea

a.

b. 2+3+5

c. 1+3+4+5

d. 2+3+5

Strategiile functionale de cooperare scoala-comunitate sunt:

1. sfatul ( schimbul de experienta si opinii )

2. participarea la luarea deciziilor

3. voluntariatul

4. responsabilitatea

a. 1+3+4

b. 3+4+5

c. 2+4+5

d. 1+2+4

Efectele pozitive asupra elevilor ,ale parteneriatului scoala- familie, vizeaza:

1. imbogatirea cunostintelor

2. cresterea calitatii temelor pentru acasa

3. motivatia crescuta a elevilor pentru invatare

4. imbunatatirea climatului scolar

5. alegerea potrivita a profesiunii

a. 2+3+4

b. 3+4+5

c. 1+3+5

d.

Efectele pozitive asupra parintilor, ale parteneriatului scoala - familie, vizeaza:

1. crearea unei relatii pozitive cu proprii copii

2 dezvoltarea constiintei propriei valori

3. dezvoltarea increderii in fortele lor

4. dezvoltarea unor servicii comunitare

5. cresterea sentimentului de control asupra modului lor de viata

a. 1+3+4

b.

c. 1+3+5

d. 1+3+4

Efectele pozitive asupra profesorilor , ale parteneriatului scoala-familie, vizeaza:

1. sporirea cunostintelor personalului didactic privind contextul

socio-cultural al familiei elevului

2. sporirea cunostintelor personalului didactic privind contextul

socio-cultural al comunitatii

3. crearea unor atitudini adecvate fata de scoala

4. imbunatatirea climatului din clasa de elevi

a.

b. 2+3+4

c. 2+4

d. 1+3+4

Continuturile generale ale educatiei sunt prezentate in literatura de specialitate

si ca :

1. laturi ale educatiei

2. directii ale educatiei

3. perspective asupra educatiei

4. dimensiuni ale educatiei

a. 1+4

b. 2+3

c. 2+4

d. 1+3

Continuturile generale ale educatiei au un caracter:

1. obiectiv

2. unitar

3. sintetic

4. dinamic

5. deschis

a. 1+3+5

b. 1+2+4+5

c. 2+3+4

d. 1+3+5

Definirea conceptului de continut general al educatiei trebuie sa vizeze:

1. natura specifica

2. valoarea pedagogica fundamentala

3. contextual social

4. obiectivul general urmarit

a. 1+3+5

b.

c. 2+4+5

d. 1+3+5

Obiectivul general al educatiei morale il constituie formarea:

A. conduitei morale

B. constiintei morale

C. convingerilor morale

D. judecatii morale

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

In literatura de specialitate, constiinta morala mai este denumita:

A. norma morala

B. principiu moral

C. profil moral

D. convingere morala

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

In literatura de specialitate, constiinta morala practica mai este denumita

1. conduita morala

2. comportament moral

3. pricepere morala

4. deprindere morala

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+3

d. 1+3

Conversatia morala,ca modalitate specifica a educatiei morale, se utilizeaza , cu

precadere, in:

1. invatamantul primar

2. invatamantul secundar inferior

3. invatamantul secundar superior

4. invatamantul liceal

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Dezbaterea morala, ca modalitate specifica a educatiei morale, se utilizeaza , cu

precadere, in

1. invatamantul primar

2. invatamantul secundar inferior

3. invatamantul secundar superior

4. invatamantul superior

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Formarea constiintei morale deriva din interactiunea componentelor sale , si anume:

1. componenta cognitiva

2. componenta afectiva

3. componenta volitiva

4. componenta caracteriala

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 2+4

d. 1+3+4

Obiectivele specifice educatiei intelectuale sunt:

1. asimilarea cunostintelor stiintifice

2. dezvoltarea capacitatilor cognitive

3. formarea sentimentelor cognitive

4. formarea si dezvoltarea motivatiei pentru activitatea intelectuala

a. 1+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+4

Principiile educatiei intelectuale sunt:

1. asigurarea interdependentei dintre cunostinte si capacitate

2. valorificarea prioritara a resurselor cognitive ale gandirii

3. valorificarea prioritara a trasaturilor pozitive ale personalitatii

4. respectarea particularitatilor individuale si de varsta ale elevilor

a. 1+2+3

b. 2+3

c. 2+3+4

d. 1+2+4

Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii

umane prin intermediul valorilor:

. moralei

2. tehnicii

3. stiintei

4. stiintei aplicate

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Valorile stiintei aplicate sunt:

1. utilitatea

2. responsabilitatea

3. productivitatea

4. eficienta

a. 2+3+4

b. 1+2+3

c. 1+3+4

d. 2+4

Categoria de frumos poate fi interpretata in sens pedagogic ca:

1. scop

2. norma

3. mijloc

4. rezultat final

a. 2+3

b. 1+2

c. 1+3

d. 3+4

Frumosul, ca scop, sta la baza:

1. educatiei pentru arta

2. educatiei ca arta

3. educatiei prin arta

4. educatiei despre arta

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Frumosul, ca mijloc, intemeiaza:

1. educatia pentru arta

2. educatia ca arta

3. educatia prin arta

4. educatia despre arta

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Din punct de vedere al formelor de realizare, educatia artistica se desfasoara ,

preponderent , sub forma:

1. activitatilor de divertisment

2. activitatilor teoretico-informative

3. activitatilor practic-aplicative

4. activitatilor recreative

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Noile educatii vizeaza:

1. noi metode de abordare a fenomenului educational

2. noi mijloace de realizare a educatiei

3. noi tipuri de continuturi educationale

4. noi mijloace de comunicare profesor-elev

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

Modalitatile practice prin care noile educatii pot fi implementate in programele

educationale sunt:

1. introducerea lor ca discipline distincte

2. crearea de module tematice specifice noilor educatii

3. receptivitatea si spiritul critic

4. introducerea de mesaje care tin de aceste noi continuturi in cadrul

disciplinei clasice

a. 1+2+4

b. 2+3

c. 1+2+3

d. 2+3+4

Educatia pentru pace si cooperare presupune:

1. respectul fata de sine si fata de altul

2. atasamentul fata de dreptate si pace

3. receptivitatea si spiritul critic

4. promovarea initiativelor personale

5. solidaritatea si promovarea initiativelor altruiste

a. 1+2+3+5

b. 2+3+4

c. 1+2+3

d. 2+4+5

Educatia pentru participare si democratie vizeaza:

1. dezvoltarea capacitatii de participare la controlul societatii

2. formarea capacitatii de exprimare a punctului de vedere

3. combaterea ideilor care propaga discriminarea

4. colaborarea in cadrul comunitatii

a. 1+3+4

b. 2+3

c. 1+3+5

d. 1+2+4

Educatia pentru comunicare si mass-media vizeaza:

1. asigurarea accesului tinerilor la noi coduri de lectura a mesajelor

2. dezvoltarea capacitatii tinerilor de a amenda si neutraliza informatiile

false

3. intelegerea punctului de vedere al altuia

4. dezvoltarea competentelor de comunicare cu ceilalti

a. 1+2+4

b. 1+3+4

c. 2+3+4

d. 1+2+4

Pedagogia se include in categoria stiintelor cu caracter:

A. socio- uman

B. teoretico- explicativ

C. teoretico- instructiv;

D. practic- actional;

E strategic- actional